2,139 matches
-
Moș Iftime Talpa-Lată, veți ști numai că tot mă ustură piciorul și vă duc dorul și vă trimit cioarelor în crucea hotarelor pentru că nu-mi scriserăți din câte s-a întîmplatără arih în dan tătară. Fiindu-mi teamă că, de lene și de frică de cheltuială mare și ruină, nu veți merge nici unul să cumpărați mărcuță (dedea-v-aș la Mărcuța), vă trimit una de cincisprezece bani, ca să-mi scrieți o scrisoare. Tu, Ronetti Roman, s-o scrii, că ești mai
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
-i da un aer de icoană. Fără să se gândească prea departe, lui Lică i se făcuse urât de cazarmă. în seria lungă a afacerilor 155 lui sentimentale, domnișoara directoare ocupa un ioc platonic unic. Lista de cărți, notele trimestriale, lenea Siei erau ocaziuni de care Lică profita si domnișoara - mai ales de când era civil - nu găsea că vizitele o deranjează deloc de la treburi. Domnișoara era naivă și avea probabil unele gânduri serioase în privința lui Lică, de care poate flușturaticul Lică
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
unui intendent grobian scăpase în ultimul moment, cu pumni și cu amenințarea numelui lui Lică. încă din căsuța doicei era deprinsă să vadă bărbații la un loc cu femeile. Dar ei nu-i plăceau oamenii, nici bărbați, nici femei; pentru lenea ei erau obositori. Trebuia să te ocupi de dânșii, să le vorbești! Apoi era fata lui Lică, nus e putea potrivi cu oricine. Toate camaradele cunoșteau pe Lică: în mijlocul a treizeci de șorțuri albe, el glumea cu fetele, laolaltă cu
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
ședințele sportive de antrenament, găsind că e mai chic decât să asiste la meciurile oficiale. De altfel, ei îi plăceau busturile goale asudate, mușchii întinși, viața brutală și în plin aer. Pe când ceilalți își cheltuiau acolo energiile sau își consumau lenea, Maxențiu trăia ceasurile unui efort tragic pentru ca resorturile 168 lui, toate, să stea la postul lor de funcționare; ca nu cumva sărmanul corp, tot mai deznodat, să se desfacă din toate niturile așa cum avea senzația permanentă. Prințul Maxențiu se plimba
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
Sunt ofticos! Vroia să distrugă acum pactul de disimulare, să zacă, în sfârșit, în voie. Dura însă mai departe minciuna, minciuna a toți trei; dar acum îi era cel puțin îngăduit să zacă în voie. Patul îl trăgea la o lene mare, plăcută. Era o binefacere nouă, care atâta timp îi fusese refuzată. Niciodată nu cunoscuse îndestul de bine odihna patului. De s-ar fi putut repauza mai mult în copilărie, nu s-ar fi înfundat acum, acolo, în somierele moi
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
-o de-a dura pe scară, dar prefera să nu fie nevoie. Sia îi cunoștea și indulgența și cravașa. De s-ar fi agățat de el, ar fi trebuit s-o bruscheze, și nu vroia. Să-i scrie îi era lene. Slova îi era încă nesuferită și suspectă. Nu-i plăceau documentele. Se bizuia pe împrejurări. Lică avea mare încredere în regia norocului. Prevenise însă pe gazdă, dîndu-i semnalmentul Siei și ordin să n-o primească. Cât despre împrejurări, doctorul Rim
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
urechea prințesei Ada. Cât despre pasiunea fetei greoaie pentru tatăl sprințar, ea era o stare de fapt fără comentariu. Cu ideea lui Lică profesor, Mini nu părea a se identifica; nu mai puse însă nici o întrebare, li era deodată foarte lene și uitase aproape preocupările cu care venise. Tocmai atunci baba, fără ca să i se fi 246 auzit pașii în meșii de postav, vîrî capul prin ușă și răgușită șopti: - Să poftești din față că a venit intendentul. Mini fu de
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
beatitudine în care orice preciziuni se topeau. Ideea invitaților, a muzicei de după-amiază erau idei blajine și distrate. Vroi să orânduiască câte ceva, dar ezită, lăsă mai bine să dispună atunci chiar pe loc, de acord cu Marcian. Fie că era lene, fie că neîncredere în sine, simptomele, evident, erau noi. Dete numai ordinele pentru ultima revizuire a apartamentului și, în loc de a supraveghea singură operația de la înălțime, cum ar fi făcut altădată, îi veni gustul să se plimbe și comandă automobilul. Bărbatul
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
