3,680 matches
-
au fost cunoscute în țară grație, în primul rând, Europei Libere, care a devenit de la această dată principala și deseori unica portavoce a opozanților și a manifestărilor contestatare. Un exemplu, printre altele, extras dintr-una dintre scrisorile parvenite la Europa Liberă: Muncitorii trăiesc ca vai de ei și greva de acum doi ani din Valea Jiului a demonstrat-o. Dacă mediile de informare din țara noastră nu au suflat o vorbă despre aceasta, noi vă mulțumim dvs. că ne puneți la curent
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
1982, difuzată la 5 septembrie 1982) Informațiile cuprinse în aceste scrisori au fost o sursă importantă pentru Europa Liberă, permițându-i să stabilească o legătură reală cu țara și asigurând emisiunilor sale un plus de vigoare și acuratețe. Dar Europa Liberă reprezenta de asemenea legătura cea mai palpabilă și cea mai de încredere cu lumea liberă, cu acea parte a exilului care, prin cele câteva asociații pentru apărarea drepturilor omului din Franța (Liga pentru Apărarea Drepturilor Omului în România) sau din
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
acuză domnia sa. Mai întîi, pentru că sunt constrâns de abuzurile autorităților române, care-mi refuză dreptul la replică, cel de opinie și cel fundamental înscris în Carta drepturilor omului sub numele de libertatea de expresie. în al doilea rând, pentru că Europa Liberă ne place sau nu a devenit o tribună de unde pot fi rostite adevăruri înăbușite în țară și iarăși, ne place sau nu se bucură de o audiență invidiabilă. Asta nu înseamnă, defel am mai spus-o , că subscriu cumva la
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
valuta de care România are atâta nevoie pentru a-și plăti datoriile scadente la băncile occidentale. Ioana Cocea, București, 18 noiembrie 1985, difuzată la 8 decembrie 1985 Domnule director, în luna aprilie 1985 am adresat prin postul de radio Europa Liberă o scrisoare deschisă către Consiliul de Stat din România în care arătam măsurile luate de autorități împotriva casei din Sighișoara în care a trăit scriitorul N.D. Cocea. Măsurile arbitrare împotriva casei, cât și împotriva mea nu au încetat nici după
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
s’au dat dispozițiuni Inspectoratelor Regionale de Poliție din țară, să ne raporteze cum se face munca de folos obștesc, cine îi adună pe evrei pentru această muncă, cine îi clasează, cine-i verifică, cine-i guvernează și cine-i liberează. În conformitate cu dispozițiile ordinelor Ministerului Afacerilor Interne, Nr. 16264 din 29 Iulie a.c., Nr. 492 din 1 August a.c., 6713 din 2 August și 7259 din 12 August. Inspectoratele Regionale de Poliție ne-a raportat după cum urmează: 1. Munca de folos
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
1993 este pensionar și, prin cumul, director onorific și cercetător principal la Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu” din Ipotești. Cu puțin timp înainte de decembrie 1989, aflat într-o călătorie de studii la Oxford, citise la postul de radio Europa Liberă o scrisoare de demascare a crimelor împotriva umanității și a culturii sub regimul Ceaușescu. A debutat în presă în 1947, în „Națiunea”, cu un articol despre Sensul morții la Poe. Editorial a debutat abia în 1979, cu Norii, pentru care
CREŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286486_a_287815]
-
Cetățeanul polisului caută să se autoconducă. Omul virtuos este capabil de alegere liberă, iar această observație nu se face în raport cu omul zodiacului. Omul caută fericirea și urmărește binele, iar calea de urmat este practicarea virtuții. Aceasta presupune stăpânirea de sine, libera alegere și găsirea unei căi de mijloc între lașitate și temeritate nesăbuită. La fel, cumpătarea, generozitatea, mărinimia, grandoarea sufletească, blândețea, pudoarea, cultivarea dreptății, echitatea, stăpânirea de sine sunt virtuți la care se ajunge prin efort și alegere liberă, între extreme
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
