28,201 matches
-
labirintul” (Eșecul labirintului). Ca și: „aici dragostea se dezbracă de minciună/ precum toamna se dezbracă de verde” (Reportaj despre acest oraș). Ca și: „sunt lacrimă/ fără ca/ cineva/ să mă fi plîns/ vreodată.// și asta doar/ pentru că tu/ m-ai șters” (Lacrima). Creația Clarei Mărgineanu pare un pumn strîns, dar cu degetele avînd manichiura făcută.
Un discurs Revendicativ by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2734_a_4059]
-
prin senzorial și pentru aceasta, toate organele de simț sînt puse la bătaie - văzul, auzul, mirosul - într-o adevărată fenomenologie a corpului reprezentat ca unitate psiho-fizică și intelectuală. Sînt exploatate toate posibilitățile corpului de a semnifica, chiar și secrețiile sale, lacrimile, sîngele, mucii, urina, sperma, fecalele. Exemple remarcabile sînt, de pildă, chiar în Baladele usturoiului din Paradis, în scenele cu urinatul și băutul urinei, apoi în scena despăducheatului și mestecatul păduchilor, sau în scena în care tăiatul vacii moarte și pregătirea
Mo Yan, poetica romanului lung by Florentina Vișan () [Corola-journal/Journalistic/2739_a_4064]
-
lună/ tu țipăt ce pustia încunună/ tu rugăciune la iluminare/ tu harul și prescura din petale/ tu smirnă și ofir din patrafire/ tu roza orchestrîndu-mi cimitire/ tu Ghetsimani și Auralul, iată-l/ multplînsumi suflet exilîndu-l Tatăl/ într-un mormînt al lacrimilor tale“ (Tu). Cititorul poeziei lui Horia Zilieru are două „soluții“ de lectură: fie o abordează ca pe o desfășurare caleidoscopică de imagini, provenind din fastuosul imaginar poetic, în efluvii de nume, simboluri, jocuri de cuvinte, culori, figuri exotice, fie se
Urmuz din Galaad by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/2743_a_4068]
-
Culegere de înțelepciune (urmare din numărul trecut) 1101. Nu rezistența la cel ce se luptă împotriva speranțelor tale contează ci Destinul ce a fost demult dat de Dumnezeu pe taraba deșertăciunii acestei lumi. 1102. Lacrima este lumea scoasă de sub masca speranței sub care se ascunde. 1103. Ridurile sunt albii săpate de râul suferințelor acestei lumi. 1104. Care furtună nu-și are și vraja ei sau Destinul viscolul său? 1105. Rotunjimea oului a făcut lumea să
Culegere de înțelepciune. In: Editura Destine Literare by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/90_a_406]
-
1118. Jarul este sufletul pierdut al focului. 1119. Oare ar mai aduce potcoava noroc dacă nu ar bate țărâna din noi? 1120. Urma este o frază întreruptă a Destinului. 1121. Bunătatea este o lovitură ascunsă dată despărțirii. 1122. Cerul este lacrima Timpului care își recunoaște existența sa fără nici o valoare în fața eternității lumilor. 1123. Normalul înseamnă a fi la fel de anormal ca toți ceilalți. 1124. Lumina este identitatea gândului. 1125. Graba este o măsură a uitării de unde ai plecat și unde vei
Culegere de înțelepciune. In: Editura Destine Literare by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/90_a_406]
-
avut norocul să poată fi înțelese de Iluzia Vieții. 1142. Care rai și-a uitat iadul acasă și mai este călcat de Dumnezeu? 1143. Ofranda este un mijloc de a-L mitui pe Dumnezeu pentru păcate. 1144. Depărtarea este o lacrimă a apropierii. 1145. Supărarea este curcubeul fericirii de a cunoaște patima lumii. 1146. Patima este o spărtură de Destin ale cărui cioburi se pot aduna doar cu abstinență. 1147. Numai rugina poate ști ce înseamnă fierul. 1148. Oricâte frunze ale
Culegere de înțelepciune. In: Editura Destine Literare by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/90_a_406]
-
