27,128 matches
-
pune pe pîine, iar pîinea nu este alta decît demnitatea. După ce la Neptun îi revenise Premiul Ovidius, Amos Oz a fost distins și cu Premiul Literar al ziarului "Die Welt" și se află acum în Germania în cadrul unui turneu de lecturi cu romanul său autobiografic atît de elogiat. Dar ce mai face Günter Grass? Citește la Tîrg poezii arabe, îl recitește pe Hans Christian Andersen și îi ilustrează basmele, își editează jurnalul de atelier... Ambele volume, proaspăt ieșite de sub teasc, au
O zi la Salonul de Carte de la Frankfurt by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12389_a_13714]
-
editorilor din provincie la Paris, dar și cu orgoliul de a deplasa centrul în alte localități, inclusiv într-un sat, al cărui nume îmi scapă, care supraviețuiește fiindcă a devenit o curiozitate absolută a Franței - are anticariate și saloane de lectură aproape în fiecare casă și atrage amatori din toate departamentele învecinate), saloane ale poeziei sau ale bibliofiliei, cafenele literare sau filosofice pe teme dinainte alese, întîlniri literare de tradiție (la Rodez, la St. Malô etc.), comasări de edituri sau apariții
Dinu Flămând și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12381_a_13706]
-
nopții, inclusiv duminica. Iar faptul că literatura scoate periodic în față ,vedete" (Huellebecq, Amélie Nothomb, Christine Angot, Camille Laurens, Antoine Volodine sau mai știu eu cine), care își dispută avanscena cu rockeri și actori ai marelui public ce ignoră orice lectură, este spre cinstea ei. Și încă două observații esențiale. Actualitatea literară franceză își ,reciclează" periodic clasicii și modernii, așa încît o ediție masivă de aproape 1 800 de pagini din Artaud devine eveniment al sezonului (sînt puse pentru prima dată
Dinu Flămând și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12381_a_13706]
-
scanat pe întreaga dimensiune a personalității în diversitatea-i vrednică a atesta pînă la urmă o incontestabilă unitate, Cioran e înfățișat pe fațeta tinereții sale fragede. Student în primul an de facultate, la 18 ani, se afundă pînă-n gît în lecturi precumpănitor filosofice care nu-l satisfăceau, în schimb îi stimulau gîndirea proprie pe o cale ce se dorea din capul locului cît mai diferențiată. Ion Dur publică o seamă de texte inedite, provenite dintr-o ,ladă" cu manuscrise (mai ascunde
Despre Nae Ionescu și Cioran (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12447_a_13772]
-
apariție (XCIX). La anul sărbătorește suta! Ce-i drept între revista fondată de Garabet Ibrăileanu și Constantin Stere, și cea de astăzi, singura legătură este numele. Deși revista a obosit puțin, deși este uneori excesiv de palidă și respiră cam greu, lectura ultimului număr (8-9 / 2004), coordonat de Liviu Ioan Stoiciu, arată că ea are încă resurse și îți poate oferi pagini de mare interes. Astfel sînt fragmentele inedite de jurnal ale scriitorului Mircea Ciobanu, din anul 1981. l La 3 ianuarie
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12439_a_13764]
-
ci și unul dintre principalii redactori de la pe atunci puternica Editură Cartea Românească) este că autorul nu trebuie să se lase terorizat de gustul cititorului, ci să-l formeze pe cititor, să-i deschidă ochii, să-l inițieze în arta lecturii. (Un lucru pe care, schimbînd ceea ce e de schimbat, ar trebui să-l înțeleagă azi și autorii de programe de prostire generală de la televiziune). Opiniile lui Mircea Ciobanu sînt exprimate cu o anume brutalitate, dar este reconfortant să vezi că
