8,558 matches
-
A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Proza > DR. CORNELIA PĂUN HEINZEL : „COTYLOSAURIA DIN LIVADĂ” Autor: Cornelia Păun Publicat în: Ediția nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Dr. Cornelia Păun Heinzel : „Cotylosauria din livadă” -La mine în livada de lângă casa părinților, de la țară este o reptilă uriașă. Are grosimea unui corp uman și lungimea de aproximativ un metru, ne spuse deodată un coleg profesor, după ședința de catedră. - În ce zonă se află? De unde a apărut? întreabă o
„COTYLOSAURIA DIN LIVADĂ” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382870_a_384199]
-
îmbobocite și fructe gustoase. Spre seară se retrase însă din nou, spre localitatea din apropierea pădurii. Dar nu mai intră în depozit, speriat că a doua oară nu va mai avea șansa de a ieși din interiorul acestuia. Se târâ spre livada văzută în apropierea sa. “Ce frumoasă este ! ” își spuse Dino. Și auzi râsetele unor copii. În fața sa, doi băieței simpatici, care semănau foarte bine între ei, doar că unul era mai înalt ca celălalt, se jucau fericiți. Se opriră în fața
„COTYLOSAURIA DIN LIVADĂ” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382870_a_384199]
-
acesta, pentru că i se părea a fi cel mai grozav de pe pământ. Băieții au adormit cu gândul la noul lor prieten. Noaptea, visară aventuri incredibile în care erau protagoniști alături de Dino. Iar acesta, încântat de noii săi amici, nu părăsi livada, în așteptarea lor. La primele ore ale dimineții, Andrei alergă în grădină sperând că va întâlni puiul de șopârlă. Îl descoperi curând, alături de Mihai, frățiorul său, care ajunsese înaintea sa, având aceleași gânduri ca și el. Zilele de vacanță s-
„COTYLOSAURIA DIN LIVADĂ” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382870_a_384199]
-
și puternice ale omului îl înșfăcară strâns. Bărbatul îl legă strașnic și se apropie de puiul de șopârlă cu un cuțit ascuțit, uriaș... Erau ultimele sale clipe... Epilog În vacanța următoare Andrei și Mihai îl căutară zadarnic pe Dino, în livada bunicilor. Le era dor de el. Domnul profesor nu mai văzu nici el jivina interesantă, pe care o admira uneori în grădina sa, dar nu se impacientă. Clienții restaurantului, cazați la hotelul din apropiere avură parte însă la prânz, de
„COTYLOSAURIA DIN LIVADĂ” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382870_a_384199]
-
Aceasta este o povestire . Orice asemănare cu fapte, personaje, locuri este pur întâmplătoare, deși se știe că uneori viața bate filmul și realitatea poate fi uneori mai crudă decât povestirea scrisă, literară. Referință Bibliografică: Dr. Cornelia Păun Heinzel : „Cotylosauria din livadă” / Cornelia Păun : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2193, Anul VII, 01 ianuarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Cornelia Păun : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
„COTYLOSAURIA DIN LIVADĂ” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382870_a_384199]
-
să se extindă și la noi, unde cei tineri, antrenați în distracții indecente, își permit cu naturalețe o serie de atitudini neprincipiale (am avut și noi un cod al bunelor maniere, of, of...sic). Impresionant e domeniul familiei, grădină, casă, livezi, toate secondate și îngrijite de Zusuf, grădinarul. Apartamentele ce compuneau un adevărat castel, curate, ample, încăpătoare, luxoase, covoarele persane în care vizitatorii își îngropau piciorul până la gleznă, sunt ca o mângâiere a locomoției (ele sunt și marea mea slăbiciune). O
O FEREASTRĂ CE SE DESCHIDE ÎNTRE REAL ŞI IMAGINAR. CĂLĂTORIE ŞI EXTAZ de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382921_a_384250]
-
