3,340 matches
-
săpăturilor interbelice (Poarta de Vest, Poarta Mică și Poarta cu turn de pe latura de sud a fortificației romano-bizantine, bazilica „mică“), tinzând, simultan, spre cercetarea zonelor din preajma acestora și ducând la conturarea unor insulae din perioadele greacă, romană și romano-bizantină ale locuirii în acest centru urban antic. În 1990 s-a inițiat un program de cercetare a necropolei tumulare de epocă greacă (tumulul TA95, foarte complex prin amenajările și bogăția inventarului mobil, este un unicat în întregul bazin pontic). Asistăm la existența
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
Dunavățul de Jos (jud. Tulcea), se regăsesc ruinele unei fortărețe romano-bizantine cunoscută în antichitate sub numele de Halmyris, situată în extremitatea Sciției, în descrierea lui Procopius din Caesarea. Cetatea romană Halmyris a fost întemeiată într-o zonă cu urme de locuire din secolele VI-I a.Chr. A cunoscut diferite etape: fortificație romană de pământ (ultimul sfert al sec. I p.Chr.), castru de piatră - sediu al vexilației legiunilor I Italica și XI Claudia Pia Fidelis și stație a flotei Classis
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
situat la jumătatea distanței dintre Aegyssus și Salsovia) edificiu datat pentru secolul V sau VI. 12.5. Siutghiol (Ovidiu, jud. Tulcea) Primele săpături arheologice efectuate între 1960-1962, sub conducerea lui A. Rădulescu, au dus la identificarea unor urme sporadice de locuire din epoca romană, fapt confirmat și în 1979 ca urmare a unor lucrări agricole. În perioada imediat următoare (1979-1985; 1993-1995) au fost desfășurate o serie de campanii arheologice de vară (de circa 2-3 luni fiecare) sub conducerea lui G. Papuc
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
scenarii, tot atât de plauzibile ca și descoperirea unei pietre antice în propria curte. Adler era căpitan de submarin și, amuzat, mi-am zis că tendința de a-și apropia atât de mult capul de cel al Kristinei e un reflex al locuirii unui spațiu îngust. Kristine m-a căutat cu privirea de câteva ori, și-a făcut ochii roată prin salonul unde ne-am refugiat când a început din nou să plouă, dar nu m-a văzut. Mă așezasem bine în spatele unor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
aceea ni se pare oportună și de mare interes elaborarea unei lucrări, de o netăgăduită actualitate, menită să aducă contribuțiile științifice necesare pentru înțelegerea corectă a evoluției etno-demografice și culturale din unele areale geografice, mai ales a acelora unde intensitatea locuirii umane de-alungul timpului a fost deosebit de mare și a influențat direct habitatul uman din zonele învecinate, cum este cazul bazinului hidrografic al Bârladului din spațiul est-carpatic. În ansamblul acestor utile și interesante abordări tematice se înscrie, ca o bună și
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
a permis și permite, prin apariția de noi descoperiri, observarea dinamicii așezărilor, din diferite contexte geografice și istorice. Acest scop a fost urmărit în cuprinsul monografiei, relevând permutări de populații, datorită factorilor interni și externi, determinând plecări, reveniri, sau, dimpotrivă, locuiri neîntrerupte în unele microregiuni (Anexa 2, hărțile I-III). Considerații metodologice (obiectivele urmărite, abordarea tematicii, structura lucrării) Preocuparea pentru valorile culturale din arealul geografic menționat a fost dublată și de necesitatea constituirii unui scurt, dar concis repertoriu arheologic, susținut de
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
date extrem de vaste, constând în material informativ și ilustrativ, în general bine cunoscut specialiștilor, căruia i-au fost adăugate interpretări și reprezentări grafice privind aspectele culturii materiale a comunităților din secolele VI-XI. Spațiul geografic studiat acum a beneficiat de locuiri succesive, nu doar în intervalul amintit, iar observarea procesului continuității de locuire a aceleiași vetre, pe parcursul mai multor generații, a permis evidențierea evoluțiilor etno-demografice și culturale ale societății autohtone aflată într-o permanentă schimbare. Din punct de vedere al interpretării
