1,716 matches
-
lor, Victoria, a pierdut două sarcini iar din a treia, deși s-a născut un băiat de toată frumusețea, acesta este amenințat să se piardă. − Tare mă tem că o să moară și aista, nu știu ce să fac să-l scot la liman, că tare-i frumușel, dragul bunicăi, încheie Profira; − Apăi Profiră, eu ți-aș spune cum poate scăpa de necaz, numai că ce-ți spun eu te costă, că știi că-s vădană și o duc greu, nu ca alții mai
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
ostași să-i ajute, s-o care pe o foaie de cort. Au rămas purceii ce abia aveau două săptămâni, fără hrană, pe care i-am hrănit noi, dându-le lapte de vacă, cu biberonul de i-am scos la liman. Pentru păsările și animalele luate nu au dat nici un ban despăgubire, așa cum făceau nemții. Nici naveai cui să te plângi, primarul și jandarmii erau refugiați iar preotul și învățătorii erau și ei plecați. Mama, care acum era mai în vârstă
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
în stare să omoare omul! Uite, așa mi se urca un nod în gât și-mi venea să cad! Dragul meu, zice tata, pentru bucuria ce mi-ai făcut astăzi, voi munci și voi lupta pentru tine ca să ieși la liman chiar dacă pentru asta ar trebui să-mi vând și cămașa de pe mine!” Mai rămânem un pic lângă gura de aer proaspăt, apoi ne îndreptăm spre ieșirea din spatele școlii unde căruța cu plăvanii tatei ne aștepta. Bucuroși peste poate, fericiți, încărcați
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
port, dată fiind situația de război în care mă aflam. Și cu toate acestea l-am purtat cu foarte mare plăcere în amintirea eroului aviator Georgescu. La începutul lui noiembrie 1943 ne deplasăm într-un nou dispozitiv de luptă, la Limanul Bug-Nipru. Ne-am familiarizat cu noile poziții și cu unele raiduri ale aviației ruse, cu pierderi neînsemnate. Am stat în bordeie camuflate la țărm de mare și priveam îngrijorați spre răsărit de unde ne putea veni oricând inamicul. Cu sporite măsuri
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
am păstrat în străfundul sufletului meu credința că și greul cel mai greu trece, dacă știi să-l înfrunți cum se cuvine. Am avut și momente de desperare, dar atunci m-am mobilizat și mai mult și am ieșit la liman. Din desperare și îndârjirea de a lupta cu viața am defrișat și desțelenit haturile și poienile din via noastră, atunci când am văzut că drumul spre carte îmi putea fi interzis. Noroc de regretatul meu profesor și director Paul Constantinescu, acel
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
a mării, care, înțelenită în fine, vrea să se odihnească după zbuciumul unui năprasnic uragan : fața ei este senină, fără creț, pe când în fundu-i zac atâtea sfărâmături de corăbii înghițite pe de-a pururi, înainte de a fi putut ajunge la liman !” Fragmentul poate constitui foarte bine un decupaj dintr-un roman al lui Victor Hugo. Fraza va reveni spre finalul textului, reluată în ecou, ca refren și concluzie totodată a întregii istorii, cu un ce meditativ. Avem aici viziunea unui contemplativ
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
bulevardului Pake, - șoptind mereu, cu un glas blajin, același cuvânt : «Viceversa !... da, vice-versa !»... - cuvânt vag ca și vagul vastei mări, care sub fața‑i fără creț, ascunde‑n tainicele‑i adâncuri stâncoase cine știe câte corăbii, zdrobite înainte de a fi ajuns la liman, de‑a pururi pierdute !” ăs. n.Ă Să remarcăm că acest final este o posibilitate care a fost anticipată în text, și care acum buclează creând o armonie superioară și o tușă lirică. Totul este însă profund anti- caragialesc. Naratorul
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
în orice clipă ai fi putut să dispari, o mână de după o poartă trăgându-te undeva în întuneric. Bărbații noștri (Liviu și Costică - eram doar noi patru) simțeau o strânsoare în spate, ne-au mărturisit-o când am ieșit la liman, ajutați de un bătrân stafidit care-și făcea siesta trăgând din narghilea în fața unui intrând întunecos. Am scăpat, deci, și ne-am urmat calea prin bazarul din Cairo, până când s-a făcut ora de întâlnire cu restul grupului. De la el
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
căzută, tăiată-n două. Pe un astfel de drum ne-a purtat Mitică și am fi petrecut restul excursiei printre dune, dacă n-ar fi scos Dumnezeul nostru și Allahul lor un camion în cale, care ne-a purtat spre liman. Spiritele fiind încordate, am trecut în umorul negru, glumind chiar că acel camion este trimis de niscaiva teroriști porniți să ne răpească. Palpitant! În cele din urmă am hotărât că totul era trecut în program, ca să ne dăm puțin curaj