chiar fascinantă (așa cum o percepe, foarte corect, Geanina din Imposibila despărțire). Cartea începe, cu amintitul tablou al urbei, în al cărei peisaj, destul de anost, își trăiește singurătatea Sică, iubitorul de Vivaldi; tot acolo, Alecu și Floria, soția lui, își împodobesc livada și ograda (Allegro vivace), sâcâiți de cizmarul neglijent și haotic, agasați de un fost secretar de partid, dar agreând vecinătatea lui Rareș Petrecu, un ceasornicar ce făcuse Canalul; același orășel pașnic și prăfos gazduiește o Grădină a Hesperidelor, proprietatea unui
PROZA LUI IULIAN CHIVU SAU VIAŢA CA SUPRAVIEŢUIRE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1793 din 28 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383004_a_384333]
-
a lor gospodărie / Se dovedea o răzeșie Destul de mare și bogată. / Aceasta se vădea formată Din casa bătrânească. Ea / Avea apoi alăturea Toată pojijia pe care / O casă de-acest fel o are. Se mai afla pe răzeșie / Și o livadă și o vie, Precum și vite îngrășate / Și păsări mari, nenumărate. Toate aceste-alcătuiau / Gospodăria ce-o aveau Feciorii cari, de bună seamă, / O stăpâneau cu a lor mamă. Pe lângă astea, mai avea / Baba și bani, căci își strângea Parale albe, să
SOACRA CU TREI NURORI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1791 din 26 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383007_a_384336]
-
Povestea că străbunica lui obișnuia să facă în fiecare an acest drum, după obicei, cu carul cu boi. Revin. În 1991 în prima zi de concediu la Agapia la maica Anișoara Smeu am ieșit, ca întotdeauna, mai întâi prin mănăstire. Livada casei memoriale Vlahuță, pe dealul din spatele casei, nu mai exista: era transformată într-o groapă imensă, în fund plină cu apă. Întrebați, muncitorii au răspuns că acolo se va ridica un seminar cu 3 etaje. La observația că pământul este
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (I) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2337 din 25 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383014_a_384343]
-
de judecată Și pentru osândire și răsplată. Deasupra-i Tatăl cel ceresc și sfânt Iar jos cu noi e Fiul pe pământ Și-I Duhul Sfânt la mijloc să unească Slova de sus cu firea omenească. Ispita Evei, fructul din livadă Din pomul crucii scris-a fost să cadă Din mărul pus în mijloc de grădină Nins-au în veac petale de lumină. Citește mai mult Lumină lină și tăceri de piatrăE bolta lumii tot îndoliatăCa n-a fost scris de
MARIN MIHALACHE [Corola-blog/BlogPost/382951_a_384280]
-
albăstrele A lăsat printre vâlcele, A-ndemnat puii să zboare, Teii i-a umplut de floare, Soarelui i-a spus că-i cere Să ardă mai cu putere, Greierilor să compună Muzică, dar foarte bună. A făcut schimbare mare Și-n livezi, și pe ogoare. Vara a fost punctuală, Cu suita sa regală A sosit de Sânziene Și-n păduri, și în poiene. Referință Bibliografică: VARA / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1997, Anul VI, 19 iunie 2016. Drepturi de
VARA de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1997 din 19 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385333_a_386662]
-
natura, timpul, iubirea și divinitatea. Toate aceste elemente ... XXX. IOAN VASIU ȘI METAFORELE IUBIRII, de Alexandra Mihalache, publicat în Ediția nr. 1918 din 01 aprilie 2016. În cel mai nou volum de poeme pe care îl semnează Ioan Vasiu, anume "Livada cu metafore", redă frumusețile lumii în culori fermecătoare, zidind metafore de o rară sensbilitate. De asemenea, descrie și lumea sa interioară pe care o evidentiază prin cântece lirice înălțătoare din care se revarsă lumina, speranța și iubirea pentru frumos. Cu
ALEXANDRA MIHALACHE [Corola-blog/BlogPost/385242_a_386571]
-
