1,874 matches
-
2000). 135 În 1992, acest partid are de asemenea cațiva candidați pe listele Convenției Democrate din România. 136 Fuziune cu Partidul Național Liberal în 26-28 februarie 1993. 137 În 1990, sub numele de Partidul Unit Democrat al Rromilor, Rudanilor și Lăutarilor din România (creat în 2 martie 1990) care și-a schimbat numele în 5 februarie 1992. 138 Fuziune făcută în 9 septembrie 2000 între Partidul Unității Naționale din România și Partidul Național Român (format în 14 martie 1998, pe rămășițele
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
autorului este de a ne prezenta situația boierimii basarabene. De o parte erau vîrstnicii, care în astfel de momente își aminteau că sînt moldoveni; însuși mareșalul nobilimii „uitîndu-și fumurile de mareșal al nobilimii din împărăția rusă“ (1,10), îi cere lăutarului: „Bre, Lemeș frate! Zi-ne o doină moldovenească“ (1, 10). Cîntecele moldovenești le înmuiau inima și le redeșteptau momente trecute, provocînd ieșiri ca a mareșalului, care își dădea cu pumnii în cap și deplîngea decăderea: „ticăloși sîntem! Merzavți, ticăloși, becisnici
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
dreapta o menedă de aramă de două «copeici» și, solemnă, se adresă stăpînei, alături de care mergea Irina cu copilul în brațe, urmînd-o în cortegiu Margareta Iozefovna, mama Zoița, jupîneasa Marghioala și încă cîțiva din domesticitate“ (1, 181). Se adaugă Lemeș lăutarul, evreu din Bălți, „un fel de instituție socială din Basarabia de pe vremuri“ care „știa să se facă indispensabil la toate petrecerile de boieri“ (1, 82), ca și Aizic cîrciumarul, al cărui fond sufletesc, „cu tot exteriorul «semitic», se depărta foarte
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
nici măcar la nivelul boierimii, mai dispusă la concesii față de „cerințele“ societății rusești. Însuși mareșalul nobilimii, „reprezentatul țarismului din S xxx “ (1, 11), avea momente cînd se comporta ca un moldovean adevărat. La botezul lui Vania, uitîndu-și statutul oficial, se adresa lăutarului Lemeș: „Bre, Lemeș, frate! Zi-ne o doină moldovenească... știi ca cio-cîr-lia!“ (1, 10), pentru ca, după cîntecul „subversiv“ (1, 11) al lui Lemeș, „dîndu-și cu pumnii în cap: - Măi fraților, ticăloși sîntem! merzavți, ticăloși, bicisnici“ (1, 11). Rolul administrației în
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
slaba prezență a județului la festival și cere activiștilor o mai mare implicare 87. Cum v-ați implicat în festival ca profesor de liceu? Dar ca proaspăt cadru didactic universitar? D.T.: Era sarcină în fiecare comună să fie o formație, lăutari, dansatori, dălcăuși... S.B.: Plus, mai erau nemulțumirile partidului pentru că majoritatea, de exemplu, în mediul rural aveau ansambluri de dansuri populare. De ce nu au și dans tematic, de ce nu au și teatru? Oamenii erau de la țară, ei mergeau mai mult pe
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
la trei zile, mă suna: "Tovarășe președinte, ne întoarcem toți, țiganii mei vin, că nu e nicăieri mai bine ca în România". Și i-a adus pe toți. A fost una dintre marile mele performanțe în calitate de lider. S.B.: Ați recuperat lăutarii lui Marinică. D.T.: Lăutarii lui Marinică au venit toți. Am avut o teroare în mine... Cătălin Dumitriu mă suna la două zile: "Domn' profesor, ăștia vin? Facem pe noi dacă nu, ne facem bagajele, plecăm la țară profesori". Până al
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
suna: "Tovarășe președinte, ne întoarcem toți, țiganii mei vin, că nu e nicăieri mai bine ca în România". Și i-a adus pe toți. A fost una dintre marile mele performanțe în calitate de lider. S.B.: Ați recuperat lăutarii lui Marinică. D.T.: Lăutarii lui Marinică au venit toți. Am avut o teroare în mine... Cătălin Dumitriu mă suna la două zile: "Domn' profesor, ăștia vin? Facem pe noi dacă nu, ne facem bagajele, plecăm la țară profesori". Până al urmă au venit. Marinică
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
de Aur se arată fără fală în capătul Uliței Zlataust. Din stânga bisericii, îmi grăiește Spiritul domnesc.Bine ai venit, dragule. Apropie-te să vezi crucea de pe mormântul lui Barbu Lăutaru. Mă apropii și citesc: „Aici odihnește vestitul cântăreț cobzar starostele lăutarilor moldoveni Vasile Barbu Lăutaru 1780-1860.” Imi plec fruntea și parcă aud zumzetul cobzei acompaniind cântecul lăutarului: „Eu mă duc, mă prăpădesc, ca un cântec bătrânesc.” Vocea Spiritului domnesc împrăștie însă starea de reverie care m-a cuprins. - Să mergem în
