11,415 matches
-
gradual prin înfometări provocate în mod intenționat, muncă forțată, execuții, tortură, violuri și refuzul dreptului la reproducere aplicate ca pedepse, avorturi provocate cu forța și infanticiduri". Cei trei juriști internaționali care fac parte din Comisie au stabilit că numărul de lagăre și deținuți a scăzut, în urma deceselor și unor eliberări, dar au estimat că între "80.000 și 120.000 de deținuți politici sunt deținuți, în prezent, în patru lagăre-închisori mari pentru politicieni". Comisia pune în discuție "răspunsul inadecvat", în ultimii
Raport ONU: Regimul Coreei de Nord, vinovat de crime împotriva umanităţii () [Corola-journal/Journalistic/54799_a_56124]
-
lunii decembrie la Phenian, afirmă o sursă neprecizată citată de agenția sud-coreeană, scrie Agerpres. Unii dintre aceștia ar fi fost împușcați în fața vecinilor. Cei care aveau la rândul lor legături de rudenie cu persoanele executate ar fi fost trimiși în lagăre de muncă din zone izolate ale țării. Pe data de 13 decembrie, agenția oficială de presă nord-coreeană KCNA a anunțat că generalul Jang Song-Thaek, unchiul lui Kim Jong-Un, considerat „numărul doi'' în ierarhia regimului comunist de la Phenian, a fost executat
Kim Jong-un, fără milă. Toți membrii familiei unchiului său, executați () [Corola-journal/Journalistic/54874_a_56199]
-
ne amintim. Cand, în 1949, Stalin exclude Iugoslavia din Komintern, Tito concepe și aplică un alt tip de socialism, à la yougoslave, cu deschidere economică spre Occident și libera circulație a forței de muncă. Mareșalul va deveni numaidecât, pentru întregul lagăr socialist, „călâul Tito”. Pentru români, îndeosebi cei din sudul Banatului și Olteniei, Iugoslavia va fi tărâmul făgăduinței, dar și al pierzaniei. Noaptea, taraș pe sub sârmă ghimpată, în Dunăre cu barca sau înot, ei, nu puțini, vor încerca să treacă „dincolo
Isus și Tito by Constanța Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/5511_a_6836]
-
urcă într-unul din camioanele morții, până când ofițerul neamț care îl sortise gazării se îndură să-l lase în viață, văzând tenacitatea cu care puștiul îi strigă de fiecare dată: „Vreau să muncesc laolaltă cu adulții”. Copilul devine cunoscut în lagăr, iubit de deținuții adulți, deși chinuit deopotrivă cu ei de gardieni, înfometat, bătut, batjocorit. Are limba ascuțită. Unui ofițer care se distra amenințându-l că trage cu pistolul în cutia de conserve pe care i-o pusese pe creștet, Karol
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4536_a_5861]
-
acel moment I.P. Culianu își dezvoltase ideile până a le conferi unitate și era logodit cu Hillary, care îi apăruse, înainte de a o cunoaște, într-o viziune avută „în cea mai tristă fază a vieții”, atunci când, în anul 1973, în lagărul italian de refugiați politici de la Latima, luase hotărârea de a se sinucide și își tăiase venele de la ambele brațe, așa cum descrie faptul Ted Anton (Eros, Magie și asasinarea profesorului Culianu, Ed. Nemira, 1997). Curios lucru, relatează biograful, Culianu se trezise
I.P. Culianu – o „autobiografie fantasmatică” by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/3299_a_4624]
-
3 David Oistrakh (1908-1974) și Igor Oistrakh (n. 1931), celebri violoniști sovietici (tată și fiu). Octavian Șchiau, ca lector de limba și literatura română, a spus câteva cuvinte introductive la începutul concertului, care se transmitea, în direct, în toate țările lagărului socialist. 4Gewandhaus este sala de concerte din Leipzig, care dă și numele Orchestrei Gewandhaus din Leipizg. 5 Buba néni = gazda la care locuia Ion Pulbere și alți colegi de facultate. 6 Este vorba de o consfătuire a editorilor din țările
Mircea Zaciu: Scrisori către Octavian Șchiau by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/3296_a_4621]
-
