1,772 matches
-
caz, hotărârea Curții Constituționale se comunică președintelui Camerei Parlamentului care a sesizat-o și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. ... (5) De la data primirii hotărârii Curții Constituționale, Camera Parlamentului sesizată cu inițiativa legislativă începe procedura parlamentară de legiferare. În acest din urmă caz Curtea Constituțională se pronunță și asupra constituționalității propunerii de revizuire a Constituției, potrivit art. 146 lit. a) din Constituție, republicată. Articolul 8 Abrogat. ------------ Art. 8 a fost abrogat de art. 73 din LEGEA nr. 187
EUR-Lex () [Corola-website/Law/256707_a_258036]
-
Senatul arată că textul atacat este constituțional, întrucît căile de atac se stabilesc potrivit art. 128 din Constituție, în condițiile legii, astfel încât reglementarea lor este lăsată la aprecierea legiuitorului. De asemenea, se precizează că, în prezent, este în curs de legiferare o nouă reglementare ce vă largi controlul judecătoresc pe calea recursului, incluzind și individualizarea pedepsei, dar că această situație nu infirmă cu nimic legitimitatea constituțională a textului atacat. Guvernul, în punctul său de vedere, consideră excepția de neconstituționalitate neîntemeiată, deoarece
EUR-Lex () [Corola-website/Law/112364_a_113693]
-
care prin procedura de mediere nu se ajunge la un acord, se adoptă cu votul a cel puțin trei pătrimi din numărul deputaților și senatorilor. Adoptarea textelor definitive asupra problemelor aflate în divergență din legile organice aflate în curs de legiferare anterior intrării în vigoare a Legii nr. 429/2003 și care nu au fost soluționate prin procedura de mediere, precum și a Regulamentului activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului se face cu votul majorității deputaților și senatorilor. ---------- Alin. 3 al
EUR-Lex () [Corola-website/Law/253564_a_254893]
-
modificat de pct. 29 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 55 din 26 iunie 2013 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 1 iulie 2013. Adoptarea textelor definitive asupra problemelor aflate în divergență din legile ordinare aflate în curs de legiferare anterior intrării în vigoare a Legii nr. 429/2003 și care nu au fost soluționate prin procedura de mediere, precum și a celorlalte hotărîri care se iau în ședințele comune este supusă regulii majorității simple, ele putând fi aprobate cu majoritatea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/253564_a_254893]
-
nr. 55 din 26 iunie 2013 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 1 iulie 2013. Secțiunea a 2-a Dezbaterea textelor legislative aflate în divergenta Articolul 54 În cazul în care un proiect de lege aflat în curs de legiferare anterior intrării în vigoare a Legii nr. 429/2003 sau o inițiativă legislativă de revizuire a Constituției României este adoptată în redactări diferite de către cele două Camere, iar comisia de mediere nu ajunge la un acord, ori dacă una din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/253564_a_254893]
-
Curtea a statuat că stabilirea competențelor instanțelor judecătorești constituie atributul exclusiv al legiuitorului, iar acesta poate institui, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedură, precum și modalități de exercitare a drepturilor procedurale, fiind ținut, desigur, ca în procesul de legiferare să se circumscrie cadrului constituțional. Curtea a mai constatat, de asemenea, că o atare soluție legislativă nu încalcă prevederile art. 21 din Constituție, câtă vreme accesul liber la justiție este asigurat prin posibilitatea părților de a se adresa instanței de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/233287_a_234616]
-
O atare concluzie este cu atât mai evidentă cu cât această lege a fost adoptată tacit de Senat, în condițiile art. 75 alin. (2) teza finală din Constituție. În consecință, Curtea reține că au fost respectate, sub aspectul modului de legiferare, dispozițiile constituționale ale art. 61 alin. (2). 1.4. Cu privire la eventuala nerespectare a dispozițiilor art. 99 alin. (7) din Regulamentul Camerei Deputaților, ceea ce ar atrage încălcarea art. 79 din Constituție, Curtea constată că o atare critică nu poate fi adusă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/227537_a_228866]
-
dreptului la pensie, "reducerea cuantumului pensiei contributive, indiferent de procent și indiferent de perioadă, nu poate fi realizată. Rezultă că art. 53 din Constituție nu poate fi invocat ca temei pentru restrângerea exercițiului dreptului la pensie". Toate aceste limite de legiferare tind însă la protejarea cuantumului pensiilor cuvenite sau aflate în plată, precum și la respectarea anumitor principii privind stabilirea acesteia, așa cum sunt principiile contributivității și al egalității, și nu pot fi extinse și cu privire la alte aspecte, cu efectul negării dreptului constituțional
EUR-Lex () [Corola-website/Law/227537_a_228866]
-
și mijlocii), unde se pot obține informațiile și autorizațiile necesare pentru începerea activității acestora. Prin această procedură se reduc obstacolele de timp și birocratice și cheltuielile de autorizare și înființare, cu scopul încurajării inițierii de noi afaceri. În procesul de legiferare Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 76/2001 a fost îmbunătățită, modificările aduse ordonanței vizând: - introducerea declarației pe propria răspundere pentru autorizarea sediului social; - introducerea declarației pe propria răspundere pentru alte cazuri decât obiectivele și domeniile specifice de activitate, stabilite