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12439_a_13764]
-
fără temei de însuși diaristul narcoman. Între cele două discursuri, între notele de subsol și capitolul Manualul visătorului amator, de pildă, nu e nici o diferență pentru că, de fapt, frazele împrumută perfect sintaxa din pliantele/site-urile organizațiilor nonguvernamentale antidrog. O lectură mai completă poate face fiecare intrând pe www.erowid.org, www.encod.org, www.drugscope.org ș.cl. Chiar dacă site-urile sunt atent indicate și textul tipărit folosește artificiul electronic al trimiterii ("aici*") către un background bibliografic solid, procedeul nu substituie
Câte un joint, joint. joint ... by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12442_a_13767]
-
apoi, într-o bună dimineață, să renunți pur și simplu!? În Cuvântul înainte, Andrei, vocea auctorelui moral, încearcă să dreagă puțin lucrurile privindu-l pe Dragoș ca pe un outsider. Dar chiar dacă nu ne-am pune astfel de întrebări, experiența lecturii rămâne inconsistentă. Finalul " altfel, imprevizibil " este, cu tot sictirul auctorial, gratuit: "O explicație pe potriva înțelegerii tale: a fost o modă, gata, a trecut." sau "N-am chef să mă gândesc la asta. Important este că am încheiat. Nu contează de ce
Câte un joint, joint. joint ... by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12442_a_13767]
-
o ironie mai puțin acră."), cât și de Dragoș, autoironic ("ce mă-sa caut eu pe blog, unde toată lumea pare că vorbește ca să se afle în treabă? Pesemne că și eu fac același lucru."). Aceasta nu înseamnă însă că insatisfacția lecturii acestei autoficțiuni narcotice ar fi mai puțin justificată. Unii, pur și simplu, vor mai mult decât un pseudotrip romanesc!
Câte un joint, joint. joint ... by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12442_a_13767]
-
valoare este mai mult decât sesizabilă. Chiar și ușor inegal și fără a impresiona prea tare, dacă găsiți prin librării volumul lui Nicolae Popa - dacă nu, oricum Târgul de carte Gaudeamus se apropie -, cele câteva foarte bune poeme merită efortul lecturii. Iată un bonus pe final: Nu, încă nu te simți părăsit./ Te simți doar singur./ În curând te va părăsi și singurătatea.// Și vei rămâne ca un păhăruț gol/ căruia încet-încet i s-au măcinat marginile/ și s-a făcut
Cum citim poezia basarabeană by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12463_a_13788]
-
epic al acesteia este omul ireductibil și exemplar, un fel de întrupare prometeică a acelei idealități umaniste pe care pictorul și-o reprezenta în afara naturalismului și a oricărei culori locale. Însă dincolo de posibilele speculații și de orice alt tip de lectură discursivă, aceste forme nu sunt, în esență, diferite față de cercetările anterioare ale pictorului. Atît în demonstrațiile din Ideologia artei cît și în pictura propriu-zisă din anii treizeci, mai exact din anii 27, 28, 29, 30, artistul cercetează insistent capacitatea liniei
Ultimul Mattis Teutsch by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12435_a_13760]
-
diverse instrumente din lumea tehnicii, cu forme de vegetație schematică, aproape ca în reprezentările bizantine, alături de nenumărate citate din propria sa operă anterioară. Misterioasă, obscură, ironică și polemică, această etapă din creația lui Mattis Teutsch ar merita ea singură o lectură și o analiză extise și aprofundate. Una din lucrări, de pildă, aduce laolaltă, cam după același principiu care a făcut posibilă întîlnirea umbrelei cu mașina de cusut pe masa de disecție a lui Lautreamont, continentul european colorat în roșu, dar