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
cunoscut specialiștilor, căruia i-au fost adăugate interpretări și reprezentări grafice privind aspectele culturii materiale a comunităților din secolele VI-XI. Spațiul geografic studiat acum a beneficiat de locuiri succesive, nu doar în intervalul amintit, iar observarea procesului continuității de locuire a aceleiași vetre, pe parcursul mai multor generații, a permis evidențierea evoluțiilor etno-demografice și culturale ale societății autohtone aflată într-o permanentă schimbare. Din punct de vedere al interpretării informației, ca rezultat al analizei culturii materiale a siturilor arheologice, s-a
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
de apă, pășuni, păduri de fag și stejar, animale), pentru îndeplinirea ocupațiilor de bază: agricultura, creșterea animalelor, vânătoarea și pescuitul. Majoritatea acestor condiții ale mediului natural se regăsesc în Podișul Central Moldovenesc, unde în timp s-a înregistrat o densă locuire umană. Dacă plecăm de la câteva accepțiuni generale, „totalitatea și unitatea dialectică a factorilor naturali, care se prezintă într-o anumită stare de echilibru și care determină condițiile de viață pentru regnurile vegetal, animal și pentru exponentul său rațional - omul, cuprinzând
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
reprezintă mediul natural”. Întrucât, astăzi nu mai putem vorbi de un mediu natural nemodificat, dată fiind prezența cvasigeneralizată a omului pe pământ, societatea a alăturat și introdus în limitele mediului natural, unul nou, artificial, creat prin diverse activități (mediu de locuire, muncă, odihnă). Ca urmare, „ansamblul factorilor naturali și al celor creați prin diverse acțiuni umane care, în strânsă interdependență, influențează echilibrul ecologic și determină condițiile de viață pentru om, pentru dezvoltarea unei comunități civilizate poartă denumirea convențională de mediu înconjurător
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
implicit, relevă aspecte privind modul de viață și ocupațiile comunităților din vechile așezări umane (vezi Considerații finale, la sfârșitul prezentului volum).. Descrierea caracteristicilor fizico-geografice din Bazinul Bârladului, majoritatea păstrate din vechime până în prezent, indică și susțin stabilirea, menținerea și continuitatea locuirii, prin succesiunea generațiilor, în vatra acelorași așezări, concentrate în preajma izvoarelor sau la confluența râurilor. CAPITOLUL II ISTORICUL CERCETĂRILOR Istoria fiecărei națiuni se poate reconstitui, din trecut și până în prezent, pe baza izvoarelor scrise, dar și cu ajutorul informațiilor nescrise, obținute din
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Bogdanei și din jurul Bârladului ori de pe văile Racovei și Stemnicului. Prețioase sunt pentru intervalul de timp stabilit informațiile furnizate de perieghezele efectuate de M. Petrescu-Dîmbovița (1937-1940) în zona fostului județ Covurlui (astăzi județul Galați), unde s-au găsit urme de locuire din Preistorie până în Evul Mediu, printre care fragmentele ceramice de tip Dridu, de la Șerbănești și Drăgănești. Ulterior, în 1950, un colectiv, ce-i includea pe C. Cihodaru, R. Vulpe, R. Petre și Șt. Kiss, a desfășurat săpături la Șuletea și
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
punctul Malul stâng al pârâului Vaslui II) și Ciortești (punctul După Biserică). Aceste cercetări de suprafață au dat la iveală multe fragmente ceramice, datând din secolele V/VI-XI, care denotă nu doar descoperiri izolate, ci prezența unor complexe de locuire, precum așezarea de la Dagâța-Iași, cu două niveluri de locuire, din secolele VIII-IX și X-XI. Alte periegheze au fost întreprinse de Gh. Coman, între anii 1968-1975, pe raza județului Bacău, cum ar fi la Buda-Răchitoasa (punctul La cazane), Cociu-Motoșeni (punctele Marginea