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Bine ai venit, dragule. Apropie-te să vezi crucea de pe mormântul lui Barbu Lăutaru. Mă apropii și citesc: „Aici odihnește vestitul cântăreț cobzar starostele lăutarilor moldoveni Vasile Barbu Lăutaru 1780-1860.” Imi plec fruntea și parcă aud zumzetul cobzei acompaniind cântecul lăutarului: „Eu mă duc, mă prăpădesc, ca un cântec bătrânesc.” Vocea Spiritului domnesc împrăștie însă starea de reverie care m-a cuprins. - Să mergem în partea dinspre amiază a bisericii, ca să citim inscripția fixată în zid: „Această sfântă mănăstire s-au
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
alege. Și astfel, dacă creația aceluia e pe placul grupului căruia Îi aparține, ea va fi adoptată, răspândită (de cei care cât de cât pot articula câteva note), cerută (de cei cărora articularea nu le reușește), creatorul devenind - Încă nu lăutar profesionist - rapsod. Urmează o nouă generație, În care se va găsi un altul, la fel de dotat, care va prelua vechea creație,cizelând-o, căci sigur comunitatea, care joacă și rolul de critic, i-a găsit Între timp oarece „metehne“. Iarăși creația
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
dacă a creat pe gustul aceleia opera Îi va fi adoptată, cizelată, va dăinui... Și aveți În urmă o istorie Întreagă, de la Barbu Lăutaru (el Însuși țigan, dar Îngropat la o „criptă“ din Iași, anume Barnovschi) Încoace, În care țiganii lăutari n’au putut Împământeni ceea ce le e lor caracteristic - ceea ce voi numiți manele -, dar au perpetuat folclorul românesc, precum Dinicu (nu unul, dar chiar o „dinastie“). Ah! Pare-mi-se că Însăși Edith Piaff a preluat ceva teme folclorice de la
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
un scrânciob în jurul căruia se dansa în fiecare Duminică la hora satului. Se putea să nu fiu prezentă și eu? Era evenimentul cel mai așteptat de bătrâni, dar în special de tineretul satului. Cu săptămâni înainte, băieții de însurătoare rezervau lăutari ca în acea seară să-și aleagă sortita. Cea mai mare plăcere pentru mine era să-i văd dansând. Fetele aveau ii cu trandafiri cusuți din mărgele și fuste uni din stofă fină, pliate mărunt, iar băieții erau toți în
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
fie că nu-i venise sorocul. Și-apoi, la noi în Cârțișoara nu a cântat și nu cântă numai omul, la noi a cântat și cântă întreaga natură, cântă frunzele pomilor care împânzesc satul, cântă pădurea la un loc cu lăutarii ei, cântă mulțimea de păsăret întrecându-se cu greierii și cu brotăceii luncilor. Și cu întreaga natură a Cârțișoarei cântă rapsozii, cântă poeții satului care nu-s puțini și care cu multă măestrie știu să prindă în viers, vers sau
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
regretat de toată obștea satului. Gheorghiță al Stanii (Gheorghe Ursu), viorist balaoacheș, zeci și zeci de ani a înveselit urechile și-a mângâiat inimile oamenilor din satul nostru și de aiurea cu scripca lui fermecată, până prin anii 1950. A fost lăutarul multor generații de Cete de feciori din Oprea, și a susținut jocurile din sărbători și de dumineca. Tinerii intelectuali ai satului, elevii și studenții, nu concepeau organizarea serilor lor dansante dacă Gheorghiță nu era cu ei. Prin anul 1931, săteanul
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
la pieire, urmare apariției mijloacelor moderne de comunicație, dezvoltate ulterior la cote nevisate, precum radioul, televiziunea, pik-up-ul, casetofonul, C.D. ul, și câte încă altele. În fapt radioficarea satelor a fost cucerirea tehnicii care a dat lovitura de grație meseriei de lăutar. La câțiva ani după desființarea fanfarei sătești, l-am întrebat pe unul dintre membrii cei mai sufletiști ai activității «bandelor», de ce a renunțat la această frumoasă și delectantă activitate. Făcând o paralelă între soarta sa, de suflător într-o fanfară
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
bancă bani albi pentru zile negre. Dar după cum se știe, asta nu-i totul. Pe foarte mulți dintre ei îi topea dorul de țară, de casa lor cu ceardac, de lunca unde veneau la joc în sărbători să asculte doinele lăutarului Gheorghiță, dar mai ales de glia pe care cucul, ciocârliile și mierlele cântă mai frumos, decât oriunde în lume. Că așa au stat lucrurile, aflăm din cântecele celor plecați care au căutat să și păstreze acolo peste ocean vechile îndeletniciri
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
cu apelativul poet, completându-l cu fel de fel de ironii, fiind meșteșugit la de-alde astea. Astfel, copilul, a cărui sensibilitate prisosea, prefera să-l ocolească și să trăiască după bunul lui plac într-un cadru mioritic, cu Paseri lăutari,/ Păsărele mii/ Și stele făclii. Cuprinzând partea cea mai frumoasă din existența sa întâia iubire Ipoteștii trebuie să fi fost scumpi lui Eminescu, care, toată viața, s-a temut ca bătrânul să nu-i înstrăineze 134. De aici înainte, viața
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