Țarist, pentru a ajunge, trecînd prin detențiile soft ale militanților socialiști, la procesul ziariștilor colaboraționiști din 1919, la detențiile politice interbelice de la Văcărești, la internările militanților legionari de după asasinarea lui I. G. Duca sau la cele ale elitelor antifasciste din lagărul de la Târgu-Jiu. Pornind de la mărturii (para)literare de tot felul, documente de arhivă, publicații de epocă, scrieri uitate sau puțin frecventate ș.a.m.d., autorul schițează - în siajul lucrării lui Michel Foucault despre „nașterea închisorii” - o întreagă istorie culturală a
Literatura română și închisoarea by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3445_a_4770]
-
Radu Gyr în anii ’50. Autorul nu face rabat nici de la critica de text. Capitolul despre Arghezi reprezintă un mic tur de forță, ca și amplele secvențe despre „dosarul” antimonarhic și antibrătienist al lui N.D. Cocea sau despre „zilele de lagăr” de la Târgu-Jiu ale lui Zaharia Stancu. În treacăt fie spus, atitudinea simpatetică față de scriitorul și gazetarul Stancu merită salutată ca premisă pentru virtuale reconsiderări de ansamblu. E de notat, apoi, faptul că literatura carcerală din România perioadei 1870-1945 aparține de
Literatura română și închisoarea by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3445_a_4770]
-
România perioadei 1870-1945 aparține de regulă scriitorilor de stînga sau adversarilor radicali ai Sistemului politic. Ar mai fi putut intra în vizor și scrierile „evazioniste” compuse în închisori, cum ar fi romanul Nuntă în cer scris de Mircea Eliade în lagărul de la Miercurea Ciuc. Revelatoare, insolite sub raport interpretativ, rămîn apropierile făcute între Flori de mucigai și dostoievskienele Amintiri din casa morților, a căror primă ediție românească din 1912 a fost prefațată de Arghezi și, probabil, tradusă de el din franceză. Altminteri
Literatura română și închisoarea by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3445_a_4770]
-
și publicată în 1977, cartea lui Paul Johnson poartă tiparul epocii: o atmosferă de pîndă reciprocă, adversarii respectîndu-se diplomatic cu aceeași grijă cu care, în culise, se războiesc crîncen. Zidul Berlinului pare etern, la fel ca fracturarea continentului în două lagăre, iar dispoziția lui Johnson e pe măsură, semănînd cu cea a unui intelectual aflat sub asediu, căruia imaginea țării amenințate îi provoacă dorința de a-și țipa îngrijorarea. Englezii sînt naturi iremediabil conservatoare, simținduse bine în condiții de statornicie, orice
Dislocarea valorilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3461_a_4786]
-
vedere ierarhic? Nu are simbolul suveranității naționale, care era coroana. Coroana nu înseamnă neaparat apartenența statului respectiv la forma monarhică de guvernământ. E suficient să ne uităm la toți vecinii noștri mai apropiați sau mai îndepărtați care au aparținut fostului lagăr comunist. Adică: Bulgaria, Serbia, Muntenegru, chiar și Rusia, care și-au reașezat coroanele pe stemă, așa cum e normal din punct de vedere heraldic pentru state suverane cu tradiție în Europa. E o greșeală plecată, în primul rând, din necunoașterea științei
"Stema de pe steagul României, incompletă, nereprezentativă și urâtă. Coroana regală trebuie să fie pe stemă!" by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/36715_a_38040]
-
plecând de la politică și naționalism." ș4 ianuarie 1943ț3. Să ne întoarcem cu alți cinci ani în urmă. Din Sanatoriul Moroieni, la 10 noiembrie 1938, relatând lui Constantin Rădulescu-Motru dramatica sa situație, revine asupra neaderenței la politică. Dar să transcriem: "în lagărul Ciuc m-am îmbolnăvit de tuberculoză și am fost trimis aici prin decizia Comisiei Medicale a Ministerului de Interne. De asemenea am fost eliberat acum 12 zile, semnând o hârtie în care mă angajam să nu fac politică. șsubl. M.
