2,103 matches
-
humaine?� referindu-se la ??rănii no?tri. La 1849, alt consul francez la Ia?i scria �n raportul s?u c? ??ranul rom�n, ignorant ?i grosolan, are �instinctul na?ionalit??îi� (Gh. Platon, op. cît., p. 267). �n adunarea legiuitoare, M. Kog?lniceanu depl�ngea la 1883, faptul c? nu aveam �starea de mijloc [�], nu avem dec�ț boieri ?i ??răni�, �n timp ce consulul francez la Bucure?ți scria c?, dup? 1859, la Ia?i, de exemplu, puterea economic
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
corporativă au devenit, datorită presiunilor organismelor internaționale și a societății civile, o dimensiune strategică pentru orice tip de afacere, indiferent de dimensiune. Care sunt estimările liderilor de opinie asupra viitorului civismului corporativ? Punctele de vedere ale investitorilor, liderilor de opinie, legiuitorilor, reprezentanților mass-media din Marea Britanie, Germania și Franța (sondaje Forbes, OECD, UNCTAD etc) converg spre aceleași tipuri de convingeri. Liderii de opinie sunt "puternic de acord" că în viitor: * implicarea companiilor în comunitate va conta extrem de mult; * reputația va afecta deciziile
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
numai acceptul de a stabili ortografia. Pe lîngă aceasta, Academia nu este for legislativ și, în acest caz, hotărîrile ei nu pot deveni în mod automat legi pentru societate dacă nu sînt integrate ca atare într-o dispoziție a puterii legiuitoare. Prin urmare, antiromânism stalinist fundamentat pe incultură, falsitate și ilegalitate reprezintă tot șirul de trăsături al acțiunilor care au însoțit schimbările silnice din limba literară de după 1991. 133 Este exprimarea unui campion al cacografiei. 134 Desigur, nu se pune aici
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
de acord cu rușii, în 1849, prin Convenția de la Balta-Liman. Armatele țariste au rămas la noi până în 1851. Domnii vor fi numiți prin acordul celor două imperii, pentru mandate de șapte ani; adunările reprezentative vor fi înlocuite cu niște corpuri legiuitoare având membrii numiți de domnitori și de Poartă. În 1853, deteriorarea relațiilor dintre protector și suzeran (pe tema drepturilor rusești de protecție a pelerinilor ortodocși la locurile sfinte, în concurență cu drepturile de protecție recunoscute Franței pentru pelerinii catolici) a
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
a adâncit instituțional la începutul lui 1862; atunci se instituie la București un singur parlament și un singur guvern, pentru o nouă țară numită România. Dar lucrurile evoluau greu, pentru că domnitorul de orientare liberală moderată nu avea susținere în adunarea legiuitoare nici din partea conservatorilor (majoritari), nici din partea liberalilor radicali. Între 1859 și 1862, au avut loc cinci alegeri pentru adunările legislative și s-au succedat douăzeci de guverne, în speranța că situația s-ar putea debloca. Până la urmă, la începutul lunii
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
sau ca autoritatea judecătorească); articolele 84 și 95, referitoare la posibilitatea Parlamentului de a-l suspenda din funcție pe Președintele Republicii și de a-l trimite în judecată pentru înaltă trădare; articolul 58, care stipulează că Parlamentul este unica autoritate legiuitoare; articolul 112, privitor la responsabilitatea Guvernului în fața Parlamentului; articolul 104, care spune că funcția de parlamentar este compatibilă cu aceea de ministru. În funcție de modalitatea desemnării lor, autoritățile publice din România au fost împărțite în două mari categorii: a) autoritățile direct
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
