2,048 matches
-
cheamă anume Valea Cozmoaie.” 6 august 1671 (7179) este data la care: „Io (Gheorghe) Duca voievod. Dăm știre domniia mea cu această carte... (precum) dimpreună cu părinții rugători...ș-am ales ș-am trimis pe boiariul nostru Tudosie Dubău vtorâi logofăt depreună cu mulți orășeni...ș-a ales Vale Rușilor și a Holbocăi, cu loc de țarină și de fânețe, să fie de danie sfinti mănăstiri (Cetățuii).” La 31 martie 1680 (7188), voievodul Gheorghe Duca dăruiește „un loc de moarâ ce
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Doar nu-i prima faptă nelegiuită a unei fețe bisericești. Tu singur, mărite Spirit, mi-ai atras atenția că relele întâlnite până aici nu vor fi singurele și ai avut dreptate. Dacă-i să judecăm omenește, apoi nici hotărârea marelui logofăt Radu Racoviță din 12 ian. 1755 (7263) nu prea este dreaptă. „S-au giudecat pe față înaintea noastră , Vasilie Botedzatul, călăraș de tabără, cu sfințiia sa egumenul de Cetățuia, jeluind Vasâli că...ședzând el într-o dugheană a Cetățuii...cu
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
la 77 de lei. Vasilie a primit însă doar 30 de lei. Restul de 47 de lei o să-i primească mai pe urmă. Acest „mai pe urmă” au însemnat paisprezece ani și bietul Vasilie tot nu i-a primit. Marele logofăt i-a cerut lui Vasilie zapis sau martor pentru acestă datorie Dar de unde? Apoi a fost învinuit că în cei paisprezece ani nu și-a cerut datoria. Astfel nenorocitul de Vasilie a pierdut procesul rămânând păgubaș. Drept-îi, mărite Spirit? - N-
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
din sat din Buciumi pentru hotarul sfintei mănăstiri Socolii prin pregiur, zicând rugătoarele noastre călugărițele că le-au stricat buciumenii stâlpii hotarului și le-au împresurat locul.” In urma acestei judecăți, Gheorghe Duca voievod a „trimis pre boierul...Gheorghiță Septelici logofăt al doilea, și pre...Stratulat uricariul...Au mers acolo de-au strâns oameni buni de prin pregiur megieși și au mers din semne în semne, precum scrie uricul de la Petru (Schiopu) vodă, de-au ales locul și au stâlpit și
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
cu acest adevărat zapis al nostru...pentru un sat, anume Zărnești, de pe Prut, în ținutul Falciiului, care sat mai înainte au fost dreaptă moșie al sfintei monastiri Bârnovii, dat de ctitori cu mare blestem; însă fiindu părintele nostru, răposatul Gavrilaș logofăt la cinste, venit-au egumenul și cu tot soborul de la sfânta mănăstire de la Bârnova...și au căzut cu mare smerenie rugându-să părintelui nostru răposatului Gavrilaș logofăt să priimească acel satu Zărnești...și să se apuce dumnealui să facă această mănăstire
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
monastiri Bârnovii, dat de ctitori cu mare blestem; însă fiindu părintele nostru, răposatul Gavrilaș logofăt la cinste, venit-au egumenul și cu tot soborul de la sfânta mănăstire de la Bârnova...și au căzut cu mare smerenie rugându-să părintelui nostru răposatului Gavrilaș logofăt să priimească acel satu Zărnești...și să se apuce dumnealui să facă această mănăstire să o săvârșască deplin. Întraceea, dumnealui părintele nostru, Gavrilaș logofăt...s-au războlit și s-au săvârșit...și satul au rămas la mâna noastră...Si pentru
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
de la sfânta mănăstire de la Bârnova...și au căzut cu mare smerenie rugându-să părintelui nostru răposatului Gavrilaș logofăt să priimească acel satu Zărnești...și să se apuce dumnealui să facă această mănăstire să o săvârșască deplin. Întraceea, dumnealui părintele nostru, Gavrilaș logofăt...s-au războlit și s-au săvârșit...și satul au rămas la mâna noastră...Si pentru une lucruri ca aceste...iată că am făcut acestu zapis la mâna molitvei sale egumenului...de la Bârnova cum le-am datu noi satu Zărnești
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Golia. Intâi, precum se spune,mănăstirea Golia a fost zidită la marginea dinspre miazănoapte a târgului Iași de atunci. Cu zidurile și meterezele ei masive, reprezenta o fortăreață de apărare a orașului dinspre acea parte. Anul zidirii mănăstirii de către marele logofăt Ioan Golăi este incert. El se poate deduce cu oarecare aproximație de pe o adnotare în limba slavonă făcută pe un Tetraevanghel care, după traducerea lui Melchisedec, spune: „Acest Tetraevanghgel l-a ferecat panul Ioan Golăi, Marele Logofăt, și soția sa
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
mănăstirii de către marele logofăt Ioan Golăi este incert. El se poate deduce cu oarecare aproximație de pe o adnotare în limba slavonă făcută pe un Tetraevanghel care, după traducerea lui Melchisedec, spune: „Acest Tetraevanghgel l-a ferecat panul Ioan Golăi, Marele Logofăt, și soția sa Ana, pentru sufletele lor și ale părinților lor și ale copiilor lor, și îl dădu spre ruga sa în biserica cea de piatră din Iași, unde este templul Inălțărei Domnului Dumnezeu și Mântuitorului nostru Isus Christos, în
