1,385 matches
-
-l din belciuge din a doua lovitură, rănguța asta-i În mâna părințelului ca și o armă pe care știe s-o folosească cu o dibăcie exemplară. Degeaba s-a asigurat moșu' și cu yala, că uite așa sărind În lături dintr-o lovitură de picior, iar de-acum nu mai e drum de Întoarcere nici pentru noi și nici pentru șoferii cărora Andrei le arată cu ranga calea cea bună. Becul de aici s-a aprins o dată cu cel de afară
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
nu mai dădea din mâini. Cam dădusem buzna și profitasem, ăsta-i adevărul. Picasem nu prea bine acolo-n agoniseala ei, măcar că Andrei i-l salvase pe Florinel de garoii ăia, iar eu unul nu m-aș fi dat În lături să i-l spăl și să i-l parfumez, numai să n-o mai văd strâmbându-se În halul ăsta. Venisem doar cu gânduri bune. N-o scăpam din ochi, iar la un moment dat am văzut-o trăgând cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
și fălci palide și plete linse, care arătau că-i un artist la viața lui. Deși sunt destui În catastiful ăsta. Restoiu nu-i printre ei. Poate n-or fi trecuți toți aici, or mai fi scăpat și pe de lături, și nici Editura Calende n-o văd, da, Editura Cartea Românească scrie aici... Vom merge, Pepino! Am rupt ultimele patru pagini cuprinzând vreo sută de nume de scriitori și titluri de omagii, le-am Împăturit și le-am băgat În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
Eu unul Îi făcusem Ortansei o impresie cât se poate de rea. Din capul locului i-am inspirat frică și repulsie, iar ce a auzit de la Cezărică i-a Întărit convingerea că sunt un individ care nu se dă În lături de la nimic. D-aia n-a vrut atunci să meargă cu Carol la mine. Nu a avut și nu vroia să aibă de-a face cu oameni de felul ăsta. Recunoscusem doar singur că-s o bestie, chiar dacă mai apoi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
și zbuciumul apei tălăzuite se mai potoli; un tunet răzleț, Încerca să mai răscolească clocotitor nemărginirile Întunecoase, dar iute Îți strânse neputincios, În tăcerea nopții adânci, duruitul depărtat!... Artileria cerească scoborâse treptele văzduhului spre lumea cealaltă... cineva trase parcă În lături perdeaua neguroasă a norilor, și, În Întunericul cel mai deasupra al cerurilor, o poartă de senin limpede se deschise spre adâncimile umbrelor albastre, și o stea cu lumina tremurătoare Își cumpăni sfioasă chipul său peste adâncuri... Vasul nostru reia cursa
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
soțului: „VETA (aleargă și se pune În dreptul ferestrii): Sunteți nebuni? Vreți să se rupă schelele cu voi? Chiriac, nu știi că schelele sunt părăsite de trei săptămâni? Vrei să te prăpădești? CHIRIAC: Lasă-ne, cocoană! (vrea s-o dea În lături, ea nu se lasă) JUPÂN DUMITRACHE (asemenea): Lasă-ne, cocoană! IPINGESCU (asemenea): Pardon! VETA (lui Chiriac): Iar te iei după vreo bănuială de-a dumnealui, iar? Ai uitat ce... JUPÂN DUMITRACHE: Da, bănuială... cu ochilari la nas și cu giobenu-n
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
reușit să le explic rațional. Cum aș putea să redau momentul în care o femeie mărunțică, de nici 45 de kilograme, intrând în „zona de sacru” a unei racle, a dat dovadă de o forță herculeană și a aruncat în lături ca pe niște surcele doi jandarmi voinici ? În tot acest timp, scotea niște sunete care nu păreau a fi din lumea aceasta... Au fost mai multe scene de acest gen la care am asistat, dar am evitat cu bună știință
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
active (sic!) și condițiile prezente nu încurajează pe nimeni în acest sens. Cu toate acestea, o situație politică neobișnuită și-a făcut apariția, iar consecințele sale pur și simplu nu pot fi evitate. De aceea nu mă voi da în lături de la activități politice. Până acum m-ați împiedicat să fac acest lucru, dar dacă vă veți schimba părerea astăzi nu voi spune nu. Aș dori să accentuez acest lucru. Consider părerile mele ca fiind corecte și nu mă voi retrage
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
greșeală politică", susține Maurer. Două motive ar fi stat la baza refuzului acestuia: "sunt primul român din neamul meu. Tata e neamț, mama e franțuzoaică iar eu, român!". Apoi, oponenții politici ai lui Maurer nu s-ar fi dat în lături de la nimic pentru a îl înlocui; nefiind etnic român, ei ar fi apelat chiar și la ajutor sovietic pentru a pune în practică o lovitură de stat, destabilizând astfel țara. Dej ar fi reflectat asupra acestor argumente și l-ar
