KorAP: Find »[drukola/base=look & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...46 47 48 >

1,179 matches

Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660

calce de-a binelea pe nervi. Una e să vorbesc eu urît despre The Look, ei sînt cei pentru care lucrez. Și alta e să vorbească urît alții. — Adevărul e că, foarte curînd, lucrurile or să schimbe radical la The Look, zic pe un ton Înghețat. Am avut mici probleme la Început, sînt de acord, dar există toate premisele pentru a avea succes. Atunci mult noroc. Iain e amuzat la culme. — Pot să-ți dau un sfat? În locul tău, eu aș

[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
Iain e amuzat la culme. — Pot să-ți dau un sfat? În locul tău, eu aș Începe deja să-mi caut de lucru. Mă sforțez să zîmbesc, apoi mă uit pe geam, fierbînd de nervi. O să-i arăt eu lui. The Look poate fi un mare succes. N-are nevoie decît de... Mă rog, În primul rînd, are nevoie de clienți. Mașina trage lîngă trotuar, iar șoferul În livrea coboară să-mi deschidă ușa. — Îți mulțumesc Încă o dată că m-ai adus

[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
agitație, și oameni care cumpărau rochii de mii de dolari. Toată săptămîna n-am vîndut decît două fileuri de păr și un balonzaid de la reduceri. Locul ăsta e un dezastru. Și sînt doar zece săptămîni de cînd am deschis. The Look e susținut financiar de un mare mahăr, Giorgio Laszlo. Trebuia să fie un magazin universal de vis, zumzăind de lume, cu un concept ultrarevoluționar, care să-i lase fără clienți pe cei de la Selfridges și Harvey Nichols. Însă lucrurile au

[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
boala legionarilor și am fost trimiși cu toții acasă pentru cinci zile. S-a dovedit a fi o alarmă falsă - Însă răul a fost făcut. Toate ziarele au Început să publice articole despre blestemul care s-a pogorît asupra magazinului The Look și caricaturi cu clienții ferindu-se de bucăți din clădirea ce stă să cadă deasupra lor. (Care, sinceră să fiu, erau destul de amuzante, dar n-avem voie să spunem asta.) Și, de cînd am deschis, nu s-a mai Întors

[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
că n-o să reziste prea mult În meseria asta. — Normal! Și, În afară de mine, mai erau vreo sută de fete. Și, dacă am avea și noi ceva ieșit din comun, o marfă care să se găsească exclusiv la noi, la The Look, toată lumea ar veni glonț aici! Fără să le pese că le poate cădea acoperișul În cap! Cum ar fi, să comercializăm o linie de design ieftină a unui creator În vogă! Ideea asta nu-mi dă pace de ceva timp

[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
prost și În ultimele zile, adică realmente stă. Adevărul gol-goluț este că nenorocirile au continuat să se țină lanț. Cineva de la marketing a hotărît să Înceapă o campanie de tip radio-șanț, și-a angajat studenți care să vorbească despre The Look și să Împartă broșurici prin cafenele. Ceea ce ar fi fost În regulă, dacă printre respectivii adrisanți nu s-ar fi aflat și o bandă de spărgători, care s-au decis să ne facă o vizită și să subtilizeze Întreaga gamă

[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
gamă de cosmeticale BeneFit. PÎnă la urmă, au fost prinși - dar chiar și așa, numai bine nu ne-a făcut toată povestea. Daily World a tăbărît pe noi cu toată muniția din dotare, analizînd pe pagini Întregi faptul că „The Look e atît de disperat că a ajuns să facă invitații pînă și delincvenților inveterați“. Locul pare mai gol ca oricînd și, ca să pună capac la toate astea, săptămîna asta au demisionat cinci angajați. Nu-i de mirare că Eric are

[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
de mutat În noua locuință / botez, ceea ce ar fi supermișto! Iar vestea cea mai mare e că azi sosește Danny! Vine În dimineața asta, direct la magazin, ca să-i cunoască pe toți și să anunțe public colaborarea sa cu The Look. După care o să luăm prînzul amîndoi, doar noi doi. Abia aștept. La nouă și jumătate, cînd ajung la The Look, e o agitație de nedescris. La parter a fost creată o zonă de recepție, cu o masă cu pahare de

[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
Vine În dimineața asta, direct la magazin, ca să-i cunoască pe toți și să anunțe public colaborarea sa cu The Look. După care o să luăm prînzul amîndoi, doar noi doi. Abia aștept. La nouă și jumătate, cînd ajung la The Look, e o agitație de nedescris. La parter a fost creată o zonă de recepție, cu o masă cu pahare de șampanie și un ecran mare cu imagini de la ultima paradă de modă a lui Danny. Au venit deja cîțiva ziariști