fierul. 1148. Oricâte frunze ale amintirii vor așterne copacii sufletelor în țărână acestea tot țărână vor deveni și niciodată arbore. 1149. Mai lung sau mai scurt drum decât acela până la Dumnezeu nu este nici unul. 1150. Norii sufletului îți varsă ploaia lacrimilor spre a răcori arșița sentimentală din deșertul deșertăciunii acestei lumi. 1151. Care nuanță a Luminii Divine din tine nu este cea mai caldă atunci când iubești? 1152. Nu există întuneric mai mare decât în sufletul ce nu poate iubi. 1153. Prăpastia
Culegere de înțelepciune. In: Editura Destine Literare by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/90_a_406]
-
aveau nevoie ca să-l aresteze pe preotul acuzat de port ilegal de armă. Tata! Revolverul a fost strecurat de ei într-un sertar, în cele câteva minute cât părintele, manipulat printr-o minciună grosolană, a fost scos din casă. Nicio lacrimă, niciun accent mai îngroșat. Evenimentul relatat în nuditatea lui este de o expresivitate maximă și va marca pe ani viața celei care, din acel moment, este stigmatizată ca „fiică de deținut politic”. „Vezi cum te porți, că ți-am pregătit
Tratatul de supraviețuire al Anei Blandiana by Radu F. Alexandru () [Corola-journal/Journalistic/2616_a_3941]
-
rădăcini se află în filozofia latină a virtuții (Taloș: Omul și Leul, 2013, p. 266-273) ne prezintă un June, care și-a propus să-și măsoare puterile cu ale leului din munte. Pericolul la care se expune e sugerat de lacrimile mamei, care știe cât e Leul de puternic, dar încercarea ei de a-și îndupleca fiul să-și abandoneze planul, eșuează. Junele pornește în căutarea adversarului, pășind pe pământurile acestuia, în munte. Îl găsește însă dormind, ceea ce îi dă prilejul
Miorița și Colinda Junelui bun – atitudini diferite în fața morții by Ion Taloș () [Corola-journal/Journalistic/2618_a_3943]
-
captura adevărul vieții. Și ca să ne convingă de vibrația acestui adevăr ne intona în falset un Pansori, un soi de doină coreeană, și-l tot repetă la nesfârșit, despre lumea oamenilor și cea a fantomelor pe care o plângea cu lacrimi de plumb. Kim Ki Duk are dreptate. ARIRAT nu este un film. Este minimalismul împins la exces, o simplă curiozitate, un lux pe care și l-a platit festivalul de la Cannes. Că are de unde!
CANNES 2011 - De la spectaculorul 3D la minimalismul excesiv () [Corola-journal/Journalistic/26444_a_27769]
-
Mare furtună e peste mine). Știa el ce știa din moment ce avea să sucombe în 33 zile de pontificat. Fapt este că chiar și tradiția îngăduie noului ales că, înainte de a se adresa mulțimii să se reculeagă în Camera lacrimatoria (sală lacrimilor). Și există chiar, în istoria Vaticanului un precedent de refuz în 1362: ales spre marea lui surpriză, după moartea lui Inocentiu al VI-lea, cardinalul Hugues Roger refuză privilegiul, dar din cauze strict mercantile. Averea sa personală, de care trebuia
BA-L AVEM, BA NU-L AVEM! - corespondenţă specială de Tudor Caranfil, care analizează filmul HABEMUS PAPAM () [Corola-journal/Journalistic/26452_a_27777]
-
dorești/ Să te scalzi în lumină// Războiul deschide în mine/pleoapa/milioanelor de fețe căzute//Ce așezi acolo/ce ridici/de sânge mânjit//Așez cuvintele/vremurile le înalț/ Ce mult mai durează/munca ta/neînsorită//E suprauman/să respingi/o lacrimă. La fel și în poemul închinat Prietenului mort, Rózewicz avertiza că El nu mai este „omul care a fost”. Se pare că printre contemporani, poezia Salvat a avut un ecou așa de mare încât viitorul laureat al Premiului Nobel, Czeslaw
Despărțirea de Rózewicz by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/2566_a_3891]
-