EUR-Lex () [Corola-website/Law/158933_a_160262]
-
la art. 1 alin. (4) privind principiul separației și echilibrului puterilor în stat 23. Curtea observă că Guvernul nu motivează care sunt încălcările aduse art. 1 alin. (4) din Constituție. În aceste condiții, Curtea reține că, în sine, activitatea de legiferare a Parlamentului nu poate fi contrară art. 1 alin. (4) din Constituție, problema încălcării textului de referință anterior menționat punându-se numai cu privire la soluțiile alese în exercitarea rolului său prevăzut de art. 61 alin. (1) din Constituție. Chiar dacă Guvernul este
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280151_a_281480]
-
iar structura sa este bicamerală, fiind alcătuit din Camera Deputaților și Senat. Principiul bicameralismului, astfel consacrat, se reflectă însă nu numai în dualismul instituțional în cadrul Parlamentului, ci și în cel funcțional, deoarece art. 75 din Legea fundamentală stabilește competențe de legiferare potrivit cărora fiecare dintre cele două Camere are, în cazurile expres definite, fie calitatea de primă Cameră sesizată, fie de Cameră decizională. Totodată, ținând seama de indivizibilitatea Parlamentului ca organ reprezentativ suprem al poporului român și de unicitatea sa ca
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280151_a_281480]
-
a Senatului sau, după caz, a Camerei Deputaților și, pe cale de consecință, reglementarea rolului de Cameră decizională, pentru anumite materii, a Senatului și, pentru alte materii, a Camerei Deputaților, tocmai pentru a nu exclude o Cameră sau alta din mecanismul legiferării". 26. De asemenea, dezbaterea parlamentară a unui proiect de lege sau a unei propuneri legislative nu poate face abstracție de evaluarea acesteia în plenul celor două Camere ale Parlamentului. Așa fiind, modificările și completările pe care Camera decizională le aduce
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280151_a_281480]
-
două Camere ale Parlamentului și, pe de altă parte, existența unei configurații semnificativ diferite între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului. Întrunirea cumulativă a celor două criterii este de natură a afecta principiul constituțional care guvernează activitatea de legiferare a Parlamentului, plasând pe o poziție privilegiată Camera decizională, cu eliminarea, în fapt, a primei Camere sesizate din procesul legislativ. 28. Pe de altă parte, stabilind limitele principiului bicameralismului, prin Decizia nr. 1 din 11 ianuarie 2012 , publicată în Monitorul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280151_a_281480]
-
din Constituție, în cazul în care o inițiativă legislativă implică modificări bugetare, solicitarea informării din partea Guvernului este obligatorie. Din aceste dispoziții rezultă că legiuitorul constituant a dorit să consacre garanția constituțională a colaborării dintre Parlament și Guvern în procesul de legiferare, instituind obligații reciproce în sarcina celor două autorități publice [a se vedea Decizia nr. 515 din 24 noiembrie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.195 din 14 decembrie 2004]. Curtea a mai stabilit că în cadrul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280151_a_281480]
-
Părțile se obligă una față de cealaltă să păstreze confidențialitatea datelor, informațiilor și documentelor pe care le dețin ca urmare a executării clauzelor prezentului contract. ... XI. Modificarea circumstanțelor Art. 17. - (1) În contextul prezentului contract, prin modificare de circumstanțe se înțelege legiferarea, intrarea în vigoare, modificarea textului sau a interpretării privind orice cerință legală ori aplicarea unei noi cerințe legale, care nu era în vigoare la data semnării acestui contract. Modificarea circumstanțelor poate include introducerea unor noi impozite sau taxe, o schimbare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/132379_a_133708]
-
fond la dispoziția Avocatului Poporului, pentru acordarea de ajutoare. ... (2) Proiectul de buget se aprobă, cu avizul consultativ al Ministerului Finanțelor Publice, de Avocatul Poporului și se înaintează Guvernului pentru a fi inclus distinct în proiectul bugetului de stat supus legiferării. Obiecțiile Avocatului Poporului la proiectul de buget al Guvernului se prezintă Parlamentului pentru soluționare. ... (3) Funcția de Avocat al Poporului este asimilată ca rang, salarizare și condiții de pensionare cu funcția de ministru, iar funcția de adjunct al Avocatului Poporului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/260880_a_262209]
-
sa dimensiune, cuprinzând, în principal, următoarele exigențe: neretroactivitatea legii, accesibilitatea și previzibilitatea acesteia. Astfel, prin dispozițiile art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală se instituie o obligație generală, impusă tuturor subiectelor de drept, inclusiv puterii executive, care, în activitatea de legiferare, trebuie să respecte Legea fundamentală a țării și să asigure calitatea legislației. Este evident că pentru a fi aplicat în înțelesul său, un act normativ trebuie să fie precis, previzibil și totodată să asigure securitatea juridică a destinatarilor săi. Avocatul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/255761_a_257090]