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
ce teme de discuție aveați? Ce vorbeam? Cum o să scăpăm, dacă o să scăpăm... Când aveam o mămăligă cu marmeladă era sărbătoare la noi. Asta era mâncarea cea mai bună pe care am mâncat-o În lagăr. Mai mâncam la resturi, lături de la domnii de la popotă, mai dădeau câte o ciorbă... Cum ați aflat că puteți să mergeți acasă? Într-o zi s-a auzit că vin rușii. Partizanii au fost Înainte și au aruncat podul În aer. Toți nemții au căzut
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
făceam duș. Asta era ceva minunat. Adică ne-am spălat. Ne țineau curate, aveau și ei interes. Preșurile astea mari erau Într-o hală mare... toată fabrica era o hală mare, peste tot era numai sticlă, și deasupra, și pe lături, ca să fie lumină bună pentru muncă. Și a mers așa cam până prin octombrie. Atunci ne-au mutat chiar În Auschwitz - adică aveau un lagăr unde s-au construit niște blocuri cum sunt ale noastre, din cărămidă. Noi, cei de la „Union
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
au Întâmplat asemenea lucruri, la 9.30 era, spre apus. Fanfara lagărului intona marșul triumfal. Și noi trebuia să mergem după ritmul marșului la baracă și să luăm supa. Și cum mergeam noi spre baracă și ne uitam așa În lături, vedeam oamenii atârnând și marșul care ne lua auzul. Mergeam să mâncăm. Vă dați seama, din punct de vedere psihologic, ce Însemna asta pentru un om gânditor și cu simțuri. Ăsta era lagărul... Dar peste tot era așa. În altă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
s-a putut abține total de a-i apostrofa pe dușmanii reali, imaginari sau potențiali. Este greu de înțeles cum de instituțiile cele mai înalte în stat ă Președinția și Guvernul ă se pot transforma în întreprinderi naționale de produs lături. Te poți întreba cum de cei doi oameni cu cele mai înalte funcții în stat, cărora noi le-am dat investitura să ne reprezinte, se pot coborî la nivelul de țață ideologico-electorală, care, cu furca-n brâu, pleacă în sat
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
tors. Comparația cu doi câini comunitari, răi și colțoși, nu-i avantajează pe câini; sunt mult mai răi oamenii, pentru că, nu-i așa, vă amintiți: „Un câine i-a mușcat mâinile / Și-a murit turbat câinele!”. Cei care asistă de pe lături, în loc să-i despartă, să-i calmeze, toarnă gaz pe foc, îi asmuță ca să se sfâșie, să le rămână prada lor. Ajunge Domnilor, opriți-vă contestatari, „ e suficientă o măciucă la un car de oale”, „ciocul mic și la voi și
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
ruptul capului că, numai și numai pentru a rămâne la guvernare, este în stare să suporte mârlăniile antinaționale și antiromânești ale secuiului, metamorfozat prin limbă în ungur, Marko Bela. Să te folosești de europarlamentare pentru a arunca iar hârdăul cu lături revizioniste, șovine și românofobe, în chiar obrazul țării care ți-a dat funcții, poziții și averi, arată un suflet abject, incapabil să învețe ceva dintr-un trecut întunecat de ură și de neputință. Să nu ne ascundem după deget și
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
spectacolul celor trei partide câștigătoare, face toți banii și rău face lumea că uită repede. Sfertul acela de oră este o încununare a lungilor luni de campanie electorală, când s-au spus vrute și nevrute, când s-au aruncat în fața adversarilor toate lăturile unei gândiri și limbaj de mahala. S-a văzut cât de greșit și periculos este să nu aștepți fluierul final și, luând dorința drept realitate, să cânți apoi la fluierul piciorului. Dacă în fața n-ar fi praguri de care să
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
-o măsură/lumea-njură”, înjură chiar și dacă vrei sau chiar îi faci un bine, înjură așa, din obișnuință, din plictis, din criză, din toate, fără alegere, de mamă, de Dumnezeu, de biserică (ce popor religios!), spurcă și împroașcă cu lăturile unui limbaj buruienos fără nici un motiv, din plăcerea de ași procura o satisfacție facilă,, numai să te vadă terfelit, mototolit, minimalizat, ca să-ți treacă cheful de-a mai încerca să faci ceva, cât de cât, pentru cei cu care trăiești
