1,455 matches
-
cîte formule de povestire pot construi, bazate pe un protagonist tînăr, cu instincte autodistructive, dar sensibil cu un (implant/proteză/talent telectronic) ceea ce face ca forțele răului (megacorporații/catacombe pline cu criminali/poliție) să-l urmărească (peisaje urbane pustiite/enclave luxoase elitiste/stații spațiale excentrice) dominate de grotesc (tunsori/haine/automutilări/muzică rock/hobbiuri sexuale/droguri/jucărioare telectronice/ arme noi/halucinații exteriorizate) reprezentînd (moravurile/modelele) unei civilizații moderne ajunse în faza finală a declinului); eroul se aliază cu tineri/forme de
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Pasagiului român. Pentru cei din înalta societate, care mai rămâneau în București, nu erau decât Capșa și Șoseaua Kiseleff.Pe vremea aceea - acum 40-45 de ani - vara, Bucureștiul era aproape pustiu. Seara, Calea Victoriei era goală, cei câțiva muscali cu birjile luxoase încrucișau mereu prin fața lui Capșa. rugându-se de cei câțiva cunoscuți cari se plictiseau pe trotuarul cofetarului ca să facă un „tur“ la Șosea pentru 5 lei. Ce vremuri!?... Pentru chefliii cu oarecare dare de mână erau grădinile de afară: Herăstrăul
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
sau peste 300 000 lei. Ele au fost date în grădina Cișmegiului. Marele parc bucureștean era feeric transformat. Pe aleea principală - astăzi dispărută sub brazdele verzi - erau instalate nenumărate chioșcuri, unul mai elegant decât altul. Cel mai estetic și mai luxos, capitonat cu mătase trandafirie, era al d-nei Nica Grădișteanu, astăzi Theodor Capitanovici. Acest chioșc purta firma „La o floare între flori“. Un alt chioșc, al cofetăriei Dobrican, avea inscripția: „Siran din franțuzește, Dobrican - românește.“ Pe mâna stângă de la intrare, pe
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
mai cutremură în zilele noastre pe nimeni. 47 Vaporul fluvial "Regele Carol II" a fost terminat în anul 1937. Construit, în întregime, în șantierele de la Turnu Severin, era înzestrat cu tot confortul modern: cabine spațioase cu săli de baie, saloane luxoase, restaurante, baruri, un "transatlantic" în mic, pe Dunăre. Oficiul Național de Turism dispunea astfel de un alt minunat instrument de propagandă turistică. Am organizat în acest scop o vizită oficială a vasului la Belgrad. Antici, fostul ministru al Iugoslaviei la
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
de lac s-a oferit să-l însoțească pe Antonescu, evident, nu pe schiuri. Dorea să-i vorbească, probabil, de unele comenzi pentru fabricile sale de armament. Spectacolul era caraghios. Înota bietul Malaxa într-o zăpadă, care îi trecea peste luxoșii săi pantofi. Nu cred că sistemul, patent Malaxa, putea să reușească la generalul Antonescu. 53 În primăvara anului 1938, am făcut o călătorie în Italia. La Merano, știam că se găsea regina Maria, trimisă de medici, pentru odihnă și schimbare
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
Ion Mitilineu, președintele automobil clubului din București. Într-una din seri, Ion Mitilineu, om de lume și amator de petreceri, ne-a propus să mergem la unul din cel mai reputate localuri de noapte din Europa, numit Florida. În mijlocul localului luxos pista de dans, rotundă, se învîrtea și era luminată. Două orchestre făceau ca muzica de dans să nu înceteze toată noaptea. Lume multă și atmosferă de veselie mare. La o masă de care personalul se ocupa mai deosebit -, se găsea
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
aparat de radio. L-am deschis. Ce surpriză! Se transmitea splendida rapsodie a lui George Enescu. În America, muzica lui Enescu avea mare prețuire. Străzile New York-ului erau pline de lume, de unde de abia vedeai cerul din cauza înălțimii clădirilor, extrem de luxoase, cu porți de bronz, iar prin mijlocul străzilor miile de automobile goneau cu viteze de curse. În Times Square, zi și noapte, totul era deschis: magazine, restaurante, cafenele, teatre, cinematografe, iar pe frontispiciul ziarului New York Times, o bandă luminoasă în
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
