4,609 matches
-
privințe analogă, iar legăturile dintre ele - economice, religioase, culturale - erau dintre cele mai strânse, încât nimic nu le despărțea, afară de interesele puterilor dominante. Era inevitabil ca aceste interese să cedeze o dată și o dată în fața luptei maselor și a conducătorilor lor luminați. Prima biruință pe calea unității naționale se câștigă la 24 ianuarie 1859, când Țara Românească și Moldova devin Principatele Unite pentru ca doi ani mai târziu să se numească România și peste 15 ani să-și proclame independența de stat. În
INIMA STRĂVECHE A ŢĂRII de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350930_a_352259]
-
română de la Universitatea din Budapesta, al cărei titular va fi până în 1897. Iosif Vulcan va scrie despre Roman, în Familia (nr. 11 din 15/27 aprilie 1866) că, datorită îndelungatelor sale „studii limbistice, ocupă cu dreptul locul între cei mai luminați filologi români“. Din 1867 devine membru fondator al Academiei Române, de la București. Ca jurnalist, editor și fruntaș al mișcării naționale românești din Austro-Ungaria (deputat 1865-1887), el se pronunță pentru autonomia Transilvaniei, în 1868, fiind condamnat de Budapesta la un an de
ORADEA LUI IOSIF VULCAN de DORU SICOE în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350868_a_352197]
-
asumate, definitorii - le-aș putea numi, pentru că ele își definesc plenar creatorul. În fiecare vers și aproape în fiecare cuvânt - câte o fărâmă de sine. Împreună, alcătuiesc rotundul, întregul numit Nicolae Băciuț. Ciclul celor 55 se deschide cu poemul “Săptămâna luminată”, în care fiecare zi este prototipul celeilalte trecute, ori celei care va urma, întru cunoștința de sine și a aproapelui. Poetul trăiește zilele sub iminența secundei, aceeași, fie iarnă, fie vară, clipele se scurg la fel, inexorabil. Lucarnă pentru lumina
LACRIMA UNEI SECUNDE.VOLUM ANIVERSAR: NICOLAE BĂCIUŢ, CINCIZECI ŞI CINCI ; CRONICĂ: CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 344 din 10 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351512_a_352841]
-
casa se întoarce-acasă. / Duminică / e lunea mea, / un început / ce nu ne va-ncăpea. În fiecare luni / e luni, / în fiecare zi / e-un șapte / pe care n-ai cum să-l aduni / și care nu se mai desparte” (Săptămâna luminată). El, poetul care sângerează fără nici o rană, doar din dor de frumos și vopsește totul cu sângele său tânăr, sângele reavăn al Poesiei: “Vopsesc totul în roșu, / cu sângele meu cel tânăr, / cu sângele meu de-acum, / vopsesc viața unei
LACRIMA UNEI SECUNDE.VOLUM ANIVERSAR: NICOLAE BĂCIUŢ, CINCIZECI ŞI CINCI ; CRONICĂ: CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 344 din 10 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351512_a_352841]
-
socot. Pentru alat va fi un bun sfetnic, Pe omul rău, monăstirea îl face omelnic. MIRCEA CEL BĂTRÂN Valahii sunt oameni buni și muncitori, Monăstirea o să le fie precum soarele în zori, Loc de lumină, de citanie și învățătură, Omul luminat e mai puternic sub armură! Cum s-a crăpat de ziuă am trimis Trâmbițași prin sate să dea de veste al meu vis, Să aducă de peste tot chiar în aceste dnii Ucenici, calfele și meșterii. Căci vom sta aici cu
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
prin șira spinării Se revarsă luna noaptea peste urbe Stautile plâng pe străzile curbe Pe care se plimbă ușor resemnate Figurile triste cu șeile în spate Privind melancolic spre țărmul mării Cu fața prelungă ca semnu-ntrebării De-a lungul plajei luminate și lise Suspină pierdute și moartele vise De unde cu zorii răsună duios Un cânt de sirenă nespus de frumos Referință Bibliografică: Ametist lucid dclamând / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 702, Anul II, 02 decembrie 2012. Drepturi de
AMETIST LUCID DCLAMÂND de ION UNTARU în ediţia nr. 702 din 02 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351638_a_352967]
-
