2,384 matches
-
legislațiunei sale e în orice rațiune omenească, de aceea ne vom ține salt numai de cea din urmă și vom hotărî mai de-aproape ce unitate sistematică din punctul de vedere al scopurilor prescrie filozofia după acest conceptus cosmicus. Concept lumesc va să zică aici acela care atinge ceea ce interesează neapărat pe orișicine; de aceea determine intenția unei științe după concepte școlare când ea este privită ca o dibăcie (îndemînație) la oricare scopuri după plac. {EminescuOpXIV 438} Scopuri esențiale nu sânt de aceea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și slavă deșartă<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, Întrebări, nedumeriri și răspunsuri, răspunsul 21, în Filocalia, vol. II, Edit. Humanitas, București, 1999, p. 214. footnote>. Părintele Profesor Dumitru Stăniloae, traducătorul și tălmăcitorul Filocaliei, precizează că omul poate fi ispitit prin cele lumești și prin cele rele, dar și prin virtuțile dobândite care-l pot face să se mândrească; la fel, și prin plăcere și prin dureri, care-l pot face cârtitor<footnote Pr.Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, notă explicativă, nr. 145, în Filocalia, vol
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_262]
-
spre a alerga la păcat; altul ațâță trupul spre desfrânare și adulter și lene; altul îl atrage spre ceartă și pizmă și ciudă; altul îl împinge spre ură și spre ascuțirea răului; altul îl sfătuiește spre mese bogate și griji lumești<footnote Cuv. Isaia Pustnicul, 29cuvinte, F. 124a-1<footnote Sf. Antonie cel Mare, Învățături despre viața morală, cap. 60, în Filocalia, vol. I, p. 27,28 footnote>a, în Filocalia, vol. XII, Edit. Harisma, 1991, p. 275. footnote>. După cum observăm, dracii
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_262]
-
de mai sus sunt corecte, atunci din pasajul lui Strabon se pot desprinde câteva caracteristici specifice tagmei de preoți-anahoreți geto-misieni, adepți probabil ai doctrinei zalmo xiene : erau vegetarieni și caști, trăiau în adorarea zeilor, departe de colectivitate și de plăcerile lumești, erau onorați și socotiți sfinți etc. După aproape două mii de ani, „portretul” solomonarilor - așa cum reiese acesta din credințele și legendele populare - nu este foarte diferit. Ei trăiesc în afara colectivităților, „în apropierea iezerelor” (8, p. 146), „în pustie” (109, p. 173
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
refer : „Ar fi posibil ca legendele solomoniene orientale să se fi întâlnit pe teren românesc cu unele legende locale despre urmașii acelei «tagme de anahoreți... celibatari» ai dacilor, despre care Strabon și Josephus Flavius scriu că se abțineau de la plăcerile lumești și pe care poporul îi considera «călători prin nori» ?” (3, p. 49). Ulterior, într-un studiu devenit notoriu, Traian Herseni a detaliat problema, ajungând, „după analize atente și minuțioase, semiotice și comparativ- istorice”, la concluzia că „solomonarii continuă, într-o
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
în Panteon spre reamintirea anului al patrulea de la moartea lui Victor Emanuil are o însemnătate escepțională prin participarea tuturor partidelor. Serbarea ia un înțeles demonstrativ față cu știrea că Germania ar fi invitând puterile să intervină în favorul restabilirii puterii lumești a papei. În Franța multă sfară și mici rezultate. Scrutinul pe liste patronat de d. Gambetta n-a pătruns. Evenimentul cel mai însemnat e că d. Gambetta, dictatorul pe scaunul prezidențial al Adunării, a fost în fine silit de împrejurări
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
din întîmplare o patrie, cărora formele ei moștenite nu vorbesc în nici o limbă și nu au nici un înțeles? Biserica? Creațiunea aceasta eminamente națională a unui Iuga Vodă, carele la a. 1399 încă o face neatârnată de orice ierarhie bisericească sau lumească, biserica Lui Mateiu Basarab și a lui Varlaam, maica spirituală a neamului românesc, care a născut unitatea limbei și unitatea etnică a poporului, ea care domnește puternică dincolo de granițele noastre și e azilul de mântuire națională în țări unde românul
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
mai mult cu cât capul statului este catolic. Popor ortodox în puterea cuvântului, noi nu voim să știm nici de cezarismul, în care biserica nu are nici o importanță în viața politică, nici de cezaro - papismul muscălesc. Avem doi capi, unul lumesc, altul bisericesc; fieștecare independent, nici unul slugă celuilalt, și ordinea publică a țării noastre ar fi amenințată când acești capi ar începe a se combate unul pe altul. Văzând dar atitudinea episcopatului, ne-am crezut datori a lăsa la o parte
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
