27,002 matches
-
a competenței materiale procesuale a instanței de control judiciar, deoarece în această etapă premergătoare soluționării efective a căii de atac nu se pot analiza chestiuni referitoare la legalitatea hotărârii atacate (corecta calificare juridică a obiectului cererii fiind o chestiune de legalitate a hotărârii). ... ... Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 517, cu referire la art. 514 din Codul de procedură civilă, ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE În numele legii DECIDE: Admite recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al
DECIZIA nr. 4 din 24 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271629]
-
judecată, precum și alte mențiuni necesare pentru soluționarea cauzei [.. .] .“ ... ... 12. Autorul excepției de neconstituționalitate susține că normele procesual penale criticate sunt contrare prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (3) și (5) privind valorile supreme ale statului de drept și principiul legalității, ale art. 15 alin. (1) referitor la universalitate, ale art. 16 alin. (1) și (2) privind egalitatea în drepturi, ale art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, ale art. 21 alin. (1) și (3) privind accesul liber la
DECIZIA nr. 133 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271831]
-
în cazul încălcării normelor prevăzute de dispozițiile art. 281 alin. (1) din Codul de procedură penală] - și virtuale - care rezultă din reglementarea generală privind respectarea legii în desfășurarea procesului penal, baza legală a nulităților virtuale constituind-o prevederile art. 2 (Legalitatea procesului penal) și ale art. 282 (Nulitățile relative) din Codul de procedură penală. După modul de aplicare și efectele pe care le produc, se deosebesc nulități absolute - care intervin în cazurile prevăzute de dispozițiile art. 281 alin. (1) din Codul
DECIZIA nr. 133 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271831]
-
procesuale în general, iar nu strict existența unei vătămări aduse drepturilor părților, actuala reglementare restrânge sfera nulităților relative numai la acele încălcări care aduc atingere drepturilor părților ori ale subiecților procesuali principali, excluzând din această sferă încălcările care aduc atingere legalității procesului, fără a atrage însă, în același timp, o vătămare a drepturilor părților ori ale subiecților procesuali principali (Decizia nr. 554 din 19 septembrie 2017, precitată, paragraful 20). ... 23. În aceste condiții, Curtea a constatat că nulitățile exprese sau „textuale
DECIZIA nr. 133 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271831]
-
din spiritul legii. Semnificația nulităților exprese se reflectă în plan probatoriu, prin instituirea unei prezumții de vătămare. Beneficiază de prezumție cel ce invocă aplicarea sancțiunii nulității exprese. Nulitatea relativă însă este o nulitate virtuală, ce derivă din principiul fundamental al legalității și rezultă din încălcarea dispozițiilor legale referitoare la desfășurarea procesului penal, altele decât cele expres prevăzute de lege, care atrag nulitatea absolută. Aceasta se caracterizează prin faptul că intervine atunci când prin încălcarea dispozițiilor legale s-a produs o vătămare
DECIZIA nr. 133 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271831]
-
teoretic, foarte numeroase, fiind reprezentate de toate încălcările unor dispoziții procesual penale, altele decât cele pentru care poate fi invocată nulitatea absolută. De altfel, Curtea a reținut că, nulitățile virtuale nefiind prestabilite de lege, ci derivând din principiul fundamental al legalității, sunt atașate fiecărei norme ce reglementează desfășurarea procesului penal, așa încât o examinare exhaustivă a lor ar echivala cu analiza fiecărei dispoziții a Codului de procedură penală. Dispozițiile procesuale care prezintă mai frecvent aspecte de aplicare a nulităților relative și
DECIZIA nr. 133 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271831]
-
de iure. Astfel, Curtea a reținut că, prin eliminarea din categoria nulităților absolute a nerespectării dispozițiilor referitoare la competența materială și după calitatea persoanei a organului de urmărire penală, legiuitorul nu și-a îndeplinit obligația ce decurge din respectarea principiului legalității, ceea ce contravine art. 1 alin. (3) și (5) și art. 21 alin. (3) din Constituție, astfel încât a fost admisă excepția de neconstituționalitate și s-a constatat că soluția legislativă cuprinsă în dispozițiile art. 281 alin. (1) lit. b
DECIZIA nr. 133 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271831]
-
procedurii. Astfel, prin reglementarea cuprinsă în dispozițiile art. 6 paragraful 3 din Convenție s-a urmărit ca o atenție specială să fie acordată imperativului încunoștințării inculpatului cu privire la acuzație, în condițiile în care rechizitoriul joacă un rol determinant în legalitatea urmăririi penale, întrucât persoana trimisă în judecată este în mod oficial notificată cu privire la baza juridică și factuală a acuzației ce i se aduce. În numeroase cauze, Curtea de la Strasbourg a reținut că prevederile art. 6 paragraful 3
DECIZIA nr. 133 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271831]
-