spre Biserică, crengile firave ale copacilor se agitau fermecător de asimetric și blând; lumina zilei scăzuse simțitor; sufletește eram pregătiți pentru o seară cu muzică liturgică. Am intrat în Biserică, am găsit câteva locuri libere, am privit interiorul bisericii, crucea luminată și cele trei scene biblice din Altar și ne-am bucurat de tăcerea prevestitoare a unei „furtuni” magice. La ora anunțată, cinci după amiază, a început concertul programat TENEBRAE CHOIR (Corul Tenebrae), sub conducerea directorului artistic Nigel Short. Programul a
CORUL „TENEBRAE” (TENEBRAE CHOIR) de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 702 din 02 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351640_a_352969]
-
trec prin șira spinării Se revarsă noaptea peste urbe Statuile plâng pe străzile curbe Pe care se plimbă ușor resemnate Figurile triste cu șeile-n spate Privind melancolic spre țărmul mării Cu fața prelungă ca semnu-ntrebării; De-a lungul plajei luminate și lise Suspină pierdute și moartele vise De unde cu zorii răsună duios, Un cânt de sirenă nespus de frumos Referință Bibliografică: Ametist lucid declamând / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 715, Anul II, 15 decembrie 2012. Drepturi de
AMETIST LUCID DECLAMÂND de ION UNTARU în ediţia nr. 715 din 15 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351710_a_353039]
-
în tainele dumnezeiești ale teologiei, sunteți aproape toți, vlăstare ale satelor. Din adâncul milenar al acestui neam voi aduceți credința, pe care ei au păstrat-o în Hristos, ca s-o luminați de tot orizontul doctrinei creștine, fiindcă numai credința luminată integral de sistemul Bisericii ortodoxe poate, la rândul ei, să devină învățătoarea și călăuzitoarea poporului. Pentru voi poporul acesta nu e un obiect de contemplație exterioară. El trăiește în sângele vostru: el e viu în spiritul vostru, așa cum e viu
SUCCESUL PREALEŞILOR NOŞTRI POLITICIENI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351661_a_352990]
-
sunt nedrepte, poeta nu se revoltă, doar constată (e și acesta un mod de protest pasiv, desigur): „sunt la mâna altora/ alții mă ciufulesc, alții mă poticnesc, mă îngenunchează,/ mă vântură, mă tranșează, mă fulgeră,/ mă centrifughează până la decantare” (casa luminată a sărbătoare). Poeta țese pânza sa lirică împletind mai multe fire: al existenței, al absurdului condiției umane (în descendență existențialistă), al ironiei etc. Dacă le-ar folosi numai pe primele două, urzeala s-ar destrăma. Dar ironia și ludicul conferă
EUGENIA ŢARĂLUNGĂ – ENDO, META, EPI, PARA TEXTE LIRICE de LUCIAN GRUIA în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346591_a_347920]
-
am gândit, avem și noi socotelile noastre ... Sigur că avem în vedere să ... -Nu, dragilor, asta-i mentalitate comunistă. La treabă și ... -Adică, nu pricep, s-a impacientat Malaghenia: ne dați ordin să ... avem copii? -Ei, fereasca-ne Bunul și Luminatul!, păru speriată mătușa Parmenica. Iar unchiul completă imediat: eu, cu Parmenica, ne-am gândit că ar fi cel mai bine să-i înfiați pe nepoței, ce ziceți ? Sunt mari, cuminți... -Toți trei ? am strigat fără să vreau. -Apoi, nu se
NEAMURI DE DECEMBRIE, PROZĂ DE DUMITRU HURUBĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 364 din 30 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351093_a_352422]
-
mi trecuse prin cap și prin ce urma să întreprind, de lămurirea cuvântului de care se făcuse atâta vorbire și rămășag între noi. De multe ori, sosind târziu în noapte, acasă, de la mal de la lucru sau de oriunde și treaz luminat mi s-a-ntâmplat, datorită glodului nebătătorit pe toată lățimea intrândului, cu gulgoaie, gropițe, pietriș și bolovani ce împiedicau mergătorii să pășească lin și în siguranță să iau câte-o trântă d-o țineam minte zile de-a rândul.. Acu
NIŢĂ ALU DÂRĂ (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351217_a_352546]
-
celebre podgorii, această urbe-o grădină-se răsfață cu multă cochetărie pe o pajiște plană, asupra căreia bate soarele în plin de cum răsare și până apune, iarna și vara. Rar se găsește o panoramă așa de plăcută și atât de luminată: la miazănoapte, trâmba podgoriilor aci aproape, și mai sus, în depărtare, treptele din ce în ce mai azurii ale Carpaților; la miazăzi, câmpia vastă, care se-ntinde, ușor povârnită, până departe-n Dunăre. La spate, cea din urmă treaptă a munților; în față, nețărmurita