îi inspira admirație, teamă, milă, invidie, necaz, emulație, umilință, ambiție. Odată el dispărut, toate simțurile astea erau păgubite și ar fi vroit parcă să le ia de aiurea. Prințul mai fusese pentru el și un parapet de care își rezema lenea și nepăsarea și acum trebuia să se proptească singur, să se repeadă cu capul înainte înspre coarnele de taur ale vieții. Da! Cu Ada avea de socotit! Locul prințului mai întîi, și lui Lică i se părea că și titlul
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
rămase puțin îîngă scara autoului, apoi urcă din nou. Elena comandă: -- Pe bulevard înainte! și, toropită, se rezemă cu capul lipitele pichetajul moale al perinilor. Ținea ochii închiși pe jumătate. In lunecatul, pe care-1 combina într-o armonie moale cu lenea ei, i se păru o încetinire la urc moment. întredeschise ochii. Lunecarea era iar regulată. Erau pe Lascăr Catargiu, dar trecuți de casa Drăgănescu. In dreptul casei probabil șoferul mcetinise, apoi, neavând ordin de oprire, reluase pulsul mersului. Elena se
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
știm în ce relație se află cu munca. Pentru aceasta, ne ducem tot la înțelepciunea populară și aflăm că munca se învață de mic, progresiv. Că ea îl zidește pe om, îi dă bucuria vieții, și că antonimul ei, adică lenea, îl putrezește. Românul a văzut întotdeauna în leneș un individ în decompoziție, de aceea l-a numit putoare sau puturos, cuvinte derivate din etimonul latin putor putoris, adică dihor, jivină care își amețește prada, exalând un iz insuportabil. Ei bine
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
afișe electorale,într-o campanie de alegeri, și, cu mult mai târziu, șef al furnizorilor de pâine, de la fabrica moșierului miliardar, prin localitățile din întreaga zonă. De peste tot, părăsise arena, cu codița între picioare. Din două motive. Unul; furtișagurile. Altul: lenea. într-o nouă campanie electorală a revenit la lipitul afișelor, de data aceasta,însă, ca șef al echipei ce făcea treaba asta, pentru un partid extremist, care, ulterior, a și dispărut, de pe arena politică a țării. Atâta timp,însă, cât
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
mai substanțiale evenimente. Făceam ieșirile în luna lui Florar când toți școlarii, solidari cu cei oprimați de cataloage, în loc să piardă vremea învățând, preferau să chiulească. Băgați în păpurișuri, deveneam, sub cerul senin, visători, pătrunși de farmec până în suflet iar de lene până în unghii. Într-o astfel de împrejurare a avut loc un incident. Dintre colegi cel mai timid era Carpinschi. Blond, șpanchi, când trebuia să vorbească, băiatul se înroșea. În fața profesoarei de desen de care toți eram îndrăgostiți, dădea un adevărat
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
Tarapoto și Tingo María ca pe buzunarele lui. În afară de asta, navigase pe Amazoane și fusese În Brazilia, ajunsese pînă și la Belém do Pará. Acum călătorea prin Perú și-și cîștiga traiul pictînd. Barba și-o lăsase fiindcă-i era lene să se radă și pipa n-o aprindea aproape niciodată, dar o ținea mereu În colțul gurii. „E biberonul lui mister“, comentă Nilda și hohoti În rîs dezvelindu-și cariile și o mulțime de dinți de aur. Peter nu pricepu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
te rog din tot sufletul, cum vrei tu, Susan, l-am convins!, na-ți banii, Liz, ești tot În pantaloni, dragă?, acum o să pice băieții și tu nici nu te-ai aranjat, Susan, nu pot să merg așa?, mi-e lene să mă schimb, cine sînt, Liz?, perechea J-J, doi băieți de la Oxford, John și Julius, o petrecere la noi acasă, În Sarrat, știi unde vine?, la nord de Londra, nu mai ai timp să te schimbi, pantalonii Îți vin mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
adu-mi aminte să-ți las un mesaj. — Pentru cine, Susan? Pentru mine, Juan. Îl rugă să se grăbească, Îi era frică, pentru prima dată după mulți ani, Îi era Într-adevăr frică să nu izbucnească În plîns... Mi-e lene să mă schimb, cine sînt. Liz?, perechea J-J, John și Julius, o petrecere la noi acasă, În Sarrat, la nord de Londra, pantalonii Îți vin mai bine decît un costum de baie, suedeza, așa-ți trebuie... — ...de băut ce-ați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
se Întîmpla pînă la urmă, cînd metalul linguriței va atinge fundul cupei și Juan Lucas va cere nota de plată, fiindcă trebuiau să plece și să ia totul de la capăt, tocmai acum cînd ei Începea să-i fie somn și lene și nu avea chef să sufere. VÎlvătaia clătitelor flambate pentru Julius va mai Înviora atmosfera, poate că era mai bine așa. VÎlvătaia lui Julius era sugestia șefului de sală și consta Într-o porție de crépes Suzette, domnișorul o să fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