Mircea Eliade, politica și politicienii by Mircea Handoca () [Corola-journal/Memoirs/8942_a_10267]
-
un om de o onestitate și o corectitudine exemplare și nu de către un cameleon duplicitar. Tangențele sale cu politica au avut consecințe tragice: concedierea din postul de asistent universitar, interzicerea dreptului de semnătură, pierderea libertății (hărțuire, percheziții, arestare, internarea în lagăr), boala de plămâni (din fericire pleurezie și nu tuberculoză). Dezgustul față de tot ce-l înconjoară nu-l împiedică să facă haz de necaz în primele rânduri ale scrisorii adresată lui Cioran, la 17 februarie 1939: "Am ținut să-ți scriu
Mircea Eliade, politica și politicienii by Mircea Handoca () [Corola-journal/Memoirs/8942_a_10267]
-
de tot. Mă împăcasem cu România nouă a generalului și a lui Ică Antonescu (ce grozav seamănă cu Armand!), pentru că ne aflăm într-un război crâncen - dar apariția furtunoasă și comic-tragică a lui Pamfil, m-a doborât. Toate masacrele, toate lagărele, toate umilințele, toate rebeliunile, toate purificările, toate programele generoase - ca să se ajungă din nou la Pamfil Șeicaru, la eternul nostru Pamfil, care a terorizat toți regii și toate guvernele - dar a căzut întotdeauna în picioare... Pamfil e viu, dinamic, patriot
Mircea Eliade, politica și politicienii by Mircea Handoca () [Corola-journal/Memoirs/8942_a_10267]
-
de decizii rasiste și anticomuniste. Sunt dislocați în România agenți ai serviciilor secrete ale Reichului și ai temutului SS, sub comanda generalului Reinhard Gehlen,9 precum și trupe și comandamente germane pentru zona de Sud-Est. Se organizează, pe teritoriul țării noastre, lagăre pentru evrei, țigani, comuniști, sindicaliști, militanți politici de stânga; lozincile politice dominante în presă, la radio, în discursuri oficiale fiind de tip legionar-hitlerist: „moarte iudeomasono- comuniștilor”, „... bolșevicilor și jidovilor” etc., un dezmăț de ură rasistă și anticomunistă. Dovezile există în
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3695_a_5020]
-
legionar-hitlerist: „moarte iudeomasono- comuniștilor”, „... bolșevicilor și jidovilor” etc., un dezmăț de ură rasistă și anticomunistă. Dovezile există în Arhiva Ministerului Justiției, Direcția Judiciară, parte dintre ele încă nepublicate. Bunăoară, procurorul general Gheorghiade raportează șefului guvernului, la 12 august 1941: „În lagărul de la Târgoviște”, de la înființarea lui - toamna anului 1940 -„au fost internați 1371 evrei, comuniști și legionari. Dintre aceștia, 1119 evrei „au fost trimiși de Chestura Ploiești la 13 iulie 1941.” După aceea, Poliția din Ploiești și Câmpina a trimis în
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3695_a_5020]
-
de la Târgoviște”, de la înființarea lui - toamna anului 1940 -„au fost internați 1371 evrei, comuniști și legionari. Dintre aceștia, 1119 evrei „au fost trimiși de Chestura Ploiești la 13 iulie 1941.” După aceea, Poliția din Ploiești și Câmpina a trimis în lagăr încă 57 evrei și 29 comuniști. Jandarmeria Prahova trimite în lagărul de la Târgoviște „49 comuniști suspecți”, apoi încă „6 comuniști și 28 legionari” etc. Și Poliția din Târgoviște a adus în lagăr „14 suspecți comuniști și 7 evrei aduși de la
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3695_a_5020]
-
1371 evrei, comuniști și legionari. Dintre aceștia, 1119 evrei „au fost trimiși de Chestura Ploiești la 13 iulie 1941.” După aceea, Poliția din Ploiești și Câmpina a trimis în lagăr încă 57 evrei și 29 comuniști. Jandarmeria Prahova trimite în lagărul de la Târgoviște „49 comuniști suspecți”, apoi încă „6 comuniști și 28 legionari” etc. Și Poliția din Târgoviște a adus în lagăr „14 suspecți comuniști și 7 evrei aduși de la Iași.” Procurorul arată că „447 internați erau întrebuințați la lucru pe
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3695_a_5020]
-