îndeplinirii cerințelor legale pentru ocuparea respectivei demnități, a competențelor profesionale, a reputației morale și a interdicțiilor și incompatibilităților izvorâte fie din statutul personal, fie din alte prevederi legale (Dec. CCR nr. 54/2011). Numirea reprezentanților societății civile de către Parlament, autoritatea legiuitoare, respectiv de către Președintele României, reprezentant al autorității executive, ar constitui o interferență a celorlalte puteri constituționale în activitatea autorității judecătorești, punând sub semnul întrebării rolul CSM de garant al independenței justiției (Dec. CCR nr. 799/2011). În aceeași decizie s-
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
administrat în cauză. Constituția României nu lasă nicio îndoială asupra faptului că întreaga competență a Ministerului Public izvorăște din lege, iar nu din mandatul pe care l-ar avea de la vreuna dintre autoritățile statului din sfera executivă sau din puterea legiuitoare. Iar pentru ca acest mandat legal, de reprezentant al întregii societăți, să poată fi îndeplinit, Constituția așează la baza funcționării Ministerului Public principiul "imparțialității" specific organelor puterii judecătorești. Teza că procurorii sunt agenți ai puterii executive, deoarece își desfășoară activitatea sub
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
Addenda: o cronologie amănunțită a schimbărilor din guvernele României în perioada 1871-1888, alcătuită de noi pe baza cercetării exhaustive a Monitorului oficial al României; un exemplu de „mesagiu regal“ pe care regele Carol I îl rostea întotdeauna la deschiderea Corpurilor Legiuitoare, solemnitate ce avea loc în fiecare an la 15 noiembrie; măsurile legislative impuse de guvernul liberal al lui I.C. Brătianu pentru dezvoltarea mai accelerată a industriei naționale (aprilie 1887); un patetic apel adresat poporului român de către unul dintre fruntașii politici
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
sigle și abrevieri: publicații periodice: AD.: Adevărul, București, 1904 (an. XVIII); 1912 (an. XXV); 1921 (an. XXXIV); 1922 (an. XXXV); 1923 (an. XXXVI); D.A.D.: Dezbaterile Adunării Deputaților, București, 1886; 1887; 1888; 1889. D.C.L.: Monitorul oficial al României. Dezbaterile Corpurilor Legiuitoare, București, 1884; 1885; 1886; D.S.: Dezbaterile Senatului, București, 1886; 1888; I.ROUM.: L’Indépendance Roumaine, Bucarest, 1885 (IXe année); 1886 (Xe année); 1887 (XIe année); 1888 (XIIe année); M.C.P.B.: Monitorul comunal al Primăriei București, București, 1886 (an. XI); 1888 (an
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
15 noiembrie 1886 La orele 12 M.S. Regele însoțit de A.S. Principele Leopold Hohenzollern și de A.S. Principele Ferdinand intră în sala Adunării și, suindu-se pe Tron, dă citire următorului Mesagiu: Domnilor senatori, Domnilor deputați, Întrunirile anuale ale Corpurilor Legiuitoare sunt pentru Mine pururea o ocaziune fericită de a Mă pune în contact direct cu țara prin reprezintanții ei. Aceste întruniri dau totdeauna o impulsiune nouă activității noastre. Domnilor senatori, Domnilor deputați, Relațiunile noastre cu toate puterile sunt din cele
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
în cheltuieli folositoare și producătoare, dezvoltării avuției naționale și îmbunătățirilor continuie ce se aduce în administrațiunea finanțelor Statului. Domnilor senatori, Domnilor deputați, În ordinea judecătorească reforme însemnate sunt încă de îndeplinit. Noul cod de comerț, înaintat în sesiunea trecută Corpurilor Legiuitoare și în mare parte votat de Senat este așteptat cu o legitimă nerăbdare. Interesele comerțului fiind strâns legate de o bună legislațiune nu Mă îndoiesc că veți grăbi a înzestra țara cu această nouă legiuire. Pentru a putea urma și
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