Ultimul Mattis Teutsch by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12435_a_13760]
-
iar acel soi de erou impozant și dominator devine, pe nesimțite, simplu ornament într-un amplu proces de multiplicare. Deși variate compozițional și iconografic, aceste lucrări au ca gen proxim o anumită opacitate vizuală, care face inutil orice efort de lectură fluentă, și o migrație a opticului către auditiv, către ordinea sonoră a lumii. Compoziții seriale, ritmice și muzicale, imaginile pe care Mattis Teutsch le experimentează în acest moment împing percepția către o lume bidimensională, populată de realități spectrale, de amprente
Ultimul Mattis Teutsch by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12435_a_13760]
-
Românie, nu le întâlneai decât sub Carol întâi, în preajma primului rezbel mondial, dacă nu între cele două, sub Ferdinand. O reevaluare atentă, în această privință, ținând seamă de atâtea condeie învârtite, tăvălite în frișca evenimențială, acrită, mi-o prilejui recent lectura, în Adevărul literar și artistic, a articolului Orașul pe care l-am vrea (III) din 7 septembrie curent iscălit de Alexandru George. Un scriitor autentic este totdeauna cronicarul, rapsodul câte unei așezări umane, de la iurtele mongole până la zgârie-norii newyorkezi. Autorul
Orașul unui aristocrat by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12470_a_13795]
-
prezentată în capitolul introductiv, pentru a fi apoi dezvoltată și aprofundată prin laborioase analize. La fel se petrec lucrurile și în cartea de față. Din cele zece capitole ale volumului (unele reluând studii din Eseu despre vârstele poeziei), majoritatea cuprind lecturi în linia fenomenologiei bachelardiene. Interpretările sunt sobre și temeinice, dar nu strălucite. Rând pe rând, sunt parcurse "chipurile" focului, aerului, pământului, apei, luminii și întunericului, ca și o serie de teme blagiene consacrate: somnul, timpul, creația, orfismul. Noutatea punctului de
Ruptura de utopia moderinistă by Andrei Terian () [Corola-journal/Journalistic/12468_a_13793]
-
precaritatea logosului în viziunea lui Blaga, au continuat să vadă în acest spațiu imaginar proiecția unui univers compensatoriu, V. Fanache deschide o cale de interpretare cu perspective extrem de bogate, ce poate fisura imaginea monolitică a autorului Marii treceri. Criticul demarează lectura pornind de la cunoscutele considerații blagiene asupra misterului, dar refuză să vadă în "chipurile" veșniciei "simple simulări ale absolutului", "ficțiuni" sau surogate ale transcendenței: "Blaga își asumă o ciudată postură de creator, discursul său liric având ca obiect (...) chipurile tăcute ale
Ruptura de utopia moderinistă by Andrei Terian () [Corola-journal/Journalistic/12468_a_13793]
-
faptul deschizând "o perspectivă ambivalentă": "într-o atmosferă mitică (de legendă) transcendentul și contingentul se încarcă reciproc de virtuțile sacrului". În acest context, "chipurile" lucrurilor reprezintă niște "veșnicii revelatoare, imanente", imposibil de cuprins în cadrul strâmt al limbajului. Urmările unei asemenea lecturi sunt extrem de productive. Mai întâi, ea revelează o nouă față a scriitorului, aceea de poet al realului (sau, mai exact, al "realiilor"), preocupat de captarea (nu de transfigurarea!) existenței prin cuvânt. "Ce ni se pare caracteristic la Blaga - afirmă V.