FESTIVALUL INTERNAŢIONAL DE POEZIE ŞI EPIGRAMĂ ROMEO ŞI JULIETA LA MIZIL de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 680 din 10 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351243_a_352572]
-
o ierarhie a persoanelor care-i călcau pragul. În camera sa de lucru, asemenea unei chilii de călugăr, pășeai cu multă sfială, dar o pace îți inunda întreaga ființă imediat ce intrai în spațiul acela sacru, venerabil, de imortalitate. În fața lui luminată, în ochii să mereu întredeschiși, în vorba lui dulce dar fermă, găseai imediat chipul marelui teolog, ori a părintelui duhovnicesc ce exercita acea paternitate duhovnicească, asemenea marilor părinți ai Bisericii din trecut. În încheiere voi spune doar că Părintele Popescu
PĂRINTELE PROFESOR ŞI ACADEMICIAN DUMITRU POPESCU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345540_a_346869]
-
Acasă > Stihuri > Prietenie > ARIADNA Autor: Elenă Armenescu Publicat în: Ediția nr. 794 din 04 martie 2013 Toate Articolele Autorului Ariadna De n-am să te mai strig sau văd vreodată De vei pieri pe veci din calea-mi luminată Te chem, te ating, te simt în somn, în gând Și pe feericul tărâm al astrelor te plimb. Trec norii, dintre mesteceni iar răsare luna Suspinul tău de dragoste l- ascult într-una Și mă răpește din galaxii de beznă
ARIADNA de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345588_a_346917]
-
se pare, de la magazinul „Tzeler”, din centru, de vizavi de clădirea impunătoare a Poștei. Vitrina cu jucării de la Tzeler... Ehei, ce vitrină multicoloră, plină de frumusețe, misterioasă și prietenoasă, atrăgătoare, ademenitoare. Moș Crăciun, în mantie roșie, bate în geamul puternic luminat. Geam peste care s-a așternut o promoroacă groasă, astfel că ne era îngreunată vederea jinduindă după formidabile jocuri mecanice, păpuși, figurine, ocheane cu caleidoscop colorat, pistoale cu petițe, artificii. Degeaba bătea Moșul, cu bastonul, de lângă braduțul împodobit cu globuri
MICI TABLOURI DE-ALTĂDATĂ de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 796 din 06 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345598_a_346927]
-
nu lupt ca un gladiator în arenă. Eu vin cu o opțiune. Dacă e primită și sunt perceput ca făcând parte din această categorie socială, dacă reușesc să imprim și celorlalte categorii sociale ideea de a aduce aproape minți mai luminate, bine... dacă nu, înseamnă că nu mă pot face auzit sau înțeles, ori că opțiunea mea nu rezonează la proiectele electoratului. Depinde exclusiv de individ, victoria electorală, sau sunt și aporturi anexate? Perspectiva unei părți a electoratului trece prin sacoșă
DR.ING. MIHAIL LUPU. IZBÂNZI ŞI EXPERIENŢE. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345646_a_346975]
-
Eu nu am cum să-i spun acum cât sunt eu de mândră că sunt fața lui; bunătatea, compasiunea, zâmbetul și inima deschisă de la tata le am, și lui îi mulțumesc pentru ele! Dumnezeu să-l odihnească în pace, în loc luminat, în loc cu verdeața de unde orice durere și întristare au fugit! Vouă, celor ce citiți aceste rânduri, “de aveți părinți pe pământ, nu în gând” cum așa de frumos spunea poetul, nu uitați să le treceți pragul, să le sărutați mâna
TATALUI MEU, de MARA CIRCIU în ediţia nr. 733 din 02 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345691_a_347020]
-
este făcută în cadrul dreptății, sincerității, binelui general. Unii consideră că a face compromisuri este o adevărată artă care necesită talent. „Podoaba vieții este talentul, cununa talentului e caracterul”, spunea academicianul român Simion Mehedinți. Viața ne-a demonstrat că unele minți luminate, talente, chiar genii ale omenirii, nu au avut ceea ce li s-ar fi cerut în plus - caracter - și lipsa acestuia i-a împins la greșeli. Mai târziu, ei au fost numiți „monștri umani” sau „genii ale răului”. A existat și
