2,434 matches
-
Lucian Blaga și, mai departe, de la expresionism este posibilă, însă ea a prins pe solul unei firi introvertite, melancolice și al unor autentice și intense experiențe sufletești: solitudinea (Pastel), senzația claustrării (Sub zidul nopții, La umbra vremii și Gând sub lespede), dedublarea (Tremur de fântâni, Ogor sterp), pierderea crescândă a identității (Anotimp stins). În acest sens sunt și încercările de autoportretizare din Luptă fără sfârșit, din Cerșetorul orb („Cânt cu vremea surpată în ureche/ Azvârlit în prezent parodie/ Ca cerșetorul orb
PETRE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288779_a_290108]
-
încercările de autoportretizare din Luptă fără sfârșit, din Cerșetorul orb („Cânt cu vremea surpată în ureche/ Azvârlit în prezent parodie/ Ca cerșetorul orb cu armonica veche/ Mereu aceeași melodie”) sau din Mecanicul orb. Cel de-al doilea ciclu, nepotrivit intitulat Lespezi, se circumscrie liricii erotice, trăsătura singulară, originală, fiind dată de irealizarea trăirii. Predestinați unul celuilalt dintru început, cei doi sunt mereu pe traiectorii paralele ori într-un tragic contratimp. Jubilația viitoarei împliniri e copleșită mai totdeauna de durerea veșnicei amânări
PETRE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288779_a_290108]
-
cu o imagistică proaspătă) pe temele cunoscute, dar și în aceea a ineditelor, unde își găsesc loc doar bucuria „întoarcerii la cântec”, lauda vieții și a lumii (în fond, a Creațiunii) sau duioșia paternității. SCRIERI: Dumnezău, Oradea, 1928; Umbre și lespezi, Oradea, 1938; Umbre și lespezi, îngr. Dimitrie Danciu, pref. V. Fanache, București, 1974. Traduceri: Ady Endre, Sânge și aur, Oradea, 1930; ed. îngr. Nae Antonescu și Corneliu Bala, pref. Nae Antonescu, Oradea, 1996; Philip Lindsay, Regina Cristina, București, f.a. (în
PETRE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288779_a_290108]
-
temele cunoscute, dar și în aceea a ineditelor, unde își găsesc loc doar bucuria „întoarcerii la cântec”, lauda vieții și a lumii (în fond, a Creațiunii) sau duioșia paternității. SCRIERI: Dumnezău, Oradea, 1928; Umbre și lespezi, Oradea, 1938; Umbre și lespezi, îngr. Dimitrie Danciu, pref. V. Fanache, București, 1974. Traduceri: Ady Endre, Sânge și aur, Oradea, 1930; ed. îngr. Nae Antonescu și Corneliu Bala, pref. Nae Antonescu, Oradea, 1996; Philip Lindsay, Regina Cristina, București, f.a. (în colaborare cu A. Profirescu); Rosamond
PETRE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288779_a_290108]
-
Timișoara, 1994. Repere bibliografice: A. Davidescu, Dl. Tistu și un tânăr poet, „Satu Mare”, 1921, 7, 14; George Bota, Poezia d-lui George A. Petre, F, 1927, 5-7; M. San-Marino [M. G. Samarineanu], „Dumnezău” F, 1928, 1-2; C. Fântâneru, „Umbre și lespezi”, UVR, 1939, 6; Ivașcu, Confruntări, III, 34-36; Teodor Scarlat, „Umbre și lespezi”, RVS, 1939, 3-4; Romulus Demetrescu, „Umbre și lespezi”, PLI, 1939, 3-5; Octav Șuluțiu, „Umbre și lespezi”, F, 1939, 6-7; Radu Stanca, „Umbre și lespezi”, TIA, 1939, 9; Predescu
PETRE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288779_a_290108]
-
Satu Mare”, 1921, 7, 14; George Bota, Poezia d-lui George A. Petre, F, 1927, 5-7; M. San-Marino [M. G. Samarineanu], „Dumnezău” F, 1928, 1-2; C. Fântâneru, „Umbre și lespezi”, UVR, 1939, 6; Ivașcu, Confruntări, III, 34-36; Teodor Scarlat, „Umbre și lespezi”, RVS, 1939, 3-4; Romulus Demetrescu, „Umbre și lespezi”, PLI, 1939, 3-5; Octav Șuluțiu, „Umbre și lespezi”, F, 1939, 6-7; Radu Stanca, „Umbre și lespezi”, TIA, 1939, 9; Predescu, Encicl., 344, 651; Călinescu, Ist. lit. (1941), 857-858, Ist. lit. (1982), 943
PETRE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288779_a_290108]
-