Ruptura de utopia moderinistă by Andrei Terian () [Corola-journal/Journalistic/12468_a_13793]
-
o mereu prezentă conștiință a limitei, evitând tendința de a se iluziona". Poezia lui Blaga marchează astfel - pentru a parafraza o sintagmă dragă criticului - "ruptura de utopia modernistă", de iluzia limbajului oracular, capabil să instituie lumi imaginare. Într-o asemenea lectură, lirica blagiană se apropie surprinzător de ceea ce Gh. Crăciun numea "poezie tranzitivă". Numai că - și aici survine drama creatorului -, încercând a-și reapropria universul, poetul continuă să-l descrie într-un limbaj reflexiv, acela al metaforismului vizionar. Am putea vorbi
Ruptura de utopia moderinistă by Andrei Terian () [Corola-journal/Journalistic/12468_a_13793]
-
Kurosawa se vede de departe: flashbackurile Nenumitului diferă, apărând patru povești - una e spusă de împărat, care pune cap la cap datele sale și ce a dedus din povestirile funcționarului - care sunt filmate cu filtre de culoare diferite. Secret de lectură cinematografică: credeți doar ce vedeți filmat în lumină naturală! Actorii principali (Li, Yen, Cheung și Leung) sunt nume de marcă ale cinematografiei hongkongheze, iar faptul că au mai lucrat împreună face ca ei să confere veridicitate variatelor relații în care
HollyKong? by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12475_a_13800]
-
se plasa în descendența spontană a unui model generic, dar și fără a reanima, prin citat cultural, o anume formă muzeificată, Brâncuși sugerează, într-o perspectivă eliberată atît de pragmatismul reprezentării cît și de bovarismul construcției imaginare, posibilitatea unei alte lecturi a sculpturii, mult mai apropiată de un anumit spațiu al inocenței. Cel de-al doilea front de luptă deschis împotriva sculpturii tradiționale, cel care ar corespunde aspirației postbizantine din opera lui Paciurea, este, și în concepția lui Brâncuși, tot unul
Trei ipostaze ale absolutului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12476_a_13801]
-
și pace, așa că mai bine nu scriu nimic"), numele îi apare, în sfârșit, pe primul volum, la doi ani de la trecerea în neființă. N-am avut ocazia s-o întâlnesc, de aceea, fără ecoul direct al personalității ei, mut miza lecturii în zona profesionalului, vag ajustata cu aproximările unui profil intuibil din poză de pe prima coperta (privirea alunecă oblic, bărbia este ușor ridicată, capul întors într-o parte - poziție în care lesne s-ar fi putut uită de sus, dar nu
Pilda cu un talent by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12486_a_13811]
-
Catrinel Popa La capătul lecturii celui mai recent număr al revistei Lettre internationale (ediția română) nu poți decât să îți dorești ca toamna 2004 să fie la fel de bogată și în alte zone ale vieții (culturale și nu numai) de pe la noi. De altfel, revista și-a
Un bazar de mașini și foarte multe cărți by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/12472_a_13797]
-
gîndurile prind trup, se înșiră terapeutic, perfect și simplu formulate, libere de orice constrîngere și de orice prejudecată, nestingherite de profețita întîlnire cu cititorul, în ordinea firească a coborîrii lor din minte pe hîrtie. Nu există piedică - e senzația de lectură cea mai puternică - în comunicarea cu un autor deja clasicizat, deja preacunoscut, trăind în mintea cititorului din lumea pieselor lui, deasupra lumii noastre absurde. Căutarea e intermitentă și, în același timp, infinită. Am citit Căutarea intermitentă, pseudo-jurnalul lui Eugen Ionescu
" Traiesc de un car de vreme. Am pierdut mult, mult timp" by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12485_a_13810]
-
menționez, deocamdată, doar câteva: opiniile identice sau similare celei a lui E. Lovinescu, citată mai sus; insuficienta cunoaștere a istoriei limbii române scrise, adică literare, sau poate chiar necunoașterea acestei istorii, de unde imposibilitatea de a sesiza prompt, la o simplă lectură, autenticitatea ori neautenticitatea unui text "clasic", ce poate fi falsificat prin greșeli de tipar, interpretări eronate ale grafiilor specifice ori nespecifice unui autor, deci ale stilisticii lui fonetice și chiar ale foneticii lui sintactice, prin interpolări involuntare, accidentale sau dimpotrivă
Câte ceva despre altceva by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/12483_a_13808]
-
refuzul cronicarilor de a se angaja în verificarea, fie și numai parțială, prin sondaj, a travaliului efectuat de îngrijitorul de ediție, verificare întotdeauna complicată, fastidioasă, în comparație cu excursul întotdeauna plăcut pentru că nu este constrâns de rigori "științifice", în jurul unor impresii de lectură și unor confluențe de idei. Ceterum censeo... Edițiile de opere complete ale scriitorilor noștri "clasici", cu variante și note de istorie literară elaborate cu respectarea riguroasă a complexelor exigențe specifice textologiei moderne sunt absolut necesare culturii noastre, acum și până
Câte ceva despre altceva by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/12483_a_13808]