programatică moarte care îi definește adevărata natură”. Dintotdeauna moartea programatică produce dezastre implacabile în poezie. S-a mai petrecut unul în aceste zile. Amor 1944 Despuiați dezarmați buze pe buze cu ochii larg deschiși ascultând am plutit prin marea de lacrimi și sânge Suprauman Ceea ce făurești e scos din întuneric De ce nu dorești Să te scalzi în lumină Războiul deschide în mine pleoapa milioanelor de fețe căzute Ce așezi acolo ce ridici de sânge mânjit Așez cuvintele vremurile le înalț Ce
Despărțirea de Rózewicz by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/2566_a_3891]
-
dorești Să te scalzi în lumină Războiul deschide în mine pleoapa milioanelor de fețe căzute Ce așezi acolo ce ridici de sânge mânjit Așez cuvintele vremurile le înalț Ce mult mai durează munca ta neînsorită E suprauman să respingi o lacrimă Tata Prin inimă-mi trece Tatăl gârbovit Care în viața lui n-a economisit n-a adunat bob cu bob casă nu și-a cumpărat nici ceas de aur avere nu și-a agonisit A trăit ca o pasăre cântând
Despărțirea de Rózewicz by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/2566_a_3891]
-
de imagini cu cele mai bune numere de-a lungului anilor. Articolul de fond proclamă: "Am înregistrat istoria și am făcut istorie". Înainte să plece cu echipa, a adăugat: "Și acum, în buna tradiție, mergem la pub!". Unii angajați aveau lacrimi în ochi. Tristețea, dar și sentimentul că li se face o nedreptate i-a copleșit pe cei mai mulți dintre ei. La revedere, lume crudă!", scria pe tricoul negru - în semn de doliu - al unuia dintre angajați. Compania News International a decis
"Mulţumim şi la revedere!", titrează ultimul număr al News of the World () [Corola-journal/Journalistic/25821_a_27146]
-
ore a așteptat în zadar pe holurile insistuției pentru că directoarea Albulescu Cristina nu a dorit să coboare un etaj pentru a-i spune femeii care este problema. Toată această situație nu i-a lăsat femeii decât un gust amar, multe lacrimi și o replică plină de patos “să fi domn e o întâmplare, să fi om e lucru mare”, a spus Maria Priscup despre directoarea de la Direcția de evidență a persoanelor. Când trebuie să vină la București stă prin gară cu
Născută româncă dar ajunsă ucraineancă din întâmplare, Maria Priscup, de 70 de ani, se luptă de 2 ani pentru a se putea întoarce acasă () [Corola-journal/Journalistic/25918_a_27243]
-
fugeam, de ce nu-l ajungeam, de parcă se ferea și eu tot după el și el tot mai înainte, până când se întoarse pe o parte și se depărtă. Cu mâna întinsă ca după fluturi, am rămas descumpănită. Cu ciudă, aproape cu lacrimi în ochi de rușine, mi-am dat deodată seama. Fugisem după un avion care era sus, în înaltul cerului și pe care numai un reflex de lumină îl proiectase în razele soarelui la cinci metri înaintea mea. Așa o fi
MANUSCRISUL DIN TREN, JURNALUL VIEŢII MELE, MEMORII 1930-1989. In: Editura Destine Literare by Livia Nemțeanu-Chiriacescu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_412]
-
cam bănuiește fiecare, mai ales Sofia Loren, ce s-a întâmplat și nu-i vine să creadă, până când, în rusește, hazeaica o invită pe italiancă în casă. A, să nu uit, apare și o fetiță, fapt care îi cam scoate lacrimile Giovannei, că era semn de fixare a lui Antonio în }ara Sovietelor. Finalmente, se vădește că hazeaica vorbea italienește, astfel încât îi povestește cum l-a găsit pe Antonio al lor aproape mort, înghețat pe câmpia înzăpezită, bref reia filmul de unde
A ști sau a nu ști by Nicolae Prelipceanu () [Corola-journal/Journalistic/2772_a_4097]
-
avut, dar nimic, nimic, nimic. Pe urmă, sigur, și-a revenit, dar probabil că era prea târziu, poate că deja popa sovieticul le va fi pus pirostriile, iar fetița cea isteață va fi pornit pe drumul fără întoarcere spre naștere. Lacrimi etc., mi se pare că și de o parte și de alta. Pfui, îți zici, da’ blând mai era poporul și KGB-ul sovietic cu inamicii adăpostiți pe la vreo tânără rusoaică. Noi știam că nicăieri în lume nu prea ai