lui George A. Petre, F, 1927, 5-7; M. San-Marino [M. G. Samarineanu], „Dumnezău” F, 1928, 1-2; C. Fântâneru, „Umbre și lespezi”, UVR, 1939, 6; Ivașcu, Confruntări, III, 34-36; Teodor Scarlat, „Umbre și lespezi”, RVS, 1939, 3-4; Romulus Demetrescu, „Umbre și lespezi”, PLI, 1939, 3-5; Octav Șuluțiu, „Umbre și lespezi”, F, 1939, 6-7; Radu Stanca, „Umbre și lespezi”, TIA, 1939, 9; Predescu, Encicl., 344, 651; Călinescu, Ist. lit. (1941), 857-858, Ist. lit. (1982), 943; Aurel Marin, „Umbre și lespezi”, GT, 1942, 82
PETRE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288779_a_290108]
-
San-Marino [M. G. Samarineanu], „Dumnezău” F, 1928, 1-2; C. Fântâneru, „Umbre și lespezi”, UVR, 1939, 6; Ivașcu, Confruntări, III, 34-36; Teodor Scarlat, „Umbre și lespezi”, RVS, 1939, 3-4; Romulus Demetrescu, „Umbre și lespezi”, PLI, 1939, 3-5; Octav Șuluțiu, „Umbre și lespezi”, F, 1939, 6-7; Radu Stanca, „Umbre și lespezi”, TIA, 1939, 9; Predescu, Encicl., 344, 651; Călinescu, Ist. lit. (1941), 857-858, Ist. lit. (1982), 943; Aurel Marin, „Umbre și lespezi”, GT, 1942, 82; Fanache, Întâlniri, 132-142; Beke, Fără interpret, 47, 95
PETRE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288779_a_290108]
-
C. Fântâneru, „Umbre și lespezi”, UVR, 1939, 6; Ivașcu, Confruntări, III, 34-36; Teodor Scarlat, „Umbre și lespezi”, RVS, 1939, 3-4; Romulus Demetrescu, „Umbre și lespezi”, PLI, 1939, 3-5; Octav Șuluțiu, „Umbre și lespezi”, F, 1939, 6-7; Radu Stanca, „Umbre și lespezi”, TIA, 1939, 9; Predescu, Encicl., 344, 651; Călinescu, Ist. lit. (1941), 857-858, Ist. lit. (1982), 943; Aurel Marin, „Umbre și lespezi”, GT, 1942, 82; Fanache, Întâlniri, 132-142; Beke, Fără interpret, 47, 95; Contribuții culturale bihorene, Oradea, 1974, 362-363, passim; Al.
PETRE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288779_a_290108]
-
Demetrescu, „Umbre și lespezi”, PLI, 1939, 3-5; Octav Șuluțiu, „Umbre și lespezi”, F, 1939, 6-7; Radu Stanca, „Umbre și lespezi”, TIA, 1939, 9; Predescu, Encicl., 344, 651; Călinescu, Ist. lit. (1941), 857-858, Ist. lit. (1982), 943; Aurel Marin, „Umbre și lespezi”, GT, 1942, 82; Fanache, Întâlniri, 132-142; Beke, Fără interpret, 47, 95; Contribuții culturale bihorene, Oradea, 1974, 362-363, passim; Al. Cistelecan, „Umbre și lespezi”, F, 1975, 10; Teodor Neș, A doua carte despre oameni din Bihor, îngr. și pref. Stelian Vasilescu
PETRE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288779_a_290108]
-
Predescu, Encicl., 344, 651; Călinescu, Ist. lit. (1941), 857-858, Ist. lit. (1982), 943; Aurel Marin, „Umbre și lespezi”, GT, 1942, 82; Fanache, Întâlniri, 132-142; Beke, Fără interpret, 47, 95; Contribuții culturale bihorene, Oradea, 1974, 362-363, passim; Al. Cistelecan, „Umbre și lespezi”, F, 1975, 10; Teodor Neș, A doua carte despre oameni din Bihor, îngr. și pref. Stelian Vasilescu, pref. Ioan Chira, Oradea, 1979, 275, passim; Antonescu, Scriitori, 162-167; Stelian Vasilescu, Un poet bihorean: George A. Petre, F, 1983, 2; Cezar Marian
PETRE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288779_a_290108]
-
d-abia-i amiază și cald / Și eu v-aștept și chingile sunt strânse. // Când veți veni-n amurg sub înserare / Vom călări frumoși prin elizeu, / În cavalcadă, pân-la Dumnezeu, / Descălecând la tronu-i, la picioare. // Ne-om prosterna cu frunțile alese / Pe lespedea de nouri luminată,-/ Cel mai frumos din noi va spune: «Tată, / Ți s-au întors feciorii cu mirese. // Pe unde ne-ai trimis a fost și bine / Și rău a fost pe drumul străbătut, / Dar tot ce-ai scris să
PACA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288599_a_289928]
-