și, printr-o eroare de calcul, a repudiat-o și a dus împotriva ei o campanie aspră de batjocorire și de disprețuire, făcînd un gol total în jurul ei. Jockey clubul de la Buenos Aires era sediul acestei societăți. Instalat într-o clădire luxoasă pe bulevardul Florida, era înzestrat cu saloane somptuoase, cu mobilier și tablouri de preț, cu săli de jocuri de cărți, cu o bibliotecă cu mii de volume, cu un restaurant elegant, cu șefi bucătari rafinați, iar în subsoluri cu săli
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
imagine, despre fotografie. Minunată! Mai ales că există în mine o fascinație aparte pentru fotografii. Am mai spus-o: a privi înseamnă mult mai mult decît a vedea, înseamnă pur și simplu a nu rămîne singur. Am trăit o vară luxoasă ca o haimana! Ar trebui să mă duc la primărie să se confirme oficial că sînt totuși un om viu. Examenele din iulie, restanța din septembrie, munții, un voiaj în Maramureș, à pied, cu Radu Florescu și alți băieți de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
coborâm la o gară În Friedrichstrasse. Am văzut Berlinul În 1928, când am stat o lună. Acum, la ora 9 seara, regăsesc minunata stradă Friedrich, la o mică distanță de marele bulevard „Unten den Linden”. Berlinul dă impresia unei cazărmi luxoase În care nu mai gâlgâie exuberanța de odinioară. Muncă, disciplină, Încordare pentru ceva, altceva, la care e chemată Întreaga națiune. Rămânem În Berlin 10 zile, timp În care voi lua contact cu economia agrară germană. Iau legătura În primul rând
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
și desfacerea lor. Desfacerea tuturor produselor agricole necesită o muncă uriașă Într-un oraș mare, În care toată ziua se mănâncă. Restaurantele sunt extrem de căutate, dar nu numai de flotanți și străini, ci și de membrii familiilor berlineze. Resturantele mari, luxoase, ca Adlon, Continental, Kaiserhof, Bristol, sunt frecventate de mulți străini și berlinezi ce dispun. Mulți berlinezi, fie cei cu bani mai puțini, fie cei grăbiți, frecventează restaurantele populare, Aschinger, unde se mănâncă foarte bine și convenabil. Aceste restaurante au fost
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
locuri suficiente. În 1912, când a avut loc scufundarea vaporului Titanic, cu ocazia cursei sale de inaugurare, tragedia a fost mărită și de faptul că nu au fost bărci suficiente, aproape toți bărbații nefiind salvați. Cel mai mare, cel mai luxos vapor din lume nu avea numărul de bărci necesare. Ceva mai mult și mai grav, pe vapor nu erau nici rachete roșii ce se lansează În caz 30.000 km prin SUA. 1935 1936 Prof. Nicolae Cornățeanu 30 de S.
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
scrisoare, e imediat marcată cu ora și minutul sosirii și pusă În cutia destinatarului. Dacă e căutat un client al hotelului, cartea de vizită e expediată in 30 de secunde, prin tubul pneumatic - unul de etaj - sub ochii vizitatorului. Ascensoare luxoase, spațioase, În care ușor pot intra 15 persoane, fac neîncetat naveta. Un semnal electric indică etajul unde trebuie să se oprească de fiecare dată. Sunt 6-8 ascensoare. La entre-sol nu sunt camere: de o parte sunt două mari săli de
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
folosească creditul. Fermierul dorea să facă o crescătorie de găini. Specialistul i-a arătat În fermă tot ce trebuie făcut pentru a realiza un venit satisfăcător. Investițiile cu care se fac dese greșeli sunt acelea din construcții. Trebuiesc evitate construcțiile luxoase cu durată seculară. De altfel, În SUA am găsit cele mai raționale investiții. În timp ce În Europa occidentală erau investiți În clădiri peste 50% din valoarea terenului, care de altfel e foarte scump, În SUA ele mergeau până la 15% din valoarea
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
oprit mașina, și când pe lângă el au trecut cu elefantul - râzând zgomotos - a spus: va să zică ăsta sunt eu. 30.000 km prin SUA. 1935-1936 Prof. Nicolae Cornățeanu 97 Localitatea Hot Springs e plină de vizitatori. Un grup de sanatorii noi, luxoase, spațioase, au contribuit la sporirea faimei localității. Intrăm apoi În regiunea muntoasă Wichita și ne oprim puțin la Mount Ida (Maunt Aida). Numele e dat ca Ithaca de greci, În amintirea muntelui cu același nume din insula Creta, unde a
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
