1,939 matches
-
sintetică, integratoare și coerentă, a nivelelor de organizare ierarhică a sistemului general al limbii române. Optând pentru o manieră "prietenoasă", preponderent didactică, autoarea oferă o abordare din perspectivă clasică, organizată de la simplu la complex, a reperelor teoretice privitoare la fonetica, lexicul, morfologia, sintaxa și stilistica limbii române, selectate în acord cu programele didactice ale studenților de la specializarea Pedagogia Învățământului Primar și Preșcolar, dar și cu programele examenelor de titularizare și ale celor pentru obținerea definitivatului sau a gradului al II-lea
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
chestie, Crăciun, excursie, ochii, înghiți, orice, serviciu, contextualizare; * nouăzeci, ochi, cercel, xenofon, chinui, taciturn, lungi, taxare, Genarul; * chihlimbar, cinci, legitim, lexical, aceea, nici, farmacie, chintesență, cinci, chiparos; * blugi, gherilă, exercițiu, ghicitoare, rece, mingea, ghem, ax, ghiveci, hexagon, ninge; * chipeș, dărnicie, lexic, George, închipui, afaceri, leghe, ceruit, învechire, mingi; * ce-ar fi, imaginație, pricepi, context, chip, Alexandrescu, aici, chemare; * mexican, farmacist, voce, unchi, ax, Georgiana, legea, Gheorghe, acesta, cestălalt; * relaxat, genunchi, cincinal, Mexic, Baciu, învechit, ceară, gheață, măcel, micime; * ghici, chemare, geană
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
române Vocabularul 46 limbii române cuprinde două mari părți: vocabularul fundamental/ fondul principal lexical 47 și masa vocabularului 48, care se diferențiază în funcție de gradul de utilizare a elementelor acestora de către vorbitori. Vocabularul fundamental (fondul principal lexical) reprezintă partea stabilă a lexicului (aproximativ 1500 de cuvinte 49), cuprinzând unitățile lexicale absolut necesare realizării comunicării dintre vorbitorii unei limbi: substantive care denumesc grade de rudenie, părți ale corpului, obiecte casnice, alimente, băuturi, viețuitoare, zilele săptămânii, lunile anului, anotimpurile, corpuri cerești: mamă, tată, frate
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
lui, o, niște etc.; anumite adverbe: bine, repede, aici, acum, azi, mâine, da, nu etc.; prepoziții: de, în, la, cu etc.; conjuncții: și, că, să, dacă etc.; unele interjecții: hai, vai, au etc. Masa vocabularului reprezintă componenta mobilă 50 a lexicului unei limbi, conținând unități lexicale care fie au ieșit din uz, fie au intrat recent în sistemul limbii române, fie sunt folosite contextualizat (prin raportare la anumite repere spațiale, la anumite tipuri de interlocutori, la anumite situații de comunicare). Sunt
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
unele reviste, jurnale, la unele edituri a unor texte care nu respectă normele scrierii cu â/î etc.); (b) la nivel lexical-semantic: * ponderea termenilor de specialitate și a neologismelor în stilul științific și în cel juridico-administrativ vs. variația categoriilor de lexic în stilul publicistic, ca rezultat al adaptării la particularitățile diferitelor categorii de public-țintă vs. aceeași variație, dar în scop estetic, în stilul beletristic scris; * valorificarea, cu precădere în stilul beletristic scris și, contextual, în cel publicistic (vezi, de exemplu, în
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Editura Vestalia. Bertea, M. (1993). Gramatica explicativă a limbii române, Partea a doua. Chișinău: Ministerul Științei și Învățământului. Bidu Vrănceanu, A., & Forăscu, N. (1988). Cuvinte și sensuri. București: Editura Științifică și Enciclopedică. Bidu-Vrânceanu, A., & Forăscu, N. (2005). Limba română contemporană: lexicul, București: Editura Humanitas Educațional. Bochmann, K., & Dumbravă, V. (ed.). (2002). Limba română vorbită în Moldova istorică, Volumul I. Leipzig: Leipziger Universitätsverlag. Bulgăr, G. (2006). Dicționar de omonime. București: Editura Lucman. Bulgăr, G. (2004). Dicționar de paronime. București: Editura Lucman. Bulgăr