al fiecărui artist, scrise într-un stil care să evoce prin cuvânt imaginea specifică a fiecăruia. După 1990, C. nu și-a transformat împotrivirea la comunism într-o afacere rentabilă. Între 1990 și 1994, ține la postul de radio Europa Liberă un ciclu de conferințe având ca teme definirea alfabetului democrației, vocația europeană a istoriei României și ideea europeană. În 1990, lansează la Editura Dacia colecția „Ieșirea din labirint”, dedicată educației democratice. Sunt aduse la lumină aici lucrări interzise în perioada
CHIMET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286196_a_287525]
-
nedefinită o face posibilă. Dacă n-o socotim ca geniul propriu-zis atunci când țâșnește prin cineva e că exprimă un hazard, califică o șansă. Omul e un animal de extremă dreaptă: mulge, conservă și utilizează. O forță necunoscută dintr-însul provoacă, liberează, sparge rezervorii; o forță conștientă din el, educată de dânsul, măsoară și agonisește 59. Textul nu e străin de o intenție polemică. Fundoianu caută să se delimiteze de opinia, deja răspândită în epocă, a unui Arghezi "revoluționar" și încearcă să
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
dispune de soarta sa”, frază-cheie, care se înrudea cu teza neamestecului în treburile interne. Cu siguranță însă, Paul al VI-lea a ridicat și problema statutului Bisericii Catolice din RSR, lucru care transpare chiar din relatarea seacă publicată în România liberă: “în acest context, Papa Paul al VI-lea s-a interesat asupra diverselor aspecte ale activității Bisericilor din România și, în mod deosebit, asupra vieții Bisericii Catolice”. Pe de altă parte însă, în același an, Paul al VI-lea schița
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
române tuturor sașilor și șvabilor, iar Ionel Pop, nepotul liderului Partidului National Țărănesc, Iuliu Maniu, a considerat că etnicii germani ar fi un pericol în eventuala construire a unui stat german în interiorul statului român. De asemenea, în octombrie 1944, România Liberă specifica în legătură cu etnicii germani: „pentru ei (sașii și șvabii) nu exista alt loc decât lagărele”. Faptul că etnicii germani i-au sprijinit sau nu pe naziști în timpul războiului a contat foarte puțin în campania de defăimare a primilor. De fapt
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
văzut-o și gen. Stăvrescu XE "Stăvrescu (general)" . În aceeași zi după vreo oră Încep să vie evrei aduși și de trupele române, de jandarmi. Atunci am intervenit, ieșind la 100 metri depărtare de Chestură, cu un pluton de jandarmi... liberând pe evrei”. Cam două ore a continuat acest aranjament - Înghesuirea de convoaie În curte și spargerea de capete și de oase la intrare. O altă formație de Întâmpinare a fost semnalată de un evreu care s-a aflat În curte
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
informat, mai puțin cultivat în aceste domenii ale culturii. Vă citez din memoriile ei un pasaj referitor la cunoscuta emisiune "Teze și antiteze la Paris", care urma să fie aprobată, sau nu, de conducerea americană a postului de radio Europa Liberă: "Programele, credeau americanii, trebuie simplificate în așa fel încât să poată fi urmărite cu folos de orice farmer. Ei vedeau Uniunea Sovietică, la fel ca Europa Centrală și de Răsărit, populate de niște țărani deghizați în cowboys. Cu același nivel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
Ungureanu, vorbește pentru Radio Europa Liberă despre rolul țării sale în rezolvarea conflictului din Transnistria, despre extinderea formatului de negocieri și eforturile României de a fi considerată un exportator de democrație și de a deveni membru al UE. Radio Europa Liberă: La începutul acestui an, România a făcut eforturi diplomatice intense în rezolvarea conflictului transnistrean. De atunci, pare că lucrează mai mult prin intermediari - OSCE și UE. Ce a determinat România să dea înapoi? Mihai-Răzvan Ungureanu: Nu este o retragere. Dimpotrivă
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