tot tânără. Tot pentru acest cuvânt am dezaprobat atitudinea episcopatului nostru în cestiunea mitropoliei catolice, căci, ziceam noi, nu e bine ca să înceapă capul nostru bisericesc o luptă în care poate s-ar vedea silit să se despartă de cel lumesc. E bine, ori nu, să se înființeze o mitropolie catolică în țara noastră? Iată o cestiune pe care încă noi n-o discutăm în sine, în mod absolut pentru toți timpii și pentru toate împrejurările. Ceea ce afirmăm însă e: că
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
deja în cetatea Lui cerească toți oamenii care se vor naște vreodată, deci și pe aceia care se vor transforma în sfinți, fiindcă vor duce o viață virtuoasă. Aceștia își așteaptă însă părinții potriviți și nu pot coborî în cetatea lumească decât dacă cei aflați deja pe Pământ încearcă să afle perechea care va fi binecuvântată cu un asemenea copil. Iar dintre sfinți se va alege arhanghelul care îl va apăra pe Dumnezeu în ultima Sa bătălie, atunci când Domnul va fi
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
basorelieful rece nu se schimbă deloc. O lacrimă căzu de pe obrazul Abatelui pe pardoseala prăfuită. Radoslav se ridică din genunchi și se apropie de basorelief. ― Îți vorbesc ție, Sfinte Augustine, stătător la dreapta Domnului. Măcar ție, deprins odinioară cu greutățile lumești, măcar ție fie-ți milă și arată-mi calea de urmat. Tot ceea ce mi se întîmplă mă face să cred că se apropie clipa Armaghedonului și totuși nu pot fi sigur. Tu știi ce ar însemna să mă înșel asupra
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
nu pârjoliți pur și simplu planeta Anticristului. Transformați-o în deșert radioactiv, ca aici pe Terra... Diribal își ciocăni scurt zarul tatuat în palma dreapta, blazonul casei regale. - Ne place să jucăm, popo! Chiar și un om desprins de cele lumești își poate da extrem de lesne seama cât de prețioasă ar fi o populație de zeți ușor controlabilă... Ce muncitori minunați ar fi! Și numai pentru noi! Fu rândul Abatelui să zîmbească: - Nu vă pot ajuta nicicum! - Înseamnă că ai să
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
monofizite" și se vor consacra contemplării Verbului etern, meditației adoratoare a divinității lui Hristos. Bisericile occidentale înclină spre distincția reală a celor "două naturi care îl alcătuiesc pe Iisus, consubstanțial cu Tatăl prin latura divină, și cu noi prin cea lumească". Un principiu de pasivitate și de imobilitate în Orient (la nestorienii din Egipt, asirienii din Caldeea, siromalabarii din Kerala etc.) și un principiu de dinamică și activitate, în Occident. Orient sihastru al renunțării la lume, pietrificat prin gîndirea Unicului, în
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
a instaurat între om și Dumnezeu un "raport pur individual, pur personal". "Cel ce crede în Hristos mărturisește infinitul transcendenței prin retragerea din ansamblul sferei sensibile."27 El rupea imediat legăturile cu grupurile constituite, întorcînd spatele în mod radical problemelor lumești, fiindcă dumnezeul lui i se oferea într-o conspirație a inimilor "la o distanță infinită față de cea impusă de Cezar". Este dimpotrivă un fapt mai semnificativ și e vorba de valoarea experimentării creștine de a supune ipoteza condițiilor aparent contrare
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
și slavă deșartă<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, Întrebări, nedumeriri și răspunsuri, răspunsul 21, în Filocalia, vol. II, Edit. Humanitas, București, 1999, p. 214. footnote>. Părintele Profesor Dumitru Stăniloae, traducătorul și tălmăcitorul Filocaliei, precizează că omul poate fi ispitit prin cele lumești și prin cele rele, dar și prin virtuțile dobândite care-l pot face să se mândrească; la fel, și prin plăcere și prin dureri, care-l pot face cârtitor<footnote Pr.Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, notă explicativă, nr. 145, în Filocalia, vol
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_260]
-
spre a alerga la păcat; altul ațâță trupul spre desfrânare și adulter și lene; altul îl atrage spre ceartă și pizmă și ciudă; altul îl împinge spre ură și spre ascuțirea răului; altul îl sfătuiește spre mese bogate și griji lumești<footnote Cuv. Isaia Pustnicul, 29cuvinte, F. 124a-1<footnote Sf. Antonie cel Mare, Învățături despre viața morală, cap. 60, în Filocalia, vol. I, p. 27,28 footnote>a, în Filocalia, vol. XII, Edit. Harisma, 1991, p. 275. footnote>. După cum observăm, dracii
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_260]
-
și slavă deșartă<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, Întrebări, nedumeriri și răspunsuri, răspunsul 21, în Filocalia, vol. II, Edit. Humanitas, București, 1999, p. 214. footnote>. Părintele Profesor Dumitru Stăniloae, traducătorul și tălmăcitorul Filocaliei, precizează că omul poate fi ispitit prin cele lumești și prin cele rele, dar și prin virtuțile dobândite care-l pot face să se mândrească; la fel, și prin plăcere și prin dureri, care-l pot face cârtitor<footnote Pr.Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, notă explicativă, nr. 145, în Filocalia, vol