POLITICA ŞI COMPROMISUL de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 844 din 23 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345720_a_347049]
-
athonită Iviron este prăznuită pe 12 februarie, 31 martie, 26 septembrie (Sosirea Icoanei Maicii Domnului din Mănăstirea athonită Iviron în Georgia), 13 octombrie (Sosirea Icoanei Maicii Domnului din Mănăstirea grecească Iviron la Moscova, în anul 1648), și marți în Săptămâna Luminată (prăznuirea arătării icoanei Maicii Domnului într-un stâlp de foc la Muntele Athos, și recuperarea acesteia de către Sfântul Gavriil). Această icoană a Preasfintei Născătoarei de Dumnezeu se află în paraclisul de la poarta Mănăstirii Iviron, de aceea icoana este numită „Portărița
CÂTEVA INDICII ŞI REFERINŢE ISTORICE ŞI SPIRITUAL – DUHOVNICEŞTI DESPRE ICOANA MAICII DOMNULUI “PORTĂRIŢA” DE LA MĂNĂSTIREA IVIRON DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1594 din 1 [Corola-blog/BlogPost/352094_a_353423]
-
de Crăciun! Scrisorile trimise de copii acelui enigmatic Moș, care vine cu sania trasă de reni tocmai din Laponia, sunt subiecte amuzante de poezie ori de poveste. De asemenea, fermecătoarele lor năzbâtii care sunt “mărturisite” în fața Moșului, sub bradul feeric luminat, constituie alte și alte povești frumoase, povești adevărate din care copiii pot trage învățăminte. Toate la un loc, suprapuse peste adevărata istorisire creștină a Nașterii Sfinte a Pruncușorului Iisus în ieslea din Betleem, relatare care se regăsește în toate cele
CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356315_a_357644]
-
de teamă, după cum simte că-i este pregătită găzduirea, după chipul îngerului însuși, care adună sufletele”[72]. Dar la judecata particulară, Dumnezeu se folosește nu numai de îngeri și de duhurile rele ca martori sau acuzatori, ci și de conștiința luminată a omului, prezentă în suflet după despărțirea acestuia de trup, după cum scrie același Tertulian: „când prin puterea morții ( sufletul) iese din unirea cu carnea și prin această ieșire se purifică, atunci scapă, fără îndoială, din închisoarea corpului în loc deschis la
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356327_a_357656]
-
transmit un bogat bagaj de idei filozofice. Însă, intelectualul de mâine nu va mai fi un fel de guru, precum, să zicem, Sofocle urmat de numeroși discipoli. Elisabeta Iosif: Crezi că ni se mai potrivește, ceea ce spunea Emerson despre mințile luminate, (dacă ele mai exista!?), referitor la diferite concepții: „Singură regulă sigură se află în adaptarea cererii la oferta ... Dați o șansă talentului și virtuții ... Mă gândesc la faptul că un scriitor poate să aibă și o concepție economică, în secolul
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ-A CINCEA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356390_a_357719]
-
au fost mutați în Voivodina, aproape de granița cu România, la Zrenianin. Șederea la Zrenianin a fost mai lejeră, ziua se puteau plimba în interiorul lagărului, puteau socializa, se puteau cunoaște mai bine. În lagărul de la Zrenianin cunoscuse o seamă de oameni luminați, aproape de care timpul a trecut mai ușorși o oază de cultură regăsită în prezența unor persoane speciale, i-au făcut viața mai ușoară. Printre aceștia se numărau: unul din discipolii lui Nae Ionescu - ilustrul mentor al titanilor Noica și Cioran
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]
-
Mladin și Antonie Plămădeală, Avva Teofil a fost darul lui Dumnezeu, om al bucuriei, bătrân frumos, duhovnic odihnitor de oameni, echilibrat, realist, cu zâmbetul mereu pe chip, Părintele Teofil Părăian a fost un om împlinit, un om fericit. Nevăzător, dar luminat, om al rugăciunii, Părintele Teofil Părăian și-a întemeiat viață pe credință și cultură. Totodată, Părintele Teofil a fost și rămâne un reper luminos și sigur, o persoană care a întrupat concret bucuria și certitudinea credinței, un propovăduitor al credinței
DESPRE PĂRINTELE ARHIMANDRIT TEOFIL PĂRĂIAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355693_a_357022]