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
cea Grasă, ne-a tras binișor de urechi, chiar la noi acasă, că, adică, cum nu recunoaștem noi validitatea Pactului Ribbentrop-Molotov și nu încheiem Tratatul de frontieră în Republica Moldova? Ei, uite așa, de aia! Dizidenții Hertei, care și-au vărsat lăturile pe scrisul lui Păunescu, au început a pricepe că Păunescu mort e mai periculos pentru ei decât atunci când era viu și că vor fi urmăriți de stafia poetului social, militant și patriot până la mormânt. De altfel, Poetul a fost răzbunat
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
suplimentare Într-o asemenea măsură, Încât ceea ce oferă ca beneficii sociale cu o mână ia cu cealaltă. Wal-Mart este pentru companii o adevărată Chină. Are atâta influență, Încât poate Înghiți orice furnizor până la ultimul bănuț. Și nu se dă În lături de la a-și Învrăjbi furnizorii naționali și internaționali. Unii furnizori au găsit modul de a prospera și de a deveni mai buni În ceea ce fac datorită presiunii. Dacă toți furnizorii lui Wal-Mart ar fi fost secătuiți de această companie, ea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
el, ieșind în hol, și am început să bâjbâi după minerul ușii din față. Ben, care m-a urmat imediat, a dat să-mi deschidă ușa, și mâinile ni s-au atins. A trebuit din nou să mă dau în lături, ca să pot ieși din casă. Nu m-am simțit în stare să întorc capul către bucătărie și, oricum, eram orbit de emoție. Am perceput cu extraordinară acuitate roșul și portocaliul strălucitor al unor trandafiri foarte mari, care creșteau chiar la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
interval, cățărătorul mai coborâse o bucată și acum, ajuns la o distanță rezonabilă, sări de pe turn pe pământ, iar când l-am prins din nou în obiectiv, se întorsese cu fața, stând rezemat de zidul turnului, cu brațele întinse în lături, și privind fix în direcția mea, evocându-mi brusc o siluetă prinsă în lumina unor faruri puternice și țintuită de o stâncă. Acum că-l priveam prin binoclu, am constatat că nepoftitul meu cățărător era un băiat, sau mai curând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
îi erau uscați și privirile îi rătăceau aiurea. Am ieșit împreună pe digul rutier. Ceilalți ne așteptau în jurul mașinii. Scena semăna curios cu apariția mirelui și a miresei. Când ne-am apropiat de automobil, toate privirile s-au ferit în lături. Nu aranjasem felul în care aveam să stăm în mașină. Titus a deschis portiera din spate, am împins-o pe Hartley înăuntru și am urcat și eu imediat după ea, iar Titus s-a așezat lângă mine. Ceilalți trei s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
aștept, Maria, aș zice că am și îmbătrânit de când te aștept.” (Ibidem). Mai pot sta în vocativ substantive denumind viețuitoare individualizate de om prin substantive proprii sau substantive denumind aceste animale: „- Țibă! Hormuz; na! Balan; nea Zurzan; dați-vă în lături, (cotarle)!...” (I.Creangă, p. 170) sau orice substantiv înscris într-o relație de personificare: „Lună tu, stăpân-a mării, pe a lumii boltă luneci/Și gândirilor dând viață suferințele întuneci.” (M. Eminescu, I, p.130), „Codrule, codruțule, ce mai faci
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cultam și eu zgomotul, fără să bănuiesc de unde vine. Mi l am explicat când am ajuns în dreptul cramei. Prin ușa cât zece din zilele noastre, adevărată poartă de cetate, cu două caturi masive de stejar ferecate și deschise larg în lături, am văzut un sat întreg la muncă. Copile râzâtoare treceau coșurile flăcăilor. Aceștia, la rândul lor, urcați pe scări im provizate, le deșărtau în trei călcătoare, de doi stânjeni lungime fiecare și așezate de-a curmezișul cramei. Panerele golite zburau
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
boluri ale măreției spiritualității românești: Podul înalt, Dumbrava Roșie. Steinhardt putea scrie orice pentru a-și umple jurnalul cu imaginea suferințelor îndurate și o și face, împănându-l cu citate din Biblie, din marii învățați ai lumi i, dar a lături de ce are omenirea mai sfânt, mai durabil, mai demn de memorat, el așează și Cotnariul pentru a rămâne ca un astru luminos și în literatura română. Iată fragmentul în discuți e: „Nițel mai târziu, ofițerului care intră, Pă storel i
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]