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Cum scriem? Cum ar trebui să scriem? Iași: Casa Editorială Demiurg. Dragoș, E. (2000). Introducere în pragmatică. Cluj: Casa Cărții de Știință. Ducrot, O., & Schaeffer, J.-M. (1996). Noul dicționar enciclopedic al științelor limbajului. București: Editura Babel. Dumistrăcel, S. (1980). Lexic românesc. Cuvinte, metafore, expresii. București: Editura Științifică și Enciclopedică. Ghiță, R. (2011). Deixisul categorie lingvistică universală. Modalități de exprimare a deixisului în limbile română, franceză și maghiară. Brașov: Editura Universității Transilvania. Ghiță, I., & Andrei, M. (1996). Limba Română. București: Editura
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
121; Zugun, 2000, p. 33 etc. 44 Cf. Zugun, 2000, p. 33. 45 Vezi Dimitriu, 1999, pentru realizările perifrastice ale diferitelor clase semantico-gramaticale și, implicit, pentru informațiile transmise de acestea. 46 În literatura de specialitate se folosesc, alternativ, doi termeni lexic și vocabular care trimit fie către același referent (totalitatea cuvintelor unei limbi), fie către două unități interdependente, dintre care vocabularul (vocabularul gradelor de rudenie, vocabularul informaticii, vocabularul medicinei etc.) se subordonează lexicului DȘL, 2001, p. 289; Zugun, 2000, p. 10
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
literatura de specialitate se folosesc, alternativ, doi termeni lexic și vocabular care trimit fie către același referent (totalitatea cuvintelor unei limbi), fie către două unități interdependente, dintre care vocabularul (vocabularul gradelor de rudenie, vocabularul informaticii, vocabularul medicinei etc.) se subordonează lexicului DȘL, 2001, p. 289; Zugun, 2000, p. 10; Ghiță & Andrei, 1996, p. 53 etc. 47 Graur, 1975. Vezi și "lexicul de bază" (Iordan & Robu, 1978, pp. 277-279). 48 Vezi și "vocabularul disponibil sau pasiv" (Iordan & Robu, 1978, pp. 275-276). 49
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
limbi), fie către două unități interdependente, dintre care vocabularul (vocabularul gradelor de rudenie, vocabularul informaticii, vocabularul medicinei etc.) se subordonează lexicului DȘL, 2001, p. 289; Zugun, 2000, p. 10; Ghiță & Andrei, 1996, p. 53 etc. 47 Graur, 1975. Vezi și "lexicul de bază" (Iordan & Robu, 1978, pp. 277-279). 48 Vezi și "vocabularul disponibil sau pasiv" (Iordan & Robu, 1978, pp. 275-276). 49 Vezi și Iordan & Robu, 1978, p. 278. 50 Cf. Crăciun & Bădărău, 2004, p. 27; Graur, 1968, p. 57 etc. 51
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
De altfel, autorul a ajuns la concluziile pe care le cuprinde prezentul volum pornind, într-un articol publicat în urmă cu mai mulți ani, de la exemple de împrumuturi românești condensate din sintagme și compuse turcești. Extinderea cercetărilor sale asupra ansamblului lexicului românesc și asupra altor limbi nu poate fi decât benefică pentru studierea fenomenului, iar constatările din volum, noutățile pe care le aduce în domeniu și concluziile la care a ajuns sunt demne de toată atenția specialiștilor și a publicului larg
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
unor construcții sintactice cu caracter expresiv, care, fiind folosite frecvent, ajung expresii curente ale limbii (de exemplu: ți-ai găsit, cum (să) nu, da de unde, nici vorbă etc.). În felul acesta, un procedeu de natură sintactică, elipsa, are repercusiuni asupra lexicului". Dobridor, s.v.: Elipsa constă în "omiterea din vorbire sau din scriere a unor cuvinte sau chiar a unor propoziții, care se subînțeleg sau care nu sunt absolut necesare pentru înțelesul comunicării. Ea se datorește nevoii de conciziune, de scurtare a
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