-
din 9 mai 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 367 din 30 mai 2007, a statuat că "urgența reglementării nu echivalează cu existența situației extraordinare, reglementarea operativă putându-se realiza și pe calea procedurii obișnuite de legiferare". V. Referitor la celelalte dispoziții ale ordonanței de urgență care nu se aplică retroactiv, având în vedere că actul normativ atacat încalcă dispozițiile art. 115 alin. (4) și (6) din Constituție, acestea nu ar mai putea produce efecte juridice după
EUR-Lex () [Corola-website/Law/255761_a_257090]
-
dispozițiilor art. 64 alin. (3) teza a doua din Legea nr. 24/2000 , potrivit cărora " Nu este admis ca prin abrogarea unui act de abrogare anterior să se repună în vigoare actul normativ inițial" - dispoziții opozabile legiuitorului în activitatea de legiferare, ci este vorba de un efect specific al deciziilor de constatare a neconstituționalității unei norme abrogatoare, efect întemeiat pe prevederile constituționale ale art. 142 alin. (1), care consacră rolul Curții Constituționale de garant al supremației Constituției, și ale art. 147
EUR-Lex () [Corola-website/Law/255761_a_257090]
-
în Marea Britanie și alegerea Congresului în Statele Unite ale Americii." Instituirea unei modalități de scrutin, aflată la latitudinea autorității legiuitoare, respectă exigențele constituționale și constituie o expresie a libertății de apreciere a Parlamentului în ce privește varianta de modalitate de scrutin obiect al legiferării. Nu se încalcă nici Codul bunelor practici în materie electorală elaborat de Comisia de la Veneția, întrucât "șansa de participare la alegeri este egală pentru toți candidații." Mai mult, "în ipoteza în care s-ar accepta neconstituționalitatea acestui tip de scrutin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/272564_a_273893]
-
întregul sau o parte a sistemului electoral, așa cum a mai făcut-o anterior în activitatea de soluționare a unor cauze privind constituționalitatea unor dispoziții în materie electorală". În acest sens, amintește considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 75/2015 potrivit cărora legiferarea rămâne atribuția exclusivă a Parlamentului, care, însă, în procesul de elaborare a actelor normative, are obligația de a respecta principiile constituționale și să gândească, în consecință, un sistem legislativ coerent, armonios, coordonat și eficient, care să protejeze valorile statului de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/272564_a_273893]
-
criticate încalcă art. 61 alin. (2) din Constituție, întrucât Camera decizională, respectiv Camera Deputaților a adus modificări fundamentale formei legii adoptate de către Camera de reflecție, respectiv Senatul. În aceste condiții se consideră că, din punct de vedere al procedurii de legiferare, a fost încălcat principiul bicameralismului astfel cum acesta a fost conturat în jurisprudența Curții Constituționale. Se mai apreciază că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 155/2001 , modificată și completată prin legea criticată, încalcă art. 115 alin. (4) din Constituție
EUR-Lex () [Corola-website/Law/238339_a_239668]
-
au acționarii unei societăți comerciale - în mod individual sau în cadrul adunării generale - este amplu reglementat în Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale. Cu toate acestea, nimic nu împiedică instituirea unor derogări în această materie, mai cu seamă în contextul legiferării procesului de privatizare. Astfel, în speță, nu este vorba de o restrângere a exercițiului drepturilor aferente calității de acționar, ci de modul în care este rezolvată situația juridică a unor imobile deținute de societățile comerciale care fac obiectul privatizării. Realizarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/129688_a_131017]
-
constată că delegarea legislativă este o instituție specifică dreptului constituțional și presupune transferul de atribuții de la Parlament către executiv în anumite condiții prevăzute de legea de abilitare ori de Constituție. Este, prin urmare, o limitare a monopolului parlamentar în materia legiferării, care însă își găsește o justificare unanim acceptată ce izvorăște din principiul separației și al colaborării puterilor în stat. Astfel, ținând seama de rațiunea edictării actului normativ așa cum a fost arătată în preambulul său, Curtea constată că nu sunt încălcate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228761_a_230090]
-
care face parte integrantă din bugetul de stat. ... (1^1) Proiectul de buget se aprobă, cu avizul consultativ al Ministerului Finanțelor Publice, de avocatul poporului și se înaintează Guvernului pentru a fi inclus distinct în proiectul bugetului de stat supus legiferării. Obiecțiile Avocatului Poporului la proiectul de buget al Guvernului se prezintă Parlamentului pentru soluționare. (2) Pentru anul 1997 sumele necesare funcționarii instituției Avocatul Poporului se asigura de către Guvern, din Fondul de rezervă bugetară aflat la dispoziția acestuia. ... (3) Funcția de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/153163_a_154492]