Poliția din Ploiești și Câmpina a trimis în lagăr încă 57 evrei și 29 comuniști. Jandarmeria Prahova trimite în lagărul de la Târgoviște „49 comuniști suspecți”, apoi încă „6 comuniști și 28 legionari” etc. Și Poliția din Târgoviște a adus în lagăr „14 suspecți comuniști și 7 evrei aduși de la Iași.” Procurorul arată că „447 internați erau întrebuințați la lucru pe șantier”, iar restul prizonierilor „fac curățenie în lagăr.” Procurorul general I.D.Popescu, de la Curtea de Apel Craiova, prezintă, tot în august
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3695_a_5020]
-
6 comuniști și 28 legionari” etc. Și Poliția din Târgoviște a adus în lagăr „14 suspecți comuniști și 7 evrei aduși de la Iași.” Procurorul arată că „447 internați erau întrebuințați la lucru pe șantier”, iar restul prizonierilor „fac curățenie în lagăr.” Procurorul general I.D.Popescu, de la Curtea de Apel Craiova, prezintă, tot în august 1941, un amplu raport despre lagărul de la Târgu-Jiu și lagărele din Caracal, Craiova și Turnu- Severin. I.D.Popescu arată că „lagărul de la Târgu-Jiu este de internați politici
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3695_a_5020]
-
evrei aduși de la Iași.” Procurorul arată că „447 internați erau întrebuințați la lucru pe șantier”, iar restul prizonierilor „fac curățenie în lagăr.” Procurorul general I.D.Popescu, de la Curtea de Apel Craiova, prezintă, tot în august 1941, un amplu raport despre lagărul de la Târgu-Jiu și lagărele din Caracal, Craiova și Turnu- Severin. I.D.Popescu arată că „lagărul de la Târgu-Jiu este de internați politici” (există și declarațiile avocatului comunist I.G.Maurer, internat aici). La Târgu-Jiu au fost aduși, în iunie 1941, cinci mii
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3695_a_5020]
-
Procurorul arată că „447 internați erau întrebuințați la lucru pe șantier”, iar restul prizonierilor „fac curățenie în lagăr.” Procurorul general I.D.Popescu, de la Curtea de Apel Craiova, prezintă, tot în august 1941, un amplu raport despre lagărul de la Târgu-Jiu și lagărele din Caracal, Craiova și Turnu- Severin. I.D.Popescu arată că „lagărul de la Târgu-Jiu este de internați politici” (există și declarațiile avocatului comunist I.G.Maurer, internat aici). La Târgu-Jiu au fost aduși, în iunie 1941, cinci mii (5000) de evrei evacuați
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3695_a_5020]
-
iar restul prizonierilor „fac curățenie în lagăr.” Procurorul general I.D.Popescu, de la Curtea de Apel Craiova, prezintă, tot în august 1941, un amplu raport despre lagărul de la Târgu-Jiu și lagărele din Caracal, Craiova și Turnu- Severin. I.D.Popescu arată că „lagărul de la Târgu-Jiu este de internați politici” (există și declarațiile avocatului comunist I.G.Maurer, internat aici). La Târgu-Jiu au fost aduși, în iunie 1941, cinci mii (5000) de evrei evacuați din Nordul Moldovei. Procurorul scrie că „femeile și copiii” au fost
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3695_a_5020]
-
scrie că „femeile și copiii” au fost scoși și predați comunităților evreiești din Turnu-Severin, Lugoj, Tg.Jiu, care-i întrețin. Au rămas „3227 bărbați, din care 2027 trimiși pe Valea Jiului” să lucreze la construcția liniei ferate. Procurorul menționează că „în lagărul de la Târgu-Jiu și cel de la Craiova se săvârșesc mari abuzuri.” În lagărul din Craiova fuseseră aduși „numeroși evrei din Moldova.” șDosar 40/1941, filele 11-16 și urm.ț În același dosar se află declarațiile unor evrei, care atestă că, înainte de
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3695_a_5020]
-
din Turnu-Severin, Lugoj, Tg.Jiu, care-i întrețin. Au rămas „3227 bărbați, din care 2027 trimiși pe Valea Jiului” să lucreze la construcția liniei ferate. Procurorul menționează că „în lagărul de la Târgu-Jiu și cel de la Craiova se săvârșesc mari abuzuri.” În lagărul din Craiova fuseseră aduși „numeroși evrei din Moldova.” șDosar 40/1941, filele 11-16 și urm.ț În același dosar se află declarațiile unor evrei, care atestă că, înainte de atacul contra URSS, autoritățile de la București au decis evacuarea forțată a tuturor
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3695_a_5020]