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
spre a alerga la păcat; altul ațâță trupul spre desfrânare și adulter și lene; altul îl atrage spre ceartă și pizmă și ciudă; altul îl împinge spre ură și spre ascuțirea răului; altul îl sfătuiește spre mese bogate și griji lumești<footnote Cuv. Isaia Pustnicul, 29cuvinte, F. 124a-1<footnote Sf. Antonie cel Mare, Învățături despre viața morală, cap. 60, în Filocalia, vol. I, p. 27,28 footnote>a, în Filocalia, vol. XII, Edit. Harisma, 1991, p. 275. footnote>. După cum observăm, dracii
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
excesul de scupule morale Îi face pe unii oameni să-și amplifice În așa măsură sentimentul vinovăției proprii, Încît să-i ducă pînă În pragul de a nu se mai putea suporta, dorind și Înfăptuind „suicidul”. * „Omul care caută gloria lumească se preamărește tot mai mult, iar pe măsură ce se preamărește În ochii oamenilor, slăbește tot mai mult În sine și ajunge să nu mai poată face nimic singur. Însă omul care caută aprobarea lui Dumnezeu se umilește din ce În ce mai mult Înaintea oamenilor
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
rezultatele lor decurge morala respectivă. De altminteri, în epocile clasice, marii filosofi, aveau și ocupații profesionale pozitive: medici, legislatori (adică juriști), economiști, geometri, fizicieni, astronomi etc. La orientali și îndeosebi la indieni, despre care știm că disprețuiau tot ce e lumesc, speculația metafizică și contemplația nu au alt rost decât terapeutic, adică practic. În Baghavad Gita e vorba de acțiune și de libertate în raport cu acțiunea, în perspectiva tuturor avatarurilor posibile. Simțul practic îl mai numim, exact cu același înțeles, spirit practic
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
l-a scos din păcat, cu alte cuvinte din moarte, și l-a chemat la viață, tot El Îi spune celui acum viu: mori! Păcătosul căit - fostul mort, care a fost chemat la viață - urmează acum să moară la cele lumești. «Sub aceste două determinări, și nu sub vreo alta, trebuie să fie trăită viața creștină.» Iată, Întreagă, dialectica lui mors et vita; Întâi te viază, apoi te omoară: ca să fii cu adevărat viu. A, dacă asta-i viața, viața nu
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
facă mereu și cât mai tranșant distincția Între „bine” și „rău”, iar atunci când a reușit să realizeze această distincție, trebuie să aleagă binele din convingere, și nu din teamă sau din obligație. Omul este nevoit, așadar, să transforme existența sa lumească Într-un sacrificiu continuu al trebuințelor sale egoiste. Μ Rămâne mereu un aspect de spectacol al vieții faptul cum unii oameni, care o Întreagă viață au dovedit o luciditate mereu trează, o capacitate de pătrundere În tainele sufletului omenesc, un
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
etc., dar care are Încă refuzul instinctual al lumii cu două fețe... Μ Dacă la copii jocul este o expresie a mirării, a Întrebării, iar uneori a riscului, la oamenii mari el este o replică, de obicei, la o existență lumească dominată de indiferență sau, dimpotrivă, de griji și răutăți. Μ Viața omului pretinde o continuă spiritualizare a existenței sale. Să dăm, pentru aceasta, cuvântul lui Constantin Noica: „O viață de om nu e decât o neîncetată răsădire, un fel de-
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
nu starea de șoc emoțional, naivitatea sau teama reprezintă condițiile psihologice reale ale producerii ei. Adevărata convertire religioasă se realizează, după părerea noastră, pe un fond de luciditate a psihicului, de opțiune conștientă pentru un drum existențial plin de privațiuni lumești, dar capabil de a ne eleva sufletul și de a ne asigura depășirea condiției umane. Convertirea religioasă trebuie să răspundă așadar unei nevoi ascunse a sufletului nostru de „absolut”: un absolut al cunoașterii, al iubirii, al trăirii În adevăr și
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
intelectuale. Se cultivă atracția pentru armonie și progres, pentru avantajele civilizației materiale. Astfel de tactici nu sunt împărtășite de reprezentanții unor culte cu mare extindere: „Nu este necesar și nici nu este recomandabil să recurgem la senzațional sau la metode lumești pentru a atrage tinerii” (Jackson, 1999, p. 140). După etapa atragerii, convertirii, urmează etapa de integrare. Fiecare biserică va tinde să înmulțească și să intensifice contribuțiile membrilor săi. Astfel, bisericile caută să întărească credința, să asigure devoțiunea prin mărturisiri publice
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]