că zelul și patriotismul de care sunteți însuflați vor da roade folositoare pentru țară și că vom urma astfel a păși pe calea ce ne-a condus la întemeierea Regatului României. Dumnezeu să binecuvânteze lucrările domniilor voastre. Sesiunea ordinară a Corpurilor Legiuitoare este deschisă. carol Președintele Consiliului Miniștrilor, ministru de Interne și ad-interim al Agriculturii, Comerțului, Industriei și Domenielor, I.C. Brătianu; Ministru Cultelor și al Instrucțiunii Publice, D. Sturdza; Ministrul Justiției, Eug. Stătescu; Ministrul Afacerilor Străine, M. Pherekyde; Ministrul Finanțelor, C. Nacu
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
4135-4137). c. măsuri generale spre a veni în ajutorul industriei naționale (22 aprilie 1887) Ministerul Agriculturii, Industriei, Comerțului și Domenielor carol i Prin grația lui Dumnezeu și voința națională, Rege al României La toți de față și viitori, sănătate! Corpurile Legiuitoare au adoptat și Noi sancționăm ce urmează: lege Măsuri generale spre a veni în ajutorul industriei naționale Art. 1. Oricine voiește să înființeze în România un așezământ industrial cu un capital de cel puțin 50 000 lei sau cerând întrebuințarea
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
și nu cele, mult mai numeroase, pe care le-am consultat): pentru publicații periodice: AD.: Adevărul, București, 1922 (an. XXXV); 1923 (an. XXXVI); D.A.D.: Dezbaterile Adunării Deputaților, București, 1886; 1887; 1888; 1889; D.C.L.: Monitorul oficial al României. Dezbaterile Corpurilor Legiuitoare, București, 1881; 1882; 1883; 1884; 1885; D.S.: Dezbaterile Senatului, București, 1886; 1888; IND.ROUM.: l’Indépendance Roumaine, Bucarest, 1881 (V-e année); 1882 (VI-e année); 1883 (VII-e année); 1884 (VIII-e année); 1885 (IX-e année); 1886 (X-e année); 1887 (XI-e
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
M.C.P.B.: Monitorul comunal al Primăriei București, București, 1878 (an. III); 1879 (an. IV); 1880 (an. V); 1882 (an. VII); 1883 (an. VIII); 1884 (an. IX); 1888 (an. XIII); MOF.: Monitorul oficial al României, București (cuprinzând până în 1881 si Dezbaterile Corpurilor Legiuitoare), 1866; 1878; 1879; 1880; 1881; 1882; 1883; 1888: RĂZ.-W.: Războiul [-Weiss], București, 1881 (an. V); 1882 (an. VI): 1883 (an. VII); 1884 (an. VIII); 1885 (an. IX); 1886 (an. X); 1887 (an. XI); 1888 (an. XII); 1889 (an. XIII
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
împâmântenirea aseamănă pe strein cu românul pentru exercitarea drepturilor politice. Art. 9. Românul din orice stat fără privire către locul nașterii sale, dovedind lepădarea sa de protecțiunea streină, poate dobândi de îndată exercitarea drepturilor politice prin un vot al Corpurilor Legiuitoare. Art. 10. Nu există în Stat nici o deosebire de clasă. Toți românii sunt egali înaintea legii și datori a contribui fără osebire la dările și sarcinile publice. Ei singuri sunt admisibili în funcțiunile publice, civile și militare. Legi speciale vor
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
și regulile așezate în Constituțiunea de față. Art. 32. Puterea legislativă se exercită colectiv de către Domn și reprezentațiunea națională. Reprezentațiunea națională se împarte în două Adunări: Senatul și Adunarea Deputaților. Orice lege cere învoirea a câtor trele ramuri ale puterii legiuitoare. Nici o lege nu poate fi supusă sancțiunii Domnului decât după ce se va fi discutat și votat liber de majoritatea ambelor Adunări. Art. 33. Inițiativa legilor este dată fiecăreia din cele trei ramure ale puterii legislative. Totuși orice lege relativă la
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