transformat în u (...), transformarea celor două sunete, a și u, în o (scris au) fiind perfect regulată în evoluția vechii franceze"29. O altă accepție lingvistică, de această dată chiar a termenului complex absorbție lexicală, este aceea de "încorporare în lexicul unei limbi a unei mase de cuvinte aparținând altei limbi; împrumut lexical (masiv)". Iată cum sunt caracterizate raporturile dintre lexicul a două limbi africane vorbite în Guineea: "Vocabularul limbii kakkabe conține numeroase împrumuturi din limba pular. Majoritatea lor sunt legate
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
franceze"29. O altă accepție lingvistică, de această dată chiar a termenului complex absorbție lexicală, este aceea de "încorporare în lexicul unei limbi a unei mase de cuvinte aparținând altei limbi; împrumut lexical (masiv)". Iată cum sunt caracterizate raporturile dintre lexicul a două limbi africane vorbite în Guineea: "Vocabularul limbii kakkabe conține numeroase împrumuturi din limba pular. Majoritatea lor sunt legate de viața religioasă, de relațiile sociale și de alte trăsături particulare, ca creșterea animalelor etc. Studiul de impact al acestor
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
limbi africane vorbite în Guineea: "Vocabularul limbii kakkabe conține numeroase împrumuturi din limba pular. Majoritatea lor sunt legate de viața religioasă, de relațiile sociale și de alte trăsături particulare, ca creșterea animalelor etc. Studiul de impact al acestor împrumuturi asupra lexicului de bază al limbii kakkabe poate da o idee despre amploarea acestei absorbții lexicale (subl. n.)"30. În alte studii de lingvistică se vorbește despre absorbția dialectelor de către limbajul urban standard, ca urmare a migrației de la sat la oraș, sau
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
În cele ce urmează ne ocupăm însă de o altă categorie de scurtări, la care se recurge în mod deliberat și care ating în mod constant (și) forma grafică a cuvintelor și a sintagmelor, ducând uneori la schimbări remarcabile în lexic. Desigur că în toate cazurile avem a face cu modificări datorate unei elipse (în sens larg, etimologic), de vreme ce din termenii de bază lipsește ceva, a fost omisă o secvență. Motivele scurtării pot fi multiple, iar printre ele se află, în afara
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
cea mai mică unitate a limbii care are un sens independent și o formă fonetică independentă"39, atunci formațiile create prin scurtarea unor cuvinte sau sintagme constituie și ele o categorie lexicală aparte. Ele "și-au fixat un loc în lexic, se apropie de alte categorii de cuvinte (cu care uneori se confundă), prin flexiune și derivare demonstrează că sunt și trebuie să fie tratate ca niște cuvinte obișnuite" (DAS, p. 15). Deși numeroase cuvinte scurtate (germ. Kurzwörter, engl. short words
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
și semantice a sintagmei pasăre de curte la pasăre, această formație regresivă devine variantă a termenului complex pasăre de curte. Procedeul este opozabil formării sintagmelor stabile și a compuselor, deci face parte din aceeași categorie, a procedeelor de îmbogățire a lexicului. Fr. maçon "zidar" a început la un moment dat să însemne și "membru al unei organizații (loji) francmasonice, mason, francmason", dar nu în urma unei oarecare evoluții semantice, ci prin condensarea în determinat (cu omiterea determinantului adjectival) a cuvântului compus franc-maçon
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
opune căii externe de acumulare a noi cuvinte (v. Șerban Evseev, p. 267). Constatăm însă că realitatea contrazice uneori această dihotomie care în general este pe deplin justificată. Împrumutul prin condensare trebuie considerat deci un mijloc mixt de îmbogățire a lexicului, care apelează la materiale externe, cărora le aplică însă, în momentul preluării, un procedeu propriu de formare a cuvintelor. După cum se știe, una dintre cauzele modificărilor cărora le sunt supuse cuvintele o constituie etimologia populară. Unele exemple ne demonstrează că
