3,393 matches
-
GATT/OMC ......................................... 189 5.5. Efectele liberalizării regionale asupra comerțului exterior ................ 193 5.5.1. Mutații în structura geografică a comerțului exterior românesc 193 5.5.2. Efectele liberalizării asupra comerțului exterior cu produse industriale ............................................................................ 197 5.5.3. Efectele liberalizării asupra comerțului exterior cu produse agricole ............................................................................... 199 5.6. Impactul liberalizării regionale asupra macroeconomiei .................. 202 6. Probleme comerciale ale României în perspectiva aderării la UE ...... 207 6.1. Negocierile comerciale de aderare ............................................. 207 6.2. Preluarea tarifului vamal comun al
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
193 5.5.1. Mutații în structura geografică a comerțului exterior românesc 193 5.5.2. Efectele liberalizării asupra comerțului exterior cu produse industriale ............................................................................ 197 5.5.3. Efectele liberalizării asupra comerțului exterior cu produse agricole ............................................................................... 199 5.6. Impactul liberalizării regionale asupra macroeconomiei .................. 202 6. Probleme comerciale ale României în perspectiva aderării la UE ...... 207 6.1. Negocierile comerciale de aderare ............................................. 207 6.2. Preluarea tarifului vamal comun al UE ........................................ 214 6.3. Adoptarea politicii comerciale comune față de terți ........................ 219
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
conturate modificările de amploare care au caracterizat politica comercială a țării noastre după 1990 și în special opțiunea pentru o strategie comercială de dezvoltare orientată spre exterior, care a avut ca element central: lichidarea monopolului de stat asupra comerțului exterior. Liberalizările succesive ale comerțului exterior românesc, care au determinat o cerere explozivă de produse din import (inițial bunuri de consum curent și ulterior echipamente, instalații și tehnologii) și o modificare a structurii competiționale pe diferite piețe de pe plan intern, au condus
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
exterior asupra dezvoltării economice. Astfel, datorită faptului că practicarea unui comerț exterior liber induce modificări în structura prețurilor factorilor de producție, firmele care dețin și utilizează preponderent factorul abundent din economie vor fi avantajate și implicit vor opta pentru extinderea liberalizării sectorului respectiv, iar agenții economici care-l folosesc cu precădere pe cel mai rar vor solicita protecție. De o mare importanță sunt în același timp și efectele generate de comerțul exterior pe planul dezvoltării economice. Pentru o țară în care
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
strânsă în sistemul de comerț mondial va crea condiții mai favorabile pentru o creștere economică susținută și le va permite în același timp să reducă marile decalaje față de țările puternic industrializate a dominat politicile comerciale ale acestora în ultima perioadă. Liberalizarea rapidă a comerțului și a investițiilor străine directe s-au constituit în caracteristici principale ale politicii comerciale din țările în curs de dezvoltare. În multe cazuri, acestea au fost însoțite de majorarea ponderii participării lor în cadrul comerțului mondial precum și de
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
beneficii din schimbul internațional și din procesele de inovare tehnologică de la companiile transnaționale și, ulterior, le-au utilizat ca pe un factor complementar al dezvoltării capacității de producție interne. Conținutul crescut de importuri încorporat în producția internă, ca urmare a liberalizării rapide a comerțului pe fondul participării în creștere a țărilor în curs de dezvoltare în procesele productive dependente de import, cu o intensitate crescută a utilizării factorului muncă și cu o valoare adăugată redusă din cadrul companiilor transnaționale, a condus la
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
a valorii adăugate a produselor manufacturate, dar creșterea exporturilor a fost mult mai puternică decât cea a valorii adăugate. De asemenea tot din analiza tabelului 2.1. rezultă că nici una dintre economiile țărilor în curs de dezvoltare, care a urmărit liberalizarea rapidă a comerțului și investițiilor în ultimii 20 de ani, nu a obținut o creștere 23 UNCTAD, Op. Cit, p. 80 semnificativă a ponderii în venitul obținut din industria manufacturieră, o parte dintre acestea înregistrând doar creșteri ale exporturilor. Tabelul
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
bunuri și investiții străine directe care pot să aibă o influență importantă asupra evoluției comerțului. Pe fondul existenței unor bariere în țările industrializate, care au îngreunat creșterea comerțului în multe sectoare de interes pentru exportul țărilor în curs de dezvoltare, liberalizarea rapidă care a avut loc în acestea din urmă a ajutat la expansiunea comerțului cu produse manufacturate cu o prelucrare și o tehnologie avansată, sector în care țările dezvoltate dețin un avantaj competitiv incontestabil. Mobilitatea crescută a capitalului împreună cu restricțiile