puterea lor nebănuita. Iată o destăinuire sinceră prin care poetul ne revelă universul său lăuntric, reliefând coordonatele care-l definesc. Un “cântec triumfal” ... Citește mai mult În cel mai nou volum de poeme pe care îl semnează Ioan Vasiu, anume "Livada cu metafore", redă frumusețile lumii în culori fermecătoare, zidind metafore de o rară sensbilitate. De asemenea, descrie și lumea sa interioară pe care o evidentiază prin cântece lirice înălțătoare din care se revarsă lumina, speranța și iubirea pentru frumos. Cu
ALEXANDRA MIHALACHE [Corola-blog/BlogPost/385242_a_386571]
-
frumoase rânduieli și obiceiuri străvechi, care trebuie ținute din Duminica Floriilor - momentul intrării lui Iisus în Ierusalim - și până la răstignirea Sa, în Vinerea Mare. În Lunea Mare, în Marțea Mare și în Miercurea Mare, trebuie să se curețe casa, curtea, grădina, livada, să se aerisească, să se termine lucrul la câmp, să se spele geamurile ca să intre lumina. Se spune că dacă în aceste zile, bărbații le sunt de ajutor casei și nevestelor, tot restul anului le va merge din plin. Joia
Tradiţii şi obiceiuri de Paşti culese din diferite zone ale ţării [Corola-blog/BlogPost/92412_a_93704]
-
N. Oprea, Puncte de vedere. Cât mai valorează o carte, de Ana Cristina Popescu, Excelsior. Sub povară verdelui, de Nicoleta Corneanu, Literatura și film. Lumină vieților curmate, de Alexandru Jurcan, Umor cu Vasile Larco și Liviu Florian Jianu, Scena. Cehov, „Livadă de vișini”, de Cristian Ioan, Tattarescu - dramă lăuntrica a unui pictor, de Cosmina Marcela Oltean, România anilor 30 (Kurt Hielscher), de Nicolae Băciuț. (N.B.)`
Revista revistelor VATRA VECHE 11/2014 [Corola-blog/BlogPost/93097_a_94389]
-
ziua cu cît se intoarce puiu-n găoace”, zice poporul. De ziua lui se fac vrăji, farmece și pronosticuri meteorologice, se pun crenguțe de pomi fructiferi în apă pentru a înflori de Anul Nou, ocazie cu care se prognozează și rodul livezilor pentru anul viitor. Se spune ca însuși Sfîntul Nicolae a ajutat trei sărmane fete din orașul său, aducindu-le dar de zestre, noaptea, fără a fi văzut. Casă în care trăiau cele trei surori era mai mult decît săracă. Tatăl lor
LA MULŢI ANI DE SFÂNTUL NICOLAE ! [Corola-blog/BlogPost/93399_a_94691]
-
de veghe candela-i aprinsă Să ne întărim cu toți prin credință! În cămașa albă a îmbrăcat câmpia, Doar în amintire-i cântă ciocârlia Peste munții cărunți a trecut în grabă Brazii s-au pornit cu toți să o vadă. Livada albită de lungi așteptări I-a dat la-ntâlnire reci îmbrățișări, Vântul supărat s-a pornit să bată Creaga la pământ stă ușor plecată. Stelele de gheață au picatat pe geam, Un copil în suflet simt că îl mai am
IARNA GRĂBITĂ de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 2235 din 12 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383179_a_384508]
-
MAMEI Azi am cules cu frații mei Un buchețel de ghiocei Din crâng, din margine de sat Și ne-am întors pe înserat. Cu ochii peste poartă sta Mămuca, și ne aștepta: - Unde ați fost? M-am speriat! Și prin livadă v-am strigat! - Mămucă, mâine-i ziua ta, Iar asta-i ce-ți putem noi da: Un buchețel și un sărut! ... Am spus în cor, cu glas scăzut. Ne-a strâns în brațe pe toți trei, Iar noi ne-am
DE ZIUA MAMEI de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383192_a_384521]
-
capul, ca vițelul la scărpinat și respiram adânc parfumul de busuioc, închizând fericit ochii. Când „sorcova, vesela” îmi mângâia fruntea, iar începeam să zbor prin casă ca un fulg. Ieșeam afară prin fereastra neagră, fără să o sparg. Pluteam prin livezi de meri și peri înfloriți, apoi prin grădini înmiresmate, ca „un fir de trandafir”. După aceea, simțeam că mă fac tare ca fierul, că am în mână o sabie „iute ca oțelul”, iar apoi alerg prin cer „iute ca săgeata
POVESTIREA BOLINDEŢI DIN VOL. MAGIA COLINDEI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383082_a_384411]