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
finală, mătasea unică, încărcată de finețe și de greutate, consistentă și transparentă, delicată și rezistentă. Toate acestea la un loc. Au fost zile când, stând alături de Liviu și privindu-l cum lucrează, mi-era teamă că nu va ajunge la liman, toate lucrările părându-mi fade. Parcă nu era pictorul pe care-l cunoșteam. Pictorul era! Ceea ce nu cunoșteam era modul, etapele prin care trece fiecare operă de artă. Travaliul acesta imens care te costă atâta energie dar care, în final
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
cu geamuri late, panorama sticlelor virgine de apă minerală, șervetele Împăturite În formă de mitră și pachetele de ciocolată - butaforie (sub ale căror ambalaje - Cailler, Kohler și așa mai departe - nu era decât lemn) erau mai Întâi zărite ca un liman răcoros dincolo de o succesiune de coridoare albastre care se clătinau; dar pe măsură ce masa avansa spre fatalul ultim fel de mâncare și un echilibrist cu o tavă plină În mâini se rezema tot mai dramatic de masa noastră, pentru a lăsa
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
unchi. Să nu-mi plângi de milă. Eram magistru la Academia Platon din Veneția, când dogele Vendramino m-a trimis cu un mesaj al "Ligii antiotomane" în Moldova. "Veni, vidi..." Și-am rămas. În umbra Marelui Ștefan, mi-am găsit limanul. Nicăieri nu m-am simțit mai "acasă" ca lângă moldovenii aiștea "zărghiți" cu inima cât casa. Maria, cu un zâmbet răutăcios: Mai cu osebire, lângă "moldovence"... Țamblac, amenințând-o cu degetul: Afurisito! Și lângă dulcele Cotnar... Să mai încălzești vipera
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
își amintește Țamblac cu nostalgie, zidul lui Teodosie era el gros, dar îl măcinaseră veacurile; l-am ținut mai mult cu inima. Și-apoi, loviturile monștrilor lui Orban erau nimicitoare. Nici nu vreau să-mi amintesc... Ștefan privește îndelung apa Limanului, albastră, lucie ca oglinda; numai la țărm, valuri mici, înspumate, bat în stâncile pe care se înalță cetatea. Respiră adânc. Un vânticel ce adie dinspre mare aduce cu el gust de sare și miros de alge încinse în soare. Mijește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
veacul aista, oftează Țamblac. Nu ni le-am ales noi, spune Ștefan. Ne-au fost date de Dumnezeu. Ce să facem? Să ne mutăm în altă țară? Bună-rea, a noastră e și trebuie s-o apărăm! Cătăm și noi un liman, fie și cu catartele rupte... Noroc că cel ce ține cârma o ține cu mână vajnică, spune Duma. Aiasta numai la sfârșit se poate spune, vere. Nu pot să mă dau legat cu țara... Nu pot zălogi Moldova veacului de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
în chiar acea clipă, de ce enormă putere transformatoare dispune ea, cea veșnic curgătoare, dușmana staticului: că viața presupune mișcare, schimbare, prefacere, că ea exclude imobilismul, stagnarea; și că așa fiind, ea mă va scoate până la urmă și pe mine la liman, mă va ajuta să ies, într-o bună zi, aproape pe neobservate, ca de la sine, din impas. Ceea ce s-a și întâmplat... * Cu un an sau doi înainte de moartea lui Marin Preda, am avut prilejul să stau cu el câteva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
puteri din zonă capabilă s-o apere de turci... Ocupată și nedreaptă în raport cu noi, Rusia expansionistă (care, de la înălțimea staturii ei, nu vedea decât umărul celuilalt imperiu: otoman, sinchisindu-se prea puțin de „țărișoarele” smulse de sub influența lui*) a reprezentat limanul de salvare pentru acei oameni năpăstuiți din care, cu și fără complexe, mărturisesc că mă trag. Oamenii suficient de dârji pentru a refuza să mai suporte jugul păgân și a se hotărî la o asemenea aventură: să-și părăsească pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
fetiță, în căruța lui moș Filip către Traian Val. Tren aglomerat pînă la Basarabeasca apoi alt tren către Cetate. Calvar. Aici alte întrebări. Mai ales privind gazda. În centru nu, lângă centru nu, așa că hai la mai mahala pe malul Limanului Nistrului, poartă cu poartă. În sfârșit, o femeie cu doi copii agățați ciorchine de fustă ne-a primit. Avea liberă o cameră cu un pat și o masă. Ne gândeam că, în momentul cînd va vedea năvala a trei copii
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
slav la Nistru iar pacea de la București În 1812 a consfințit răpirea Basarabiei. După războiul ruso-turc din 1828-1829 tratatul de la Adrianopol prevedea anexarea la Rusia a gurilor Dunării, principatele au fost ocupate timp de 5 ani iar Convenția de la Balta Liman (1849) restabilea protectoratul țarului. Cele 12 invazii rusești Însumează mulți ani de abuzuri și silnicii. Karl Marx face o descriere terifiantă a regimului de robie și distrugere a boierimii autohtone adusă În situație de clăcași. Neșansele Rusiei pe plan extern