trei ramure ale puterii legislative. Totuși orice lege relativă la veniturile și cheltuielile Statului sau la contingentul armatei trebuie să fie votată mai întâi de Adunarea Deputaților. Art. 34. Interpretațiunea legilor cu drept de autoritate se face numai de puterea legiuitoare. Art. 35. Puterea executivă este încredințată Domnului care o exercită în mod regulat prin Constituțiune. Art. 36. Puterea judecătoarească se exercită de Curți și Tribunale. Hotărârile și sentințele lor se pronunță în virtutea legii și se execută în numele Domnului. Art. 37
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
sarcină, nici un impozit județean nu se poate așeza decât cu învoirea Consiliului județean. Nici o sarcină, nici un impozit comunal nu se poate pune decât cu consimțământul Consiliului comunal. Impozitele votate de consiliile județene și comunale trebuie să primească confir mațiunea puterii legiuitoare și întărirea Domnului. Art. 111. Nu se pot statornici privilegiuri în materie de impozit. Nici o excepțiune sau micșorare de impozit nu se poate statornici decât printr-o lege. Art. 112. Nici un fond pentru pensiuni sau gratificațiuni în sarcina tezaurului public
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
sau comunală nu pot fi îndatorătoare decât după ce se publică în chipul otărât de lege. Art. 128 [127]. Constituțiunea de față nu poate fi suspendată nici în total, nici în parte. titlul vii Despre revizuirea Constituțiunii Art. 129 [128]. Puterea legiuitoare are dreptul de a declara că este trebuință a se supune reviziunii dispozițiunile din Constituțiune anume arătate. După această declarațiune, citită de trei ori din 15 în 15 zile în ședință publică și primită de ambele Adunări, acestea sunt dizolvate
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
stabilite între Națiune și Mine și care au dovedit cât sunt de tari evenimentele ce le-am petrecut împreună.“ carol * carol I Prin grația lui Dumnezeu și voința națională, Domn al românilor, La toți de față și viitori sănătate Corpurile Legiuitoare au adoptat și noi sancționăm ce urmează: lege Art. 1. România ia titlul de Regat. Domnul ei, CAROL 1, ia pentru Sine și moștenitorii Săi titlul de Rege al României. Art. 2. Moștenitorul Tronului va purta titlul de Principe Regal
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Teriachiu Ministru de Rezbel, general G. Slăniceanu Ministru Agriculturii, Comerțului și al Lucrărilor Publice, colonel N. Dabija Ministru Cultelor și al Instrucțiunii Publice, B. Conta Ministru Justiției, D. Giani No. 710 raportul Consiliului Miniștrilor către M.S.R. Domnul Măria-Ta Corpurile Legiuitoare, ecou fidel al voinței unanime a națiunii, atât de des manifestată, au luat inițiativa și au votat astăzi, în unanimitate și fără nici o deosebire de partid, proiectul de lege prin care România se proclamă Regat și Măria-Ta Regală, ca
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
economice; în fine, în continuarea unei politice leale și oneste, menținând cele mai bune relațiuni cu toate puterile și inspirând o egală încredere ca și în trecut. Aceasta este semnificarea, acesta este scopul Regatului român. Astfel l-au înțeles Corpurile Legiuitoare, astfel l-au votat, cu o unanimitate de care românii au dat de mai multe ori dovezi că o pot avea pentru orice faptă mare și națională. Aceastea sunt și considerațiunile cari îndeamnă pe Consiliul de Miniștri să Te roage
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
al Lucrărilor Publice are cuvântul. d. colonel dabija, ministrul Lucrărilor Publice, dă citire următorului mesaj Domnesc și proiect de lege: Domnilor senatori, Pe lângă raportul Consiliului Meu de miniștri, supunându-Mi-se alăturatul pro iect de lege venit din inițiativa Camerei Legiuitoare îl înaintez deliberării d-voastre. Dat în București, la 14 martie 1881 carol Președintele Consiliului de miniștri, I.C. Brătianu proiect de lege Art. 1. România ia titlul de Regat. Domnul ei, Carol I, ia pentru Sine și moștenitorii Săi titlul
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]