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
punctul După Biserică). Aceste cercetări de suprafață au dat la iveală multe fragmente ceramice, datând din secolele V/VI-XI, care denotă nu doar descoperiri izolate, ci prezența unor complexe de locuire, precum așezarea de la Dagâța-Iași, cu două niveluri de locuire, din secolele VIII-IX și X-XI. Alte periegheze au fost întreprinse de Gh. Coman, între anii 1968-1975, pe raza județului Bacău, cum ar fi la Buda-Răchitoasa (punctul La cazane), Cociu-Motoșeni (punctele Marginea de vest a satului și Sud-Estul satului), Colonești (punctul
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
De altfel, acest județ reprezintă 2/3 din spațiul ocupat de bazinul hidrografic. Multe din cercetările de suprafață au fost efectuate de Gh. Coman, iar unele dintre punctele semnalate au fost mai târziu cercetate sistematic, dezvăluind existența unor complexe de locuire importante, ca cele de la Gura Idrici-Roșiești, Simila-Zorleni, Bârlad-Prodana, Valea Mare-Dumești, Drăgești-Todirești, Dodești etc. Perieghezele efectuate de profesorul Coman, între anii 1949-1975, au dus la identificarea unui număr foarte mare de puncte arheologice (peste 2.400), care denotă o locuire teritorială
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
de locuire importante, ca cele de la Gura Idrici-Roșiești, Simila-Zorleni, Bârlad-Prodana, Valea Mare-Dumești, Drăgești-Todirești, Dodești etc. Perieghezele efectuate de profesorul Coman, între anii 1949-1975, au dus la identificarea unui număr foarte mare de puncte arheologice (peste 2.400), care denotă o locuire teritorială îndelungată, din Paleolitic și până în Evul Mediu târziu (secolul al XVIII-lea). Pentru intervalul de timp corespunzător secolelor V/VI-XI, au fost găsite 523 de puncte, dintre care doar 117 sunt din bazinul bârlădean. În ultimul caz, numărul
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
punctele arheologice, menționate ulterior în repertorii, au rămas doar la stadiul inițial de cercetare, nemaifiind valorificate prin sondaje sau săpături sistematice, care să permită creșterea numărului siturilor arheologice, exhaustiv cercetate. Potrivit dinamicii siturilor (Anexa II, hărțile I-III), putem constata locuirea aproape totală a teritoriului Moldovei, favorizate fiind unele microregiuni, zonele evitate fiind rare (în special cele inundabile sau instabile geografic). Remarcăm preferința locuitorilor pentru terasele râurilor, pantele văilor, platourile înalte, de regulă zonele de podiș, întrucât puteau furniza condiții propice
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
trebuie verificate pe teren, iar ulterior, după confirmare, să fie atașate la totalul amintit. Rezultatele cercetării celor 516 localități din Moldova indică printre locurile preferate, de autohtoni și alogeni, zonele de podiș și cele de stepă colinară (condiții propice de locuire), urmate de cele montane și submontane, unde condițiile de trai erau ușor defavorabile (teren nepracticabil agricol, limite teritoriale datorate pădurilor și munților). Dintre ele, arealul Podișului Central Moldovenesc deține cele mai intense urme de locuire a vechilor vetre, încă din
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
stepă colinară (condiții propice de locuire), urmate de cele montane și submontane, unde condițiile de trai erau ușor defavorabile (teren nepracticabil agricol, limite teritoriale datorate pădurilor și munților). Dintre ele, arealul Podișului Central Moldovenesc deține cele mai intense urme de locuire a vechilor vetre, încă din trecut (Preistorie și Antichitate). Condițiile favorabile (terenuri agricole, surse de apă, păduri, pășuni) au permis locuirea acestui spațiu, pe o perioadă îndelungată, posibil neîntreruptă în timp, fiind populat și în prezent. De altfel, într-o