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
importurilor, se referă la imposibilitatea realizării simultan a unei administrări eficiente a sistemului de protecție foarte ridicată în cazul importurilor de bunuri intermediare și de capital și a unei competitivități reale pe piața mondială. În vederea realizării acestui deziderat este necesară liberalizarea accesului producătorilor autohtoni la materiile prime, bunurile intermediare și de capital din import. Impunerea unui sistem complicat de licențe, controale și restricții cantitative conduce la apariția unor întârzieri și a unor costuri suplimentare aferente, elemente care au o acțiune nefastă
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
descentralizarea structurilor de decizie și stimularea inițiativei la nivelul aparatului operativ de export-import prin eliminarea încorsetărilor pârghiilor administrative de conducere și așezarea întregii activități pe principii rațional economice"1. Lichidarea monopolului de stat asupra comerțului exterior s-a realizat prin2: liberalizarea importurilor și exporturilor; acordarea unei autonomii și libertăți depline pentru toți agenții economici cu capital majoritar de stat; nerestricționarea, într-un fel sau altul, a participării la activitatea de export sau import a agenților economici privați constituiți după 1989; punerea
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
dreptului de a efectua operațiuni de comerț exterior doar pentru un număr redus de întreprinderi de stat, realizându-se în acest fel demonopolizarea și descentralizarea completă a activității de comerț exterior. În consecință, a fost amorsat un proces amplu de liberalizare a schimburilor externe de mărfuri și servicii, schimbările fiind axate în special pe transformarea întreprinderilor aflate în proprietatea statului în societăți comerciale cu autonomie deplină, libertatea agenților economici, indiferent de forma de proprietate, de a se angrena în activități de
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
a concretizat prin elaborarea și punerea în aplicare a unui nou Tarif vamal la 1 ianuarie 199213, care l-a înlocuit pe cel adoptat de România în decembrie 1976 și utilizat, cu anumite modificări efectuate în noiembrie 1990 pe fondul liberalizării prețurilor, până la sfârșitul anului 1991. Din acest moment, tariful vamal de import a început să fie aplicat efectiv tuturor agenților economici, indiferent de forma de proprietate, și la toate produsele care făceau obiectul importurilor. În cazul în care au loc
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
16 Octavia Cerchez, Politica vamală componentă a politicii comerciale externe a României, Ed. Expert, București, 2003, p. 138 aplicarea acestui principiu, mărfurile de import pot fi evaluate considerând valoarea de tranzacție a mărfurilor identice sau similare. În contextul general al liberalizării importurilor, încă de la începutul perioadei de tranziție a fost redus nivelul protecției vamale, numai în cursul anului 1991, taxa vamală maximă fiind coborâtă de la 80% la 30%. După negocierile rundei Uruguay, media aritmetică a taxelor vamale consolidate ale României a
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
acestea și-au diminuat foarte mult puterea efectivă de protecție pe care ar fi trebuit să o asigure producătorilor și produselor autohtone 17. În domeniul politicii comerciale netarifare, cele mai importante prevederi adoptate în perioada de după 1989 se referă la liberalizarea cu câteva excepții atât a importurilor cât și a exporturilor, acestea fiind supuse licențelor automate, utilizate doar în scop statistic. Pentru a evita riscul unui dezechilibru al balanței de plăți externe sau pentru majorarea rezervelor valutare, la cererea Băncii Naționale a României, Ministerul
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
în adevăratul sens al cuvântului un motor al creșterii economice din România, este necesară perfecționarea instrumentelor de politică comercială în concordanță cu principiile GATT/OMC, lucru indispensabil și în vederea realizării unei integrări mai eficiente în cadrul circuitului economic mondial. 4.4. Liberalizarea comerțului exterior și politica monetar-valutară Politica monetar valutară -componentă de bază a politicii economiceare ca obiectiv principal asigurarea stabilității monedei naționale și implicit a nivelului prețurilor agregate. În același timp însă, "acest cadru al politicii monetare a conviețuit în ultimii
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
României, în cele două valute de tranzacție principale, de-a lungul întregii perioade 1990-2003, cursul de schimb al leului, bazat inițial doar pe utilizarea singulară a monedei americane, a fost conectat la coșul Euro-Dolar SUA, în proporție de 75%-25%. Liberalizarea prețurilor și raportarea lor la cele internaționale reprezintă un element esențial în vederea creării unei baze obiective pentru restructurarea și specializarea pe ramuri, subramuri și produse a economiei naționale. În România, liberalizarea prețurilor după 1990 a fost neregulată și prelungită, ultima
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