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
v. CNRTL), fie a fost format în română, prin condensarea compusului rom. trenci[cot] sau a celui engl. trench[-coat] (DEX; scris și trenchcoat) ori a celui fr. trench[(-)coat]. Distincția este adeseori complicată și de faptul că, atunci când în lexicul idiomului receptor se află atât cuvântul condensat, cât și termenul complex de bază, împrumutat ca atare, condensarea ar fi putut avea loc fie în procesul împrumutului, fie după ce acest proces s-a încheiat. Așadar, deși cunoaștem limba în care a
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
și cea română, deci în procesul "formării" acesteia din urmă, unele sintagme sau compuse latinești au fost condensate, înțelesul lor fiind preluat de cuvintele simple menținute în română. Același fenomen s-a petrecut mai târziu, când, pentru a-și îmbogăți lexicul, româna a recurs la crearea unor noi unități lexicale prin folosirea materialului propriu sau la împrumuturi din diverse limbi. În acest fel, numeroase cuvinte simple au rezultat prin reducerea la un singur termen a unor sintagme și compuse latinești, românești
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
București, Univers Enciclopedic, 2000, pp. 92-93. 128 Pentru multe alte exemple de împrumuturi românești din turcă prin condensare, vezi Suciu, ÎTC, Suciu, CLS, și Drimba. 129 Reproduse după Ferenc Bakos, A magyar szókészlet román elemeinek története [= Istoria elementelor românești ale lexicului limbii maghiare], Budapest, Akadémiai Kiadó, 1982, pp. 95-96. 130 Al. Graur, într-un articol din anul 1936 (Rom. Block), reprodus în volumul său Scrieri de ieri și de azi, București, Editura Științifică, 1970, p. 218, afirmă că bloc (în grafia
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
de personalitate, atitudinile și comportamentele, interesele și imaginarul (social, lingvistic). Intervențiile numeroase în ultimele zile asupra importanței textului noii Legi a Educației Naționale, a corectitudinii lui politice, a respectării normei lingvistice, dezbaterile cu “iz de revoluție” (negări, amenințări, conflicte ireconciliabile, “lexic tare”...) ilustrează cum nu se poate mai bine creativitatea în a demola o construcție textuală. E creativitatea unor minți strălucite, luminate și bine mobilate, dar, vai, de data aceasta, înțepenite în stereotipuri și clișee impardonabile. Numeric vorbind, „ceata denigratorilor” e
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
iertată să ne fie comparația !- într-o instituție cu rol de «protecție a consumatorului», iar lucrarea, într-un ghid de bune practici lingvistice pentru acesta”. Segmentele principale ale lucrării urmăresc paliere și forme ale limbii: pronunțare, grafie, punctuație, morfologie, sintaxă, lexic și semantică, stilistică, urmate de un pasionant capitol cu exerciții pentru toată lumea, de o bibliografie orientativă și o addenda, ce conține patru sinteze cu rezultatele celor patru etape ale monitorizării media. Grila de prezentare a informației în carte este “așa
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
exact categoriei despre care vorbeați: consumatorul de limbă română. Recomandam această lucrare ca pe una indispensabilă pentru orice român. Este o carte de buzunar, dacă vreți, un ghid structurat pe mai multe paliere ale limbii: pronunțare, ortografie, punctuație, morfologie, sintaxă, lexic și semantică, stilistică. O limbă este la fel de importantă, atât în aspectul ei scris, cât și în aspectul ei vorbit. În primul rând “Ești cool și dacă vorbești corect” preia o grilă de analiză care a funcționat secolul trecut și a
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]