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Basarabean Toma Istrati. Pictorul V. Zâmbrea Îmi mărturisea speranța că va putea deschide o expoziție la Iași. Jud. Cetatea Albă prin zidurile sale antice și medievale cât și prin mulțimea localităților de interes balnear ce se Înșiră de a lungul limanului Nistrului prin anul 1992 a intrat În preocuparea arheologilor, istoricilor și a colectivelor medicale din sanatorii În vederea alcătuirii unui ghid turistic. La solicitarea medicului șef al Sanatoriului „Sănătatea” din stațiunea Sergheev am trimis câteva studii arheologice scrise În Analele Academiei
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
câteva studii arheologice scrise În Analele Academiei de cercetătorul de la universitatea ieșeană Paul Nicorescu iar sub raport balneo sanatorial contribuția Prof. V. E. Hurmuzachi de la clinica de Pediatrie din Iași. Relatarea noastră s-a referit Îndeosebi asupra fondului balneoclimatic. Întreg limanul Nistrului și litoralul Mării Negre din sudul județului a permis administrației românești să Înființeze sau modernizeze localități de interes balneoturistic de importanță europeană. Principalele localități cu activitate medicală dispuse la liman și mare cu numeroasele lacuri sărate au fost organizate, coordonate
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Relatarea noastră s-a referit Îndeosebi asupra fondului balneoclimatic. Întreg limanul Nistrului și litoralul Mării Negre din sudul județului a permis administrației românești să Înființeze sau modernizeze localități de interes balneoturistic de importanță europeană. Principalele localități cu activitate medicală dispuse la liman și mare cu numeroasele lacuri sărate au fost organizate, coordonate și studiate sub raportul eficienței terapeutice de Prof. E. Hurmuzachie.. Au funcționat sub patronajul medical al Epitropiei Sf. Spiridon sanatoriile de la: Bugaz, Șaba, Budachi, Șabalat, Serghiești, Achembet, Burnaș, Tuzla, Borisăuca
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
frații basarabeni și bucovineni. Este o gravă nesocotire a idealului nostru național, este o sfidare a realităților istorice. A stabili frontiera Europei pe Prut este o anomalie. De secole frontiera de Răsărit a Moldovei a avut ca limite naturale Nistrul, limanul, Marea Neagră, gurile Dunării. Ea a fost Întărită de cetățile voevodale Ismail, Chilia, Cetatea Albă, Tighina, Orhei, Soroca, Hotin, spre răsărit, spre nord Cetatea Neamțului, Suceava, Tețina. Nu cunoaștem o țară cu frontierele atât de fortificate precum cele ale Moldovei. Este
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Radu Tudoran avea să scrie fermecătorul său roman "Un port la răsărit", mă linișteau, îmi vindecau melancolia și dezamăgirea, decepția se atenua. Aveam acum energia necesară acțiunii. Spre seară, peisajul era sublim. Se vedeau, într-o parte, valurile line ale limanului Nistrului devenit un uriaș lac în care copiii localnici se aruncau ageri pescuind cu mâna niște pești grași, negri, numiți "baboi", de cealaltă parte, marea, imensă. În colibe de stuf se înșirau chefali afumați. Erau unși cu ou și deveneau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
anterior, a făcut ample cercetări de entomologie și a ocupat chiar și postul de inspector entomolog în cadrul Ministerului Domeniului Statului, făcând rapoarte asupra stării de sănătate a culturilor agricole și silvicole. A făcut, de asemenea, cercetări de hidrobiologie, urmărind fauna limanurilor marine din Dobrogea. În perioada 1919-1920 a fost ministru la Ministerul Instrucțiilor Publice. Cercetând fauna limanurilor litorale ale Mării Negre profesorul Ioan Borcea s-a gândit să pună bazele unei stațiuni zoologice marine pe litoralul Mării Negre. În 1925 a mers de la
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
în cadrul Ministerului Domeniului Statului, făcând rapoarte asupra stării de sănătate a culturilor agricole și silvicole. A făcut, de asemenea, cercetări de hidrobiologie, urmărind fauna limanurilor marine din Dobrogea. În perioada 1919-1920 a fost ministru la Ministerul Instrucțiilor Publice. Cercetând fauna limanurilor litorale ale Mării Negre profesorul Ioan Borcea s-a gândit să pună bazele unei stațiuni zoologice marine pe litoralul Mării Negre. În 1925 a mers de la gurile Dunării până la Vama Veche pentru a găsi locul cel mai potrivit pentru o astfel de
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]