este sigur nici dacă partea transnistreană va accepta România ca mediator. Nu este foarte sigur dacă partea transnistreană va accepta, în general, o extindere a formatului de mediere. Nici Federația Rusă nu este foarte încântată de această idee. Radio Europa Liberă: În orice caz, se pare că, în această toamnă, în baza unei inițiative a Ucrainei, va avea loc o relansare a discuțiilor exact pe această temă: extinderea formatului de negociere, prin includerea UE și a Statelor Unite. Mihai-Răzvan Ungureanu: Acest lucru
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
arătând că România întreprinde acțiuni continue, ferme, precise și foarte bine direcționate. Singura diferență este una de stil, și anume că diplomația română este în mod fundamental și o diplomație europeană - mai puțin fum și mai multă acțiune. Radio Europa Liberă: Domnule ministru, în regiunea extinsă a Mării Negre, așa cum o numiți dumneavoastră, România își dorește un rol regional, de exportator, garant al securității și democrației. Recent, președintele Ucrainei, Iușcenko, a vorbit exact despre acest lucru, despre rezultatele democratizării Ucrainei și despre
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
ale executivului american, sau secretarului general al ONU, sau Înaltul Reprezentant al UE pentru Politica Externă și de Securitate Comună, Javier Solana, sau lui José Manuel Barroso, președintele Comisiei Europene, sau legislativelor statelor interesate în problematica securității Mării Negre. Radio Europa Liberă: De ce politicienii români au reacționat atât de nervos la orice declarație venită din partea unor membri mai vechi ai UE în legătură cu o posibilă amânare cu un an a aderării la UE? Au reacționat chiar și la declarațiile făcute, în cazul Germaniei
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
comisiilor permanente sunt următoarele: 1. Comisia pentru politica economică, reforma și privatizare - restructurarea economiei la nivel macroeconomic și la nivel sectorial; programe de reconstrucție și dezvoltare; prognoză economică; mijloace și instituții specifice ale economiei de piață; problemele prețurilor și concurenței; liberă inițiativa; privatizarea; activitatea economică a Autorității pentru Privatizare și Administrarea Participațiilor Statului și a societăților de investiții financiare, a regiilor autonome și a societăților comerciale cu capital integral de stat sau mixt; importul și exportul de capital; - alte probleme privind
HOTĂRÂRE nr. 8 din 24 februarie 1994 (*republicată*) privind Regulamentul Camerei Deputaţilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109894_a_111223]
-
tehnologică; eficientă și capacitatea concurențiala a produselor și serviciilor pe piața internă și externă. 4. Comisia pentru agricultură, silvicultura, industrie alimentară și servicii specifice - programe în domeniul agriculturii, horticulturii, zootehniei, pisciculturii, silviculturii, fondului cinegetic; probleme specifice ale privatizării în agricultură; liberă inițiativa, forme de proprietate, de asociere, creditare, arendare; gospodărirea fondului funciar; activitatea societăților și regiilor cu capital de stat sau mixt din agricultură, silvicultura și alimentație; servicii pentru agricultură, îmbunătățiri funciare, industrie alimentară și silvicultura. 5. Comisia pentru drepturile omului
HOTĂRÂRE nr. 8 din 24 februarie 1994 (*republicată*) privind Regulamentul Camerei Deputaţilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109894_a_111223]
-
comisiilor permanente sunt următoarele: 1. Comisia pentru politica economică, reforma și privatizare - restructurarea economiei la nivel macroeconomic și la nivel sectorial; programe de reconstrucție și dezvoltare; prognoză economică; mijloace și instituții specifice ale economiei de piață; problemele prețurilor și concurenței; liberă inițiativa; privatizarea; activitatea economică a Autorității pentru Privatizare și Administrarea Participațiilor Statului și a societăților de investiții financiare, a regiilor autonome și a societăților comerciale cu capital integral de stat sau mixt; importul și exportul de capital; - alte probleme privind
HOTĂRÂRE nr. 8 din 24 februarie 1994 (*republicată*) privind Regulamentul Camerei Deputaţilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109900_a_111229]