un mod clar și neechivoc, în cuprinsul prevederilor art. 328 alin. (1) fraza întâi din Codul de procedură penală, sintagma „alte mențiuni necesare pentru soluționarea cauzei“. Referitor la invocarea, în susținerea excepției, a dispozițiilor art. 7 din Convenție privind principiul legalității incriminării și pedepsei, Curtea a reținut că acestea nu sunt aplicabile în cauză, întrucât textele de lege care fac obiectul excepției de neconstituționalitate reprezintă norme de procedură, iar nu prevederi penale de incriminare. ... 34. În plus, Curtea a observat că
DECIZIA nr. 133 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271831]
-
autonome, instituții de stat sau private, unități militare, sanitare, cartiere, conform art. 21 din Statutul SNCRR. (3) Filialele coordonează activitatea subfilialelor, a comisiilor, serviciilor specializate și formațiunilor de Cruce Roșie. Capitolul II Principiile organizării și funcționării SNCRR Articolul 23 Principiul legalității Sediul central, filialele județene și ale sectoarelor municipiului București se organizează și funcționează în baza Constituției și legilor statului român, conform art. 18 lit. a) din Statutul SNCRR, Principiilor fundamentale, Legii, Statutului, regulamentelor și altor documente interne ale SNCRR. Articolul
REGULAMENT din 14 iulie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/271283]
-
candidaturilor, să afișeze lista candidaților la sediul central al SNCRR și să o comunice filialelor. (9) Împotriva candidaților înscriși pe listă se pot face contestații în termen de 48 de ore de la afișarea listei la Comisia de verificare a legalității depunerii candidaturilor. Comisia formată din 3 membri este desemnată de Comitetul de direcție din rândul membrilor Comisiei de onoare și arbitraj a SNCRR. Comisia analizează dosarele candidaților și supune atenției Comitetului de direcție aspectele constatate, urmând ca acesta să decidă
REGULAMENT din 14 iulie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/271283]
-
și persoanele nou-alese în funcțiile eligibile. Articolul 19 Procesul-verbal al Adunării generale a SNCRR este semnat de cei care l-au consemnat. Articolul 20 (1) Hotărârile Adunării generale a SNCRR se semnează de președintele de ședință și se contrasemnează, pentru legalitate, de directorul general al SNCRR. (2) Hotărârile Adunării generale a SNCRR sunt obligatorii și pentru membrii Adunării generale a SNCRR care nu au luat parte la lucrări sau au votat împotrivă. (3) Hotărârile Adunării generale a SNCRR sunt obligatorii pentru
REGULAMENT din 14 iulie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/271283]
-
a procesului de implementare a obiectivelor de investiții aprobate în cadrul programului. (2) Beneficiarii au obligația să pună la dispoziția Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, la solicitarea acestuia, toate documentele justificative privind derularea investiției, răspunzând de realitatea, exactitatea și legalitatea acestora, precum și de sumele cheltuite în scopul pentru care au fost alocate. (3) Beneficiarii răspund, potrivit legii, de organizarea și derularea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziție publică, conform art. 15 alin. (1) și (2) din ordonanța de
NORME METODOLOGICE din 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271742]
-
a Guvernului nr. 49/2023 privind aprobarea Programului național de investiții pentru consolidarea spitalelor „Mihail Cantacuzino“ și a Programului național de expertizare a clădirilor publice cu risc seismic din sistemele de sănătate și de învățământ, sunt responsabil pentru realitatea, exactitatea și legalitatea datelor prezentate și mă oblig să respect termenele prevăzute la art. 20 alin. (1) din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 49/2023 privind aprobarea Programului național de investiții pentru consolidarea spitalelor „Mihail Cantacuzino“ și
NORME METODOLOGICE din 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271742]
-
a Guvernului nr. 49/2023 privind aprobarea Programului național de investiții pentru consolidarea spitalelor „Mihail Cantacuzino“ și a Programului național de expertizare a clădirilor publice cu risc seismic din sistemele de sănătate și de învățământ, sunt responsabil pentru realitatea, exactitatea și legalitatea datelor prezentate și mă oblig să respect termenele prevăzute la art. 35 alin. (2) din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 49/2023 privind aprobarea Programului național de investiții pentru consolidarea spitalelor „Mihail Cantacuzino“ și
NORME METODOLOGICE din 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271742]
-
menționate în cererea de schimbare a încadrării juridice, care să impună declararea ca neconstituțională a acestora. Susține, de asemenea, că normele criticate nu încalcă cerințele de claritate, precizie și previzibilitate ce rezultă din principiul statului de drept și nici principiul legalității incriminării și a pedepsei. ... 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției
DECIZIA nr. 122 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271995]
-
21 alin. (1)-(3) privind accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil și ale art. 23 alin. (1) privind inviolabilitatea libertății individuale, alin. (9) privind punerea în libertate a celui reținut sau arestat, alin. (12) referitor la legalitatea incriminării și a pedepsei și alin. (13) privind natura penală a sancțiunii privative de libertate. Din analiza criticilor formulate rezultă că motivarea excepției de neconstituționalitate vizează și încălcarea dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție, urmând ca și acestea să