[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
europene? — Aha. Și... cam cît crezi c-o să-ți ia treaba asta? Cu aproximație. — Permiteți-mi să mă prezint, se bagă În vorbă Eric, care a reușit În fine să ne localizeze. Eric Wilmot. Director de marketing aici, la The Look. Bun venit În Anglia, mai spune, strîngîndu-i mîna lui Danny cu un surîs pierit. SÎntem Încîntați să colaborăm cu un tînăr designer atît de talentat, la un proiect de modă atît de incitant. Fraza lui o repetă, cuvînt cu cuvînt

[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
lui colecție expusă la Barneys (nu pomenesc nimic despre faptul că tricourile lui se dezmembrau văzînd cu ochii și că era cît p-aci să fiu dată afară). Danny spune cît de bucuros e că e designer invitat la The Look, și cum e sigur că, În maximum șase luni, acesta va fi cel mai căutat magazin din Londra. La final, toată lumea e cît se poate de binedispusă. Toată lumea În afară de Eric. — Designer invitat? zice cînd rămînem singuri. Cum adică „designer invitat

[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
la Buffy. — Îmi place foarte mult aici, spune Danny, În timp ce chelnerul Îi toarnă vin În pahar. În sănătatea ta, Becky! În sănătatea ta! ciocnesc cu el, cu paharul de apă. Să bem În cinstea noului tău design fabulos pentru The Look! Mă sforțez să las o pauză firească. — Așa, tocmai voiai să-mi spui cînd crezi că o să ne poți prezenta ceva, nu? — Da? pare Danny surprins. Auzi, vrei să vii cu mine la Paris săptămîna viitoare? Dacă nici acolo nu

[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
combinație. — E vreo... problemă? reușesc cu greu să Îngaim. — Nici o problemă! Și-a terminat designul! Și a venit cu el. Îți cade fața cît e de mișto! * În fine, În fine, se Întîmplă și un lucru bun! Ajung la The Look și mă duc glonț În sala de consiliu de la etajul șase, unde s-a strîns toată lumea să se uite la design. Jasmine mă Întîmpină la lift, cu ochii strălucitori. — E atît de cool! zice. Se pare că a lucrat toată

[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
Am stat treji toată noaptea. Danny și-a terminat designul pe la două. După care am găsit o imprimerie digitală deschisă toată noaptea În Hoxton, și ne-au făcut prototipurile. — Iar noi vă apreciem eforturile, spune Eric gomos. În numele magazinului The Look, doresc să vă mulțumesc, Danny, atît ție cît și echipei tale. Se acceptă, spune Danny afabil. Și doresc să-i mulțumesc lui Becky Bloomwood, cea care a avut ideea acestei colaborări. Începe să aplaude și eu zîmbesc, fără să vreau

[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
de fapt această Venetia Carter. Să vedem atunci ce holistică ar mai fi individa! — De acord, zic Într-un final. O să uit totul. — Bine. Suze mă mîngîie pe mînă. La cît trebuie să plecăm? Azi o să trec rapid pe la The Look, deși oficial sînt În concendiu prenatal - fiindcă se deschid liniile de așteptare pentru noua colecție Danny Kovitz. Danny o să fie acolo Începînd cu ora prînzului, și va da autografe pe tricouri celor Înregistrați, iar magazinul a primit deja cîteva sute

[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
Azi-dimineață, Danny a fost chiar invitat la Morning Coffee, dîndu-și cu părerea de pe canapea asupra tendințelor modei de primăvară (a zis că toate hainele sînt oribile, ceea ce le-a plăcut nespus tuturor), și i-a invitat pe toți la The Look. Ha! Și eu am fost cea care a avut ideea de a apela la el. — Plecăm peste cîteva minute, zic, uitîndu-mă la ceas. Nu-i nici o grabă. Doar n-o să mă dea afară c-am Întîrziat, nu? — Cred că nu

[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
cînd e. — E azi? spun imediat. Pun pariu că-i azi! Nu-ți spun! zice, stacojie la față. Și nu mai vorbi despre asta. Fă-te că nu știi nimic. Hai, să mergem. Luăm un taxi și plecăm la The Look și, cînd ne apropiem, nu-mi vine să-mi cred. E mai bine decît am Îndrăznit să sper vreodată În viața mea. S-a format o coadă pe mai multe rînduri, care continuă după colț. Cred că sînt sute de