un cerc al seninătății, trasat pe pământul sub care se odihnesc strămoșii: „Îmi tot îngrop călcâiul în reavănul ogrăzii,/Întârzii pe colnice, sub brațe de troiță/ Mi-adorm prin țarini drumul, îmi zboară ochii - șiță -/ Și-mi sparg singurătatea de lespedea nămiezii”. Poezia târzie, aflată la o distanță de câteva decenii față de primele cărți, aduce o schimbare a registrului. Autorul abandonează versul cu prozodie canonică în favoarea celui liber, rezultatul fiind însă pierderea timbrului propriu. Saltul la titluri ca Promovările ploii, Principiul
PAULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288720_a_290049]
-
după cum am arătat altundeva - presat de masa enormă de carne și de spermanțet care-i umple toate unghiurile, dîndu-i o formă aproape pătrată. La capătul de sus, craniul formează un crater, în care e adăpostită prețioasa substanță, iar sub lunga lespede a craterului - într-o cavitate ce depășește rareori zece degete în lungime, la fel și în adîncime - se află creierul monstrului, mare cît un pumn. Situat la cel puțin douăzeci de picioare distanță de fruntea vizibilă a cașalotului, creierul se
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
fără să trebuie să mori pentru ele. Vino-ncoace, cufundă-te într-o viață care, deși e urîtă de pămînteni, pe care-i urăște la rîndu-i, îi dă omului mai multă uitare decît moartea însăși. Vino, ridică-ți și tu lespedea de mormînt din cimitir și vino-vino-ncoace, să te cununi cu noi!“ Ascultînd asemnea glasuri în zori și în amurg, la răsărit și la apus, sufletul fierarului răspundea: „Da, vin acuș!“ Și astfel, Perth porni la vînătoarea de balene. Capitolul CXII
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
din București. Primul volum din această colecție este Problema moștenirii literare de I. Vitner. Autorul se oprește Îndeosebi asupra unei epoci a literaturii române, Între sfârșitul secolului XIX și Începutul secolului XX, pe care burghezia a acoperit-o sub o lespede de tăcere. Este o epocă bogată În scriitori și publicații legate de mișcarea muncitorească În creștere și Îndreptată Împotriva exploatării. (Ă). Autorul arată apoi Însemnătatea răsunetului pe care l-a avut critica lui Gherea și Contemporanul În general, În rândul
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
bună măsură principalele slăbiciuni care-l trag îndărăt pe poet. Personajul liric al acestei poezii caută la poalele munților Măcinului «pe câmpul apei, loc de baie». Priveliștea munților albaștri îi reclamă în amintire anii copilăriei, când își sângera picioarele «pe lespedea golașă de granit» și când la «o cină pe cărbuni» pescarul lipovean Nichita îi spunea povești cu haiduci (...). E clar că o asemenea atitudine, de dulce aducere aminte și de calmă revenire, nu este proprie omului înaintat al zilelor noastre
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Acesta este un adevărat soldat, spuse ofițerul. Ca el trebuie să vă bateți! Preț de o secundă lungă, piața rămase mută. Erau acolo un șir de soldați nemți stând în poziție de drepți și omul acela pe moarte, întins pe lespezi, cu fruntea lipită de piatră. În noua companie, alcătuită din rămășițele celor precedente, Pavel nu vorbi cu nimeni. Era deja deprins cu acea inutilitate de a se lega de cineva și mai știa că, de pe urma unei asemenea prietenii de dinainte de
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
începutul războiului, infirmieră într-un spital, într-un orășel de dincolo de Volga. Săli înțesate de răniți, de muribunzi, de morți. Chirurgi care operează zi și noapte și cad de oboseală. Pământul care, din pricina bombardamentelor, devine sonor sub picioare, ca o lespede mare așezată peste vid. Sosesc garnituri de tren, își descarcă încărcătura de trupuri lipicioase de sânge, de noroi, de păduchi. Brațele sunt amorțite sub greutatea tuturor acelor bărbați ce trebuie transportați, întorși, ridicați. În larma țipetelor, nu se mai deslușește