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
agricol, limite teritoriale datorate pădurilor și munților). Dintre ele, arealul Podișului Central Moldovenesc deține cele mai intense urme de locuire a vechilor vetre, încă din trecut (Preistorie și Antichitate). Condițiile favorabile (terenuri agricole, surse de apă, păduri, pășuni) au permis locuirea acestui spațiu, pe o perioadă îndelungată, posibil neîntreruptă în timp, fiind populat și în prezent. De altfel, într-o interdependență naturală, bazinul hidrografic al Bârladului traversează de la nord la sud podișul bârlădean, a cărui parte de nord este ocupată chiar
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
De la început, autorii cercetărilor de la Mănoaia-Costișa (jud. Neamț) au considerat aceste descoperiri ceramice ca făcând parte dintr-o nouă etapă, în evoluția materială autohtonă, ulterioară culturii Sântana de Mureș, fapt susținut și de suprapunerea stratigrafică a celor două niveluri de locuire. Descoperirile respective au fost corect încadrate cronologic și atribuite din punct de vedere etno-cultural de către Ion Nestor care, în demersul său, s-a bazat pe trăsăturile ceramicii, noua cultură fiind considerată un produs al populației romanice și datată atunci între
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
pe trăsăturile ceramicii, noua cultură fiind considerată un produs al populației romanice și datată atunci între sfârșitul secolului IV și prima jumătate a secolului V. Ulterior, descoperirile respective s-au dovedit a fi contemporane cu cele din primul nivel de locuire de la Botoșana-Suceava, respectiv secolele V-VI, fapt ce a determinat în timp apariția conceptului cultural Costișa-Botoșana, al cărui conținut a fost relevant pentru înțelegerea genezei și evoluției culturii materiale locale din Moldova din intervalul secolelor V-VII. Coroborarea datelor arheologice
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
materiale și spirituale din Moldova, inclusiv a teritoriului de peste Prut (trăsături similare fiind surprinse în situl de la Hansca - Basarabia), împreună cu teritoriile românești de la nordul Dunării de Jos și din zona transilvăneană. Caracteristicile culturii Costișa-Botoșana-Hansca se regăsesc și în complexele de locuire din aria bazinului bârlădean și permit comparații care implică anumite observații din punct de vedere etno-demografic și cultural. În paralel cu cercetările de suprafață, s-au desfășurat și cercetări sistematice, pe văile și șesurile râului Bârlad, care au scos la
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Tutova, Iezerul, Zeletinul, Berheciul ș.a.) străbat șesuri și văi aflate în vecinătatea unor dealuri nisipoase, instabile. Totodată, prezența apei din abundență, terenurile bune pentru agricultură și păstorit, de pe terasele văilor și șesurilor Bârladului au asigurat condiții optime pentru o intensă locuire și au facilitat posibilitatea comunicării, a legăturilor dintr-o parte în alta a spațiului moldovenesc. Condițiile geomorfologice denotă o dispunere uniformă a siturilor spre diferite forme de relief, cum ar fi platformele, terasele văilor, șesurile, mai rar zonele inundabile ale
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
300 de stațiuni, numai 98 fac parte din bazinul bârlădean, iar dintre ele doar în opt s-au făcut cercetări sistematice: Încă de la prima vedere a hărții (Anexa 2, harta I), cele 98 de situri medievale timpurii indică pe lângă o locuire oarecum uniformă a teritoriului Bazinului Bârladului și existența mai multor microregiuni, care au fost mai dens populate, fapt demonstrat prin distanța relativ mică dintre câteva situri contemporane (cazul stațiunilor de la Dodești și Gura Idrici). Această situație impune două explicații plauzibile
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]