[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
coadă pe mai multe rînduri, care continuă după colț. Cred că sînt sute de fete, majoritatea În ținute cool de tot, care conversează Între ele sau la mobil. Fiecare dintre ele are În mînă un balon pe care scrie „The Look - Danny Kovitz“, și din difuzoare se aude muzică, iar una dintre fetele de la PR Împarte sticle de cola dietetică și acadele „Danny Kovitz“. Atmosfera generală e una relaxată, de petrecere. O echipă TV de la London tonight filmează scena, și un

[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
star sută la sută. Plus că știu precis că Îi plac la nebunie toate astea. La mică distanță de masă, Eric e intervievat de altă echipă TV și, cînd mă apropii, Îl aud. Întotdeauna am simțit cu putere că The Look ar trebui să ia În calcul posibilitatea unor colaborări cu designeri celebri... spune, cu un aer plin de sine. După care mă observă. Tace, Îmbujorîndu-se vag. — Îhîm. Vă rog să-mi permiteți să v-o prezint pe Rebecca Brandon, șefa

[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
avut de fapt ideea... — Bună ziua tuturor! mă Îndrept spre aparat cu un zîmbet larg și optimist. Eric și cu mine am lucrat la acest proiect ca o echipă și cred că el anunță schimbări de foarte bun augur pentru The Look. Iar celor care au rîs de noi nu vreau să le zic decît că sper să le stea În gît. Mai scot cîteva onomatopee sugestive, după care mă scuz și-i predau ștefeta Înapoi lui Eric. Spre uimirea mea, tocmai

[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-și ia locul fiecare, ca un cor improvizat. — Unu... doi... trei! Toată lumea, de la mama, la Jess și Kelly, Își deschide haina. Pe dedesubt, fiecare are cîte un tricou Danny Kovitz, exact ca prototipul pe care l-a creat pentru The Look. Cu excepția faptului că desenul e cu o fată gravidă, ca o păpușică. Și dedesubt e sloganul: E o MAMICĂ SEXY și O IUBIM Am rămas fără grai. — E copleșită! sare mama imediat să mă ajute. Ia un loc, draga mea

[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
E limpede că sînt obișnuiți cu gravide cu toane, care sună Întruna să le Împuie capul cu diverse. Așa că acum mă aflu În fața aripii de maternitate a spitalului privat Cavendish, cu inima făcîndu-mi treișpe-paișpe și ținînd o sacoșă de la The Look strîns la piept. În ea nu am doar butonii, ci și ciorapii medicinali, borseta, toate bilețelele pe care i le-a lăsat vreodată lui Luke, broșurile și foile de observație de la idioata ei de clinică holistică... pînă și cadourile gratuite

[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286

se fisureze. În 1960, Sink the Bismarck, un film de război turnat după vechile tipare, părea ciudat de anacronic și chiar făcea notă discordantă cu noua stare de spirit. Tonul a fost dat de piesa Îndrăzneață a lui John Osborne Look Back in Anger (Privește Înapoi cu mânie), reprezentată pentru prima dată la Londra În 1956 și transpusă doi ani mai târziu Într-o adaptare cinematografică remarcabil de fidelă. În această dramă a frustrării și deziluziei, protagonistul, Jimmy Porter, se sufocă

[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
subvenționate, de Înfloritoarea scenă culturală europeană. Așa cum „anii ’60” n-au venit cu adevărat În multe locuri decât la Începutul anilor ’70, la fel și stereotipul „anilor ’50” - decadă stătută, sufocantă, apăsătoare și stagnantă - era În mare măsură fictiv. În Look Back in Anger (Privește Înapoi cu mânie), personajul lui John Osborne, Jimmy Porter, detestă prosperitatea și suficiența anilor „Închipuiți” de după război - și, fără Îndoială, pojghița de conformism social care s-a păstrat până la sfârșitul deceniului Îi scotea pe mulți din

[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
Marea Britanie, dar care era practic, la sfârșitul deceniului, o uniformă pentru radicalii germani și italieni și discipolii lor din mediul studențesc 7. Straiele hipioților, drapate În stil gitan, intersectau ambele tendințe. Spre deosebire de „Carnaby Street” și „luptătorul de gherilă”, autentic europene, look-ul hippie (vag „utopist” prin conotația lui „modestă”, non-occidentală, „contra-culturală”, asexuată) era importat din America. Utilitatea sa comercială era evidentă și multe dintre fabricile care la mijlocul deceniului produceau frenetic haine strâmte și croite pe corp au Început curând să facă

[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]