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
majoritatea sunt cele în germană (spre deosebire de Cluj și alte orașe transilvănene unde cele mai multe sunt în maghiară). Inscripțiile în ebraică au aparținut peste tot grupării ortodoxe care n-a renunțat nicicând la profesarea cultului în limba Torei. Reproducem câteva formule de pe lespezile de mormânt: Hier ruhet in Frieden (Odihnească-se în pace), Friede seiner Asche (Pace sufletului său), Ehre seinem Angedenken (Cinste gândului său), Szeretet egyesítő éitükben méghaltukbansem văltakel! („Au iubit unirea în timpul vieții și nici moartea nu i-a despărțit”). Cimitirul
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
ilustre domină Piazza della Signoria din Florența: „Târziu sună pașii celui din urmă./ Turnul și steaua e tot ce-a rămas./ Printre statui întunericul/ naște călugări cu glugi./ Luna coboară, luna duce-n exil/ spre apus, amintirea poetului;/ și pe lespezi bătrâne cad/ nevăzute ghirlande.” Poezia de dragoste, adunată în ciclul Seară erotică, dezvăluie un poet senzual, însă fără stridențe, ale cărui „nuduri” se integrează atât de bine în cadrul natural, încât sfârșesc prin a nu mai putea fi deosebite de acesta
BACONSKY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285529_a_286858]
-
actul final. 3 septembrie, 1982: „Cât despre limita de 80 de ani, este simplu și logic: nu doresc să asist Împreună cu ceilalți la propria mea decadență. Nu va fi nici mormânt, nici slujbă, placa mea comemorativă este așezată la picioarele lespezii. Zeii știu ceea ce fac și pentru ce o fac. Cel puțin așa sper. ll faut savoir préparer sa mort, spunea Cocteau, cu drept cuvânt”. 20 septembrie, 1982: „După cum știi, refuz să trăiesc peste 80 de ani, când vă voi părăsi
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
Mai tehnic, un Dicționar de termeni privind arta românească și universală urmărește să precizeze o serie de noțiuni, cu nuanțări implicând perspectiva etică („nu există estetică fără etică”, clasicismul presupune o „atitudine morală”). Conferințele radiofonice reunite în Arcade, firide și lespezi (1932) se constituie într-o voluptuoasă peregrinare printre esențele spiritualității noastre, recognoscibile în construcțiile laice și religioase ce, prin „permanențele” pe care le ilustrează, dau specificitate spațiului carpato-dunărean. C., pentru care arhitectura este „cronica vie a trecutului”, „cea mai exactă
CANTACUZINO-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286067_a_287396]
-
acele semnificații accesibile doar unui inițiat. Încrezător dintotdeauna în „virtutea cuvântului”, arhitectul de elită se arată a fi, în scrierile lui, și un prozator plin de seducții. SCRIERI: Introducere în studiul arhitecturii, București, 1926; Palladio, București, 1928; Arcade, firide și lespezi, București, 1932; Izvoare și popasuri, București, 1934; ed. îngr. și introd. Adrian Anghelescu, București, 1977; Lumina românească, București, 1937; Pătrar de veghe, București, 1938; ed. îngr. și introd. Adrian Anghelescu, Cluj-Napoca, 1977; Despre o estetică a reconstrucției, București, 1947; ed.
CANTACUZINO-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286067_a_287396]
-
fură aduse de la o casă risipită din sat amânarele, căpriorii, costoroabele și haizașul vechi. Fratele cel mare al holteiului stupi în palmă, înșfăcă o bărdoaie lată și porunci să i se dea la mână. Zidi în cele patru colțuri, din lespezi late, picioare de piatră pe care le legă cu lut. Pe ele fură așezați urșii, patru grinzi groase de ulm, pe sub care holteiul umplu cu bolovani temelia. în unghiul urșilor fratele mai mare ridică popii prinși cu scoabe făcute la
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]