-
însuși Preacuvioșia să prin modul cum Dumnezeu l-a vindecat și la ținut mărturie timp de 30 de ani de cumplită boală de care a suferit. A publicat următoarele cărți: Mănăstirea Rohia, Editura Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului, Cluj - Napoca, 1989; Livadă duhovniceasca, Editura Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Vadului, Feleacului și Clujului, Cluj-Napoca, 1990; ediția a doua, 2010; Adevăruri trăite, Învățături folositoare, Editura Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureșului și Sătmarului, Baia Mare, 1993; Un buchet de pilde și învățături creștine pentru tineri, Editura
ÎMPLINIREA A PATRU ANI DE LA SĂVÂRŞIREA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ A PREACUVIOSULUI PĂRINTE ARHIMANDRIT SERAFIM MAN DE LA MĂNĂSTIREA ROHIA – MARAMUREŞ (1935 – 2013)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2236 din 13 [Corola-blog/BlogPost/383268_a_384597]
-
de unul pe an, de la o vârstă. Am pierdut cinci. Cât despre oră, dacă vreau s-o aflu, o citesc în ochii iepurilor. Nici o dată nu este aidoma celei bătute de orologiul de la Primărie. Sunt favorizat de soartă: îmi îngrijesc livada și scriu un Tratat! Sunt mai presus decât oricare dintre concetățenii mei. Când îi văd năvălind bezmetici, din reverență în reverență, asupra vilegiaturiștilor proaspăt sosiți, mă cuprinde greața. Cred că li s-a ascuțit incredibil auzul. Sau simțul mirosului. Simt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
Simona Antoniac, clasa a VI-a Școala „Mihail Sadoveanu” Dumbrăvița, județul Botoșani profesor coordonator Culiceanu Georgeta Pe când raza soarelui împingea dimineața precum un ac de aur, în lumina parcă ireală a dimineții, eu ies în livada cu cireși înfloriți pentru a admira frumusețea inefabilă a naturii. M-am așezat încântată pe o bancă, privind cum boarea fura puful păpădiilor și îl purta pe aripile sale. Albinele căutau nectar pe tinerele floricele îmbătate de parfumuri. Am auzit
Magia există. In: ANTOLOGIE:poezie by Simona Antoniac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_656]
-
de fapt nu era așa. Cum orice lucru are un sfârșit, și barca a ajuns la mal. Am coborât dornică de aventură, iar spre uimirea mea, când am pus piciorul pe uscat, am intrat în lumea noastră. Era chiar acea livadă unde adormisem, mă aflam iar pe băncuță. Nu-mi venea a crede... oare s-a schimbat ceva în urma dorințelor mele? Oare lumea era așa cum mi-am dorit eu sa fie? Acest lucru rămâne să-l descopăr chiar eu în viața
Magia există. In: ANTOLOGIE:poezie by Simona Antoniac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_656]
-
ce scrie pe scândura ceea? Iovănuț se apropie și înălță gâtul. — Premysl - citi el. — Slavă Domnului! - oftă ușurat Metodiu și grăbi pasul. Intrară în localitatea Przemysl printre case frumoase din cărămidă roșie și cu ramele ferestrelor vopsite în alb, cu livezi și curți mari în care stăteau de vorbă oameni harnici, gospodari, rumeni la față și prietenoși la chip. Merseră cei doi ce merseră până dădură într-un fel de piațetă unde se zărea imediat clădirea hanului. Piațeta era pustie: doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
din fluier de serafimi îmbrăcați în frumoase costume populare, spre lanurile de porumb înalt din care nu se vedea calul și călărețul și de unde nu se sfiau a se arăta prietenoși lupul și ursul ziua-n amiaza mare; spre falnicele livezi de pomi în care șerpi harnici și tăcuți culegeau merele și le așezau frumos în lădițe: merele mai mari în lădițe mai mari, iar merele mai mici le mâncau ei; spre grupurile de heruvimi care zburau ras cu pământul de-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]