DECIZIA nr. 122 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271995]
-
2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 906 din 8 decembrie 2015). Legătura cu soluționarea cauzei presupune atât aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecății, cât și necesitatea invocării excepției de neconstituționalitate în scopul restabilirii stării de legalitate, condiții ce trebuie întrunite cumulativ pentru a fi satisfăcute exigențele pe care le impun dispozițiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 în privința pertinenței excepției de neconstituționalitate în desfășurarea procesului (Decizia nr. 438 din 8 iulie 2014, publicată
DECIZIA nr. 122 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271995]
-
implică exigența ca infracțiunile și pedepsele să fie stabilite numai printr-un act normativ cu forță de lege - „în temeiul legii“ -, iar prin trimiterea la „condițiile legii“ trebuie realizată coroborarea cu art. 1 alin. (5) din Constituție care consacră principiul legalității și impune obligația ca normele adoptate să fie precise, clare și previzibile. ... 16. Totodată, Curtea a statuat că orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiții calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie
DECIZIA nr. 122 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271995]
-
alin. (12) din Constituție impun garanția reglementării prin lege a incriminării faptelor și stabilirea sancțiunii corespunzătoare și, în mod implicit, obligația în sarcina legiuitorului de a adopta legi care să respecte cerințele de calitate ale acestora, care se circumscriu principiului legalității prevăzut la art. 1 alin. (5) din Constituție. ... 18. Cu toate acestea, Curtea a reținut că, având în vedere principiul generalității legilor, poate să fie dificil să se redacteze legi de o precizie totală și o anumită suplețe poate chiar
DECIZIA nr. 122 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271995]
-
în așa fel încât să permită destinatarilor săi - profesioniști în materie, care, la nevoie, pot apela la consultanță de specialitate, să își conformeze conduita, astfel încât nu aduc nicio atingere prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (5) referitor la principiul legalității și ale art. 23 alin. (12) privind legalitatea pedepsei. ... 25. Referitor la prevederile art. 21 alin. (3) din Legea fundamentală, Curtea reține că, potrivit jurisprudenței sale, aplicarea cerinței procesului echitabil se impune numai în legătură cu procedura de desfășurare a
DECIZIA nr. 122 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271995]
-
profesioniști în materie, care, la nevoie, pot apela la consultanță de specialitate, să își conformeze conduita, astfel încât nu aduc nicio atingere prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (5) referitor la principiul legalității și ale art. 23 alin. (12) privind legalitatea pedepsei. ... 25. Referitor la prevederile art. 21 alin. (3) din Legea fundamentală, Curtea reține că, potrivit jurisprudenței sale, aplicarea cerinței procesului echitabil se impune numai în legătură cu procedura de desfășurare a litigiului, iar nu și în ceea ce privește
DECIZIA nr. 122 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271995]
-
poate fi înlăturată altfel decât prin desființarea actului. “ ... 11. Autoarea excepției de neconstituționalitate susține că normele procesual penale criticate sunt contrare atât dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (3) și (5) privind valorile supreme ale statului de drept și principiul legalității și ale art. 21 alin. (3) referitor la dreptul la un proces echitabil, cât și prevederilor art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, referitor la dreptul la un proces echitabil. Din analiza criticilor
DECIZIA nr. 229 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272006]
-
în cazul încălcării normelor prevăzute de dispozițiile art. 281 alin. (1) din Codul de procedură penală] - și virtuale - care rezultă din reglementarea generală privind respectarea legii în desfășurarea procesului penal, baza legală a nulităților virtuale constituind-o prevederile art. 2 (Legalitatea procesului penal) și ale art. 282 (Nulitățile relative) din Codul de procedură penală. După modul de aplicare și efectele pe care le produc, se deosebesc nulități absolute - care intervin în cazurile prevăzute de dispozițiile art. 281 alin. (1) din Codul
DECIZIA nr. 229 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272006]
-
procesuale în general, iar nu strict existența unei vătămări aduse drepturilor părților, actuala reglementare restrânge sfera nulităților relative numai la acele încălcări care aduc atingere drepturilor părților ori ale subiecților procesuali principali, excluzând din această sferă încălcările care aduc atingere legalității procesului fără a atrage însă, în același timp, o vătămare a drepturilor părților ori ale subiecților procesuali principali (Decizia nr. 554 din 19 septembrie 2017, precitată, paragraful 20). ... 17. În aceste condiții, Curtea a constatat că nulitățile exprese sau „textuale
DECIZIA nr. 229 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272006]