A ști sau a nu ști by Nicolae Prelipceanu () [Corola-journal/Journalistic/2772_a_4097]
-
pe care trebuia să o întruchipeze, părea, cel real, de vreo 4-5 ani. Aici drama își atinge culmile ei, amândoi au viața lor separată și toată iubirea lor tinerească s-a dus dracului, prilej de fețe triste și, poate, de lacrimi. Pe urmă el îi dă blana, ea și-o pune la gât, iar în final, iată-l pe el în trenul carel ducea înapoi spre Moscova, via Viena. Dacă nici de data asta nu-l bagă ăia-n Gulag ca
A ști sau a nu ști by Nicolae Prelipceanu () [Corola-journal/Journalistic/2772_a_4097]
-
Galata, în urma pașilor mari ai cailor gălbui, era o aventură în sine”), de a străbate vâslind apele Bosforului, de a frecventa școala coranică (unde hogea își începea discursul cu un „să trăiască sultanul”) și apoi școala franceză (inchisă când, cu lacrimi în ochi, directorul a fost nevoit să anunțe începerea războiului) pare o poveste care întrece mult realitatea. Căci, nevoit să vândă vechiul conac familial pentru a se muta într-o casă mai puțin pretențioasă („Prostii! a intervenit vocea arțăgoasă a
Viața în vechiul Istanbul by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/2779_a_4104]
-
1550. A pătimi înseamnă mai degrabă a suferi cel mai adesea pentru un crez în care speri să afli cealaltă față a patimii, cu nume de fericire. 1551. Cum ar arăta ochii fericirii dacă nu ar putea fi spălați de lacrimile patimii? 1552. Amurgul este istoria patimilor iar răsăritul născătoarea lor în lumea visului hărăzit de păcat. 1553. Patima realității este visul, al iluziei realitatea și astfel patima ține înlănțuite visele acestei lumi de Adevărul Absolut. 1554. Alături de cunoaștere și afectivitate
Culegere de înţelepciune. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/93_a_112]
-
lui? 1573. Ce singuri am fi fără patimile iubirilor noastre. 1574. Dumnezeu nu s-ar fi putut face înțeles fără patima de a fi iubit. 1575. Patima răbdării este moartea întrezărită prin fereastra vieții. 1576. Patima iubirii este oceanul din lacrimile sărate ale ochilor tăi pierdut în cuvântul eternității unei singure clipe pe care scrie cu litere de foc:Te iubesc! 1577. Patima durerii este mântuirea. 1578. Patima fericirii este speranța. 1579. Patima speranței este însăși patima. 1580. Patima absurdului este
Culegere de înţelepciune. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/93_a_112]
-
în cuvântul eternității unei singure clipe pe care scrie cu litere de foc:Te iubesc! 1577. Patima durerii este mântuirea. 1578. Patima fericirii este speranța. 1579. Patima speranței este însăși patima. 1580. Patima absurdului este înțelesul. 1581. Patima dorului este lacrima cerului izvorâtă din norii ce pot uni depărtările într-o singură inimă. 1582. Patima amintirii este teama de a nu uita.De aceea trăim într-o teamă atavică a păcatului originar, fiindcă fiecare dintre noi suntem o mare amintire a
Culegere de înţelepciune. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/93_a_112]
-
pleca odată cu noi în moarte. 1598. Diferența dintre viață și moarte constă în patimă. 1599. Patima este altarul perfecțiunii. 1600. Patimile oceanului vieții sânt valurile remușcărilor de a fi creat ființa și odată cu ea moartea prin patima cunoașterii.De aceea lacrimile noastre sunt sărate fiind din valurile acelui ocean. 1601. Nu există luptă mai grea decât aceea dusă de patimile păcii în această lume a durerii. 1602. Frumusețea este fața patimii iubirii din noi. 1603. Care patimă nu-și are steaua
Culegere de înţelepciune. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/93_a_112]