bătrână și isteață care știa cântece bătrânești, doine, hore, cântece de lume, ba nici poetul nu lipsea, reprezentat adesea prin persoana vrunui scriitoraș or dascăl de copii isteț care făcea acrostihuri pentru doamna și, la zile mari, fintosmosuri nimerite pentru lăutar 72. Importantă în simbolistica eminesciană, casa, după pierderea mamei, devine pustiul însuși: Casa e pustie, zic, tata n-a venit toată ziua azi, ieși de-a-colo și vino acasă 73...; Oamenii ce stau în casă se jucau d-a cărțile, dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
vitele la păscut, și în ziua de Paști. În comună erau lanțuri și scrânciob cu bărci, pe care le aduceau flăcăii satului cu două-trei săptămâni înainte și le montau meseriașii. Noi de pe deal, în zilele Paștelui, când auzeam că încep lăutarii să cânte cu trâmbița la lanțuri, cum le spuneam noi, fugeam acasă cu vitele, apoi cu ouăle roșii căpătate de la măicuța, bunica, vecine, și, hai ca în Creangă, mai furam câteva de la cloșcă, de la noi și de la o mătușă, apoi
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
unde trebuia, fără să-mi fixez un țel pe care să-l pregătesc încet, sistematic, ordonat, zilnic, cum se cuvine, fiindcă vremea trecerii abuzive la chiaburie a trecut și intrăm într-o fază de liberalizare arătându-mi-l pe vestitul lăutar Gherasim care cânta într-un colț întunecat al unei scene improvizate în încăperea în care ne aflam, mi-a zis: Ian uită-te bine la acest scripcar! Îl vezi? E olog de ambele picioare... Într-adevăr, m-am uitat la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
Minereuri și obținerea metalului. Tehnologii 2. Tradiții ale rromilor În prelucrarea vaselor din aluminiu și altor aliaje. Ceaunarii și tuciurile. VI. Argilele și cărămidăritul...........................................................................2 ore 1. Cărămidarii 2. Argilele VII. Rudarii și pădurea. Prelucrarea lemnului .................................2 ore VIII. Muzicanții. Lăutarii............................................................2 ore IX. Meserii sezoniere: culesul fructelor de pădure și bureții............. ...1 oră X.Ghicitul sau gâcitul. Cerșetoria..................................................2 ore 1. Ghicitul, datu În ghioc sau În cărți 2. Mineralele, rocile, omul și spiritismul 3. Cerșetoria XI. Meserii pierdute: prelucrarea
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
morăritul, extracția pietrei sau a sării, confecționarea de obiecte din os, comerțul cu flori, cu cai, sau cu covoare și mătăsuri, zidăria sau tinichigeria. Au existat de asemenea din perioada feudală rromi lăcătuși, spoitori, ciubotari, curelari, bucătari, cârciumari și, desigur, lăutari. O parte importantă a rromilor meștesugari s-au instalat În sate sau chiar În orașe unde au continuat să-și practice meseria constituind categoria vătrașilor (unii chiar au dat toponime unor cartiere urbane, cum ar fi ”Vatra Luminoasă” sau „Boldeni
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
și ustensile de uz casnic), pieptănari (prelucrează osul și cornul și confecționează piepteni și alte obiecte din os și corn), ciurari (prelucrează pieile de animale și confecționează ciururi și site), au devenit crescători de catâri sau, mai nou, sunt cărămidari, lăutari, lustragii/văcsuitori, florari etc; - rudari - rromi care În majoritatea lor au fost robi domnești, care se ocupau cu culegrea grăunților de aur din albiile râurilor carpatice și extracarpatice și care plăteau dări În aur. Aceștia și-au pierdut limba maternă
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
rezultate se pot constitui În adevărate obiecte de artă; - xanotari / spoitori - rromi din neamul căldărarilor care, pe vremuri, se ocupau cu spoitul sau cositorirea vaselor din metal, iar astăzi recuperează metale feroase și neferoase În toate centrele urbane din țară; - lăutari - rromi muzicieni, mai ales instrumentiști, proveniți mai ales dintre ursari și vătrași. - xoraxané/xoraxaj (horahai) - rromi musulmani, spoitori, vorbitori de limbă turcă cu unele elemente bulgărești, profund influențați de cultura și tradițiile turcești care sunt așezați mai ales În Dobrogea
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
și-au construit case. Unii dintre ei care au acumulat terenuri agricole s-au apucat de agricultură cu rezultate bune economice, cum ar fi cei din zona orașului Tg. Frumos care au ”Învățat” tehnologia agricolă de la minoritarii lipoveni. 5.4. Lăutarii sau muzicanții. Lăutarii sunt un neam desprins din ursari și vătrași pe la mijlocul secolului al XX-lea. Lăutarii din mediul rural cântau la sărbători și erau agricultori ocazionali, cu ziua. La oraș, erau mai specializați și trăiau mai ușor, fiind solicitați
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]