-
tehnologică; eficientă și capacitatea concurențiala a produselor și serviciilor pe piața internă și externă. 4. Comisia pentru agricultură, silvicultura, industrie alimentară și servicii specifice - programe în domeniul agriculturii, horticulturii, zootehniei, pisciculturii, silviculturii, fondului cinegetic; probleme specifice ale privatizării în agricultură; liberă inițiativa, forme de proprietate, de asociere, creditare, arendare; gospodărirea fondului funciar; activitatea societăților și regiilor cu capital de stat sau mixt din agricultură, silvicultura și alimentație; servicii pentru agricultură, îmbunătățiri funciare, industrie alimentară și silvicultura. 5. Comisia pentru drepturile omului
HOTĂRÂRE nr. 8 din 24 februarie 1994 (*republicată*) privind Regulamentul Camerei Deputaţilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109900_a_111229]
-
comisiilor permanente sunt următoarele: 1. Comisia pentru politica economică, reforma și privatizare - restructurarea economiei la nivel macroeconomic și la nivel sectorial; programe de reconstrucție și dezvoltare; prognoză economică; mijloace și instituții specifice ale economiei de piață; problemele prețurilor și concurenței; liberă inițiativa; privatizarea; activitatea economică a Autorității pentru Privatizare și Administrarea Participațiilor Statului și a societăților de investiții financiare, a regiilor autonome și a societăților comerciale cu capital integral de stat sau mixt; importul și exportul de capital; - alte probleme privind
HOTĂRÂRE nr. 8 din 24 februarie 1994 (*republicată*) privind Regulamentul Camerei Deputaţilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109901_a_111230]
-
tehnologică; eficientă și capacitatea concurențiala a produselor și serviciilor pe piața internă și externă. 4. Comisia pentru agricultură, silvicultura, industrie alimentară și servicii specifice - programe în domeniul agriculturii, horticulturii, zootehniei, pisciculturii, silviculturii, fondului cinegetic; probleme specifice ale privatizării în agricultură; liberă inițiativa, forme de proprietate, de asociere, creditare, arendare; gospodărirea fondului funciar; activitatea societăților și regiilor cu capital de stat sau mixt din agricultură, silvicultura și alimentație; servicii pentru agricultură, îmbunătățiri funciare, industrie alimentară și silvicultura. 5. Comisia pentru drepturile omului
HOTĂRÂRE nr. 8 din 24 februarie 1994 (*republicată*) privind Regulamentul Camerei Deputaţilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109901_a_111230]
-
a mijloacelor de transport din patrimoniul regiei autonome, precum și a personalului aferent, prin desfășurarea de activități și în afară zonei libere, în scopul obținerii de venituri în lei destinate menținerii activității. Aceste activități nu beneficiază de facilitățile stabilite pentru zona libera." Articolul 2 Completarea introdusă prin art. 1 se aplică până la data de 31 decembrie 1995. Prelungirea acestei perioade se face cu aprobarea Guvernului. PRIM-MINISTRU NICOLAE VACAROIU Contrasemnează: -------------- Ministrul transporturilor, Aurel Novac Ministru de stat, ministrul finanțelor, Florin Georgescu Ministrul
HOTĂRÎRE Nr. 963 din 29 decembrie 1994 pentru completarea Hotărârii Guvernului nr. 156/1993. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111580_a_112909]
-
avocatului, precum și a conducerii baroului în care aceștia activează, în măsura în care angajații baroului iau cunoștința de aceste secrete pe calea unor sesizări ori prin orice alte mijloace. Articolul 6 Alegerea avocatului, pentru orice activitate depusa de acesta în condițiile legii, este libera. Nimeni nu poate impune unei persoane un apărător, cu excepția cazurilor prevăzute de lege privitoare la apărarea din oficiu sau la apărarea gratuita. Articolul 7 Avocatul trebuie să depună toată diligenta pentru apărarea libertăților, drepturilor și intereselor legitime ale clientului. Articolul
STATUT din 1995 Statutul profesiei de avocat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111658_a_112987]