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Barnovschi mitropolitul Sucevei, și Agaton episcopul Romanului, și Ion episcopul Rădăuților și Filotei episcopul Hușului, scriem și facem știre prin acest act...că mai înainte vreme au venit înaintea noastră cneaghina Ana, soția răposatului boieri Ioan Golii ce au fost logofăt mare, cu fiul ei Mihail, și de a lor bunavoie...au dat și au închinat a lor sfântă biserică ce este de dânșii zidită în orașul Iașii...cu argintării; cu veșminte și cu toate cărțile bisericești și cu toate casăle
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
loc de prisacă în Braniște, și cu livezi și cu loc de sădnic pe Prut; și cu alt loc iarăși de prisacă ce se numește Valea Cotovei; și tij un loc de casă în târgul Iașii, unde au fost casele logofătului boiariului Ioan Golia reparat și cu loc de dugheni...și un loc de berărie în târg; și șase fălci de vie din târgul nostru Vaslui cu crămi și livezi; și sălașe de țigani...Deci...văzând ce au dat și au
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
nu ne pripim însă, pentru că ai să mai descoperi și alte căi aflate în ceață. Ascultă doar ce spune Constantin Moghila voievod la 9 aug. 1608 (7116): „Io Constantin Mogfhila voievod...Iată au venit înaintea noastră...Ana giupâneasa răposatului Golăi logofăt și...au dat a sale drepte oceni și moșii, satele anume Costocanii și Liești și cu doao vaduri de moară, ot ținutul Vasluiului și satul Spinenii de pe Jijie, ot ținutul Iași, i satul Hăruceștii, ot ținutul Romanului, și iar toate
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
politic, primul economist român și președinte al tribunalului de comerț (1832), postelnic (1832), mare postelnic (1834), bei al Imperiului Otoman (1834), vornic (1835), secretar particular al domnitorului Mihail Sturza (1835-1848), ministru de finanțe (1939, 1841-1843, 1849, mare postelnic (1842), mare logofăt (1843), mare logofăt al justiției (1846-1848, 1849-1851). El este autorul principal al regulamentului instrucției publice (1843), președintele sfatului administrativ extraordinar, chestor și acționar al Teatrului Național din Iași (1845-1848), secretarul particular al domnitorului Grigore al V-lea Ghica (1849-1855), caimacan
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
român și președinte al tribunalului de comerț (1832), postelnic (1832), mare postelnic (1834), bei al Imperiului Otoman (1834), vornic (1835), secretar particular al domnitorului Mihail Sturza (1835-1848), ministru de finanțe (1939, 1841-1843, 1849, mare postelnic (1842), mare logofăt (1843), mare logofăt al justiției (1846-1848, 1849-1851). El este autorul principal al regulamentului instrucției publice (1843), președintele sfatului administrativ extraordinar, chestor și acționar al Teatrului Național din Iași (1845-1848), secretarul particular al domnitorului Grigore al V-lea Ghica (1849-1855), caimacan (1852), președintele Consiliului
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
de control de la Focșani a domnitorului Alexandru Ioan Cuza (1860-1862). Este cunoscut ca statistician, economist, memorialist, om de litere, fondator al noii părți (probabil peste pârâul Racova) al satului Pungești - Vaslui (1838-1840), ctitorul bisericii „Sfântul Alexandru” de la Pungești (1845). Marele logofăt și cavaler al multor ordine, boierul Nicolae Șuțu, fiul fostului domnitor Alexandru Șuțu, în cartea sa „Noțiuni statistice asupra Moldovei”, apărută la Iași în anul 1852, face referiri importante și despre catolicii din Moldova, care numărau atunci 44.317 suflete
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
în strânse legături de rudenie "cu cele mai renumite familii sau case, care sunt recunoscute atât la curtea domnitoare de azi, cât și în statele străine, ca: Cantacuzino, Brâncoveanu, Ghica, Mavrocordat, Ruset și Sturdza"6. Totodată, episcopul Romanului, Gherasim, marele logofăt Costachi Ghica, marele vistier Iordachi Russet și ceilalți membri ai Divanului confirmau cu acest act întărit de ei, prin iscălitură și punerea propriei peceți, faptul că Vasile Balș, la acea dată baron austriac și sfetnic gubernial cezaro-crăiesc, descindea direct din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
în anul 1813 principelui domnitor al Moldovei "să se cerceteze curgerea niamului dumnilor sale întocmai după dovezile ce au adunat spre încredințare"9, pentru a li se întări arborele genealogic întocmit în acest scop, după documente, de către sulgerul Constantin Leondari, logofăt de taină al Divanului, și desenat de inginerul Johann Freywald, în condiții grafice deosebite. Anaforaua boierilor Divanului Moldovei din 30 decembrie 1813, întocmită din porunca domnului Scarlat Alexandru Calimah, consemna faptul că după cercetarea vechilor urice și ispisoace prezentate se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