la coșul Euro-Dolar SUA, în proporție de 75%-25%. Liberalizarea prețurilor și raportarea lor la cele internaționale reprezintă un element esențial în vederea creării unei baze obiective pentru restructurarea și specializarea pe ramuri, subramuri și produse a economiei naționale. În România, liberalizarea prețurilor după 1990 a fost neregulată și prelungită, ultima etapă majoră de liberalizare fiind realizată abia în 1997. În multe situații, au fost liberalizate prețurile de consum, fără însă ca prețurile la materii prime și materiale de bază să fie
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
lor la cele internaționale reprezintă un element esențial în vederea creării unei baze obiective pentru restructurarea și specializarea pe ramuri, subramuri și produse a economiei naționale. În România, liberalizarea prețurilor după 1990 a fost neregulată și prelungită, ultima etapă majoră de liberalizare fiind realizată abia în 1997. În multe situații, au fost liberalizate prețurile de consum, fără însă ca prețurile la materii prime și materiale de bază să fie determinate de piață; în alte cazuri, prețurile liberalizate au fost puternic distorsionate de
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
de consum, fără însă ca prețurile la materii prime și materiale de bază să fie determinate de piață; în alte cazuri, prețurile liberalizate au fost puternic distorsionate de subvenții, cu precădere în sectorul agricol. La începutul anului 1997, pe fondul liberalizării complete a prețurilor produselor agricole și a majorității produselor industriale, s-a realizat și liberalizarea substanțială a regimului comercial. Prețurile la combustibili au fost dereglementate în septembrie 1998. În cazul energiei a fost păstrat și în continuare controlul prețurilor, acestea
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
determinate de piață; în alte cazuri, prețurile liberalizate au fost puternic distorsionate de subvenții, cu precădere în sectorul agricol. La începutul anului 1997, pe fondul liberalizării complete a prețurilor produselor agricole și a majorității produselor industriale, s-a realizat și liberalizarea substanțială a regimului comercial. Prețurile la combustibili au fost dereglementate în septembrie 1998. În cazul energiei a fost păstrat și în continuare controlul prețurilor, acestea fiind ulterior ajustate, de cele mai multe ori de către Oficiul Concurenței, în concordanță cu evoluțiile cursului de
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
preț a unor mărfuri ca urmare a creșterii explozive a costurilor de producție. Datorită efectelor sale deosebit de complexe și extinse asupra ansamblului sistemului economic "prăbușirea monedei naționale a contribuit la accentuarea dezechilibrului economic extern al țării noastre"26. 4.5. Liberalizarea schimburilor comerciale și evoluția macroeconomică Întregul proces de reconstrucție și dezvoltare a economiilor țărilor foste comuniste din Centrul și Estul Europei este puternic influențat de realitățile din epoca contemporană, reflectate prin creșterea gradului de deschidere spre exterior a statelor lumii
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
deceniul al IX-lea al secolului XX cu un ritm mediu anual de -1,9% a fost determinată de diminuarea producției în principalele ramuri ale economiei naționale, pe fondul reducerii productivității muncii și a sporirii ponderii consumurilor intermediare. Procesul de liberalizare a comerțului exterior a constituit unul dintre pașii inițiali ai tranziției în România și a condus la o deschidere generală a economiei românești. Impactul acestui proces asupra întregii economii naționale a fost resimțit în special în aspectele instituționale legate preponderent
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
orizontală asupra întregului sistem economic național; creșterea afluxului valoric anual de investiții străine directe cât și a celor de portofoliu datorită procesului de deschidere a economiei naționale. Astfel, în prima parte a perioadei de tranziție, "ca efect al măsurilor de liberalizare a importurilor și a condițiilor care au prevenit sau îndepărtat fluxurile autonome, putem spune că importurile au substituit investițiile străine directe. Mai mult, această remarcă este conformă strategiei uzuale a investitorilor străini aflați în căutare de piață, care testează întâi
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
directe asupra capacității de finanțare externă a României. în cazul în care fluxurile de import sunt axate pe produse finite, există riscul ca acestea să substituie produsele indigene, datorită unei calități superioare sau unui preț mai competitiv, ca rezultat al liberalizării importurilor. În acest fel, producătorii autohtoni vor fi constrânși să iasă de pe piață, ceea ce va conduce inevitabil la reducerea producției cât și a gradului de activitate în anumite sectoare economice invadate de bunuri din import (industria de electronică, telecomunicații, farmaceutică
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
piață, ceea ce va conduce inevitabil la reducerea producției cât și a gradului de activitate în anumite sectoare economice invadate de bunuri din import (industria de electronică, telecomunicații, farmaceutică, produsele agroalimentare, etc.). reducerea ratelor tarifare și a bazei tarifare induse de liberalizarea comerțului exterior conduce, de cele mai multe ori, la scăderea veniturilor bugetare ale țării. Analizând evoluția ponderii tarifelor efectiv colectate, de-a lungul întregii perioade de tranziție, în România aceste valori s-au menținut la un nivel extrem de scăzut, nedepășind 1,7
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]