în general o atitudine pozitivă, aceasta le dădea dreptul la condiții mai bune, un program de lucru mai scurt, mai multă libertate de acțiune, după treizeci de ani dreptul de a se căsători, iar după patruzeci de ani libertatea legală. Lenea și alte atitudini negative, cum ar fi înșelăciunea, erau pedepsite prin pierderea unor drepturi. Lipsit de posibilitatea de a modifica legile pământului, Clane nu putea în momentul de față să imagineze un sistem mai bun în privința sclaviei. Și acum, în ciuda
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85069_a_85856]
-
-n nisip se-ntorc speranțele, cam slabe la chip. Vara, cu zarea ei argintie, se-ndepărtează așa de repede!... Amintirile intră-n veșnicie, ca uitarea sub a timpului lespede. Am stat o vară în slip, fără slip pe plajă cu lenea și nemișcarea. Vecina mea, marea, mă-demna să-nfirip relații cu împrejurarea... Legămintele-n treacăt nu au durată: schimb de adrese, aluzii, confuzii o clipă-am crezut, că niciodată promisiunile nu-s doar niște iluzii. Revin la stările mele mai
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
mișcau chiar dacă n-aveau nici lacăt și nici chei... și-am început din nou să scriu mai repede și la vedere, prietenia, ce putere! Mă proteja de-orice pustiu. Un rău ce-ncurcă inocența și-n viața omului apare când lenea și cu somnolența - s un trai fără piper și sare. Sunt nori care pătează cerul, ne-ntunecă în mod perfid și ușa vieții ne-o închid ca florilor, spre iarnă, gerul. Umblam prin gânduri și în vis; în simțuri soare
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
Și totuși, atît de mare este puterea obișnuinței și a asocierii, Încît orice alt nume ar fi de neconceput pentru un localnic al acestui stat. Locuitorii din afara acestui stat spun adesea că denumirea lui are o rezonanță ce trădează o lene tropicală, mai ales atunci cînd este precedat de cuvîntul „old“, dar nu există aproape nimic tropical sau exotic În Înfățișarea și caracterul statului Catawba sau al celor care locuiesc aici. Din punctul lor de vedere, numele Catawba descrie statul În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
a trage înainte” al unui măgar. El scrie astfel: „Trag înainte ca un măgar... Da, ca măgarul palestinian destul de robust, care suportă bine căldura, se hrănește cu scaieți și care are un mers foarte sigur; singurele defecte sunt încăpățânarea și lenea. Trag înainte ca măgarul din Ierusalim, care, în ziua de Florii, a fost pentru Mesia un animal de călărie regal și pașnic. Nu știu mare lucru, dar știu că-l port pe Cristos pe spatele meu, și sunt foarte mândru
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
animal al pustiului; preotul, om al misiunii. Măgarul care călătorește în pustiu, simbol al preotului mi-sionar în câmpiile necultivate ale timpului și ale lumii, semnifică ardoarea și liniștea cu care îndeplinește dura traversare. Într-adevăr, măgarul domestic este asociat cu lenea și cu dorința, simbolizează trupul, învelișul sufletului, care invită la creștere și permite parcurgerea drumului; pe când celălalt mă-gar, cel sălbatec, reprezintă principiul de foc al pustiului arid care devorează orice lucru. Și acest al doilea tip de măgar re-prezintă un
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
umană. Ți s-a spus să faci cinci minute de exerciții dimineața și seara. Cît de des le-ai făcut? O dată. — De două ori. — De două ori. Și de ce, mă rog? De ce nu vrei să-ți îmbunătățești starea? — Mi-e lene, presupun. — Hm. Thaw se prefăcu încă o dată că studiază o pagină din cartea de matematică, dar se trezi că meditează la conversația pe care o avusese cu profesorul de engleză despre programa de engleză. Thaw îi spusese că mare parte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
Cum de ești atît de sigur? — Pentru a trece îmi trebuie note maxime la tot ce am scris, iar eu am scris mai mult absurdități. — De ce-ar scrie cineva cu inteligența ta absurdități după patru ani de cursuri? — Din lene, presupun. Directorul își ridică sprîncenele. — Chiar așa? întrebarea e: vei continua să fii leneș, dacă tatăl tău îți va permite să mai stai un an la școală? Cu alte cuvinte, Duncan, vei învăța ca să obții un certificat inferior la matematică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]