întemeietorii acestui neam boieresc și acel Crâste Balș, menționat în spița de neam, precum și în anaforaua Divanului, după un ispisoc din 1598, ca având drept copii "pe Matieș conte, pe Lupu sulger, pe Grigorie paharnic, pe Fedora, pe Gheorghie vornic, logofăt și pe Antimie"22, din care au descins apoi toți membrii familiei Balș din secolele următoare. Într-o notă de subsol făcută la traducerea germană a anaforalei din 1813 a Divanului, Vasile Balș pune lipsa informațiilor pentru timpul de început
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
a fost ultimul din cei nouă copii născuți în casa marelui vornic Ion Balș, căsătorit cu o fiică a marelui vistiernic Ursachi. Frații și surorile sale au fost: Maria, Anița, Constantin, mare vornic, Parascheva, Iordachi, mare jicnicer, Ilinca, Lupul, mare logofăt, și Ecaterina 35. La rândul lui, părintele său, marele vornic Ion Balș, împreună cu Andrei, Pavel, Maria și Parascheva, s-a născut în familia boierului Bejan, fiul lui Lupul, sulger, unul din cei șase băieți și fete pomeniți în ispisocul din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
tineri boieri, ce vor intra în bibliotecile acestora 61. În cadrul familiei Balș au existat biblioteci cuprinzând volume editate preponderent în tipografii din apusul Europei, așa cum dovedește inventarul unei asemenea biblioteci rămase la conacul de pe moșia Galbena, în 1840, în urma decesului logofătului Ioan Balș62. Interesant este și faptul că cele peste o mie opt sute de volume ale bibliotecii au fost organizate pe XXIV de domenii tematice, precum clasici antici (Plutarch, Polibius, Xenophon, Suetonius etc.), literatura modernă (Boileau, Moliere, Alexander Pope, Rousseau, Voltaire
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
Lecturile din istoricii antici, din cronografii și istoricii bizantini, din vechile cronici moldovenești și muntenești sau din opera lui Dimitrie Cantemir (mai multe exemplare din lucrarea Histoire de l'Empierre Ottomane, apărută la Paris, în 1743, se aflau în biblioteca logofătului Ioan Balș, în 1840) i-au îmbogățit zestrea cunoștințelor privitoare la istoria Romei, a Imperiului Bizantin și Otoman sau a Moldovei și a Țării Românești. Ulterior, acestora li s-au adăugat scrierile unor istorici contemporani lui, precum Engel, Schlözer, Sulzer
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
președintele Consiliului Aulic de Război din Viena, ca pe un supus credincios, dispus să îndeplinească mulțumitor sarcinile încredințate, ce putea fi folosit în afacerile civile la noua organizare a Bucovinei. Recomandarea era rezultatul, atât al faptului că era văr cu logofătul cu același nume din Iași, care se arătase până atunci prietenos în toate împrejurările către Administrația provinciei Bucovina, cât, mai ales, a modului exemplar în care acesta se achitase de însărcinările date, atunci când a fost trimis în Moldova 115. Pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
Căpitanul Pitzelli și locotenentul Beddaeus au fost amânați de domn și de autoritățile moldovene timp de trei săptămâni, fără a li se da informațiile cerute. Abia după ce, pe 29 februarie 1782, cei doi reprezentanți oficiali habsburgici s-au plâns marelui logofăt de acest fapt și au amenințat pe un ton imperativ că vor pleca a doua zi, Divanul Moldovei le-a comunicat pe 1 martie răspunsurile la întrebările puse de Administrația militară a Bucovinei, referitoare la situația celor trei orașe, la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
Această guvernare s-a remarcat prin interzicerea introducerii iobăgiei în rândul țărănimii și scutirea acesteia de serviciul militar. În locul lui Sturdza, țarul l-a numit guvernator pe Jean Festus (Ivan Markovici) Harting, de obârșie olandeză, căsătorit cu Elena, fiica marelui logofăt Grigorie Sturdza din Moldova, preluând și cârmuirea civilă a provinciei. Harting a contribuit din plin la rusificarea Basarabiei, a redus simțitor numărul autohtonilor în administrația publică și a înlăturat vechile legi și obiceiuri românești. Față de încălcările fățișe ale drepturilor lor
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
i s-a dat dumisale slugerului Gheorghe Eminovici rangul de căminar 1. Având în vedere că succesiunea rangurilor, în ordine crescândă, era: sătrar, pitar, sluger, clucer, polcovnic, medelnicer, stolnic, sărdar, pahanic, căminar, comis, ban, spătar, agă, postelnic, hatman, vornic, vistier, logofăt, se poate trage concluzia că Eminovici a obținut boieria contra cost, întrucât a sărit peste alte șase ranguri pe care ar fi trebuit să le parcurgă în mod firesc; după moda timpului însă, ordinea lor nu era strict respectată, iar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]