aiurea. Este ca și cum un școlar admiră o bicicletă strălucitoare în vitrină, iar mama îl scutură de mână și-l trezește la o realitate mai dură pentru el, dar necesară și obligatorie: temele. La fel și pentru mine: mai importantă decât luxoasa mașină de pe stradă a devenit bucuria Spiritului, profunzimea bucuriei Spiritului. Această bucurie pură nu-mi permite să mai rătăcesc în căutarea plăcerilor... păgâne! Pentru că atenția, de data aceasta, este ea însăși pură. Mai observ că, prin modificarea obiectului atenției, prioritățile
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
definiții, ci sunt produsul meditațiilor lor asupra Puterii Unice, în cazul de față, guvernatoarea inimii. Și al înțelegerii divinului. Pentru noi este deosebit de important să fim foarte umili, căci trebuie să obținem ceva. Ce anume? Nu regate sau o viață luxoasă, ci un scaun în această țară sfântă a lui SHIVA. Prin aceste puține cuvinte, Shri Mataji ne spune cât este de ușor, ce puțin ni se cere pentru a ajunge acolo unde toți tindem prin însăși natura noastră divină: în
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
cum îi plăcea să spună, și nu "fugit", din România sovietizată, la începutul lui 1960. A fost prin anii '50 laureat al cîtorva Premii de Stat, care echivalau cu sume astronomice, ce permiteau beneficiarului o viață cît se poate de luxoasă. Acum, pe toate căile: la radio, la TV, în ziare, în cărțile de interviuri cu Eugen Simion, cu George Pruteanu, Petru Dumitriu își pune cenușă în cap, conștient de faptul că a semnat pactul cu diavolul roșu și, ce-i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
la numărul 3, trăiește Molotov: plin de sine, mărginit, care nici pînă în ziua de azi nu s-a convins de nimic, impregnat pe de-a-ntregul cu sîngele nostru, și trece cu aer distins trotuarul ca să urce într-o limuzină luxoasă. O enigmă pe care n-o vom dezlega noi, contemporanii: de ce Germaniei i-a fost dat să-și pedepsească criminalii, iar Rusiei nu i-a fost dat? Cît de primejdios va fi drumul nostru dacă nu ne este dat să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Frumoasa mea, eu te ador, pe notele lui Fritz Rotter, cu versurile lui Pribeagu. La fel cum tot din acel an magnific pentru el din toate punctele de vedere, dincolo de mutarea în centru, va începe să cânte și la etajul luxoasei clădiri de pe Victoriei, la eleganta bombonerie La Fayette, alături de orchestra James Cook, unde se spunea că vine cea mai selectă lume din oraș și unde seri la rând, pe care le va împărți în mod egal cu cei de la Grand
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
înghițite pe ritmurile viorii lui Grigoraș Dinicu. Dar pe Tache Ionescu și pe Victoriei erau cele mai numeroase, te puteai așeza la bine-cunoscutul Ambasador, vizavi de Lido, la Splendid Parc sau încercai celebrele Grand Hotel și Galeries La Fayette, localurile luxoase unde Cristi ridica seară de seară sălile în picioare cu tangouri. Nici berăriile nu erau ocolite, la Caru’ cu bere se mâncau crenvurști cu o bere făcută după o rețetă proprie, te puteai îmbăta până-ți pierdeai mințile la Trocadero
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
spuneți-mi un preț, iar eu voi plăti dublu. Și Cristi i-a închiriat pentru două zile o cameră scumpă la Hotel du Boulevard, de unde frumoasa femeie tocmai ieșise. A cazat-o acolo, într-unul dintre cele mai scumpe și luxoase apartamente, de la balconul căruia vedeai cea mai frumoasă parte a orașului, întregile bulevarde Victoriei și Elisabeta, amestecate în zare cu vârfurile celor mai moderne clădiri și colțuri de verdeață, cum se putea zări și o mică parte a Cișmigiului. Și
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
muzicii sale, vine și rândul lui Cristi să primească o nouă ofertă și să mai urce o treaptă în cariera sa. Renunță să-și mai prelungească înțelegerile cu La Fayette și mai ales cu Grand Restaurant, unele dintre cele mai luxoase localuri ale epocii, acolo unde scrisese istorie ani de zile pe marele bulevard al Victoriei și devenise un adevărat idol, cucerind seară de seară publicul cu tangourile sale, acom- paniat de orchestrele James Cook și cea a fraților Marcu. Degeaba
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
Vladimir, locuia la Paris de ceva vreme și ocupa chiar funcția de consul general al României. El a fost cel care i-a întâmpinat pe cei doi turiști în capitala francezilor și tot el i-a urcat într-o mașină luxoasă și i-a dus imediat, după lunga călăto- rie pe care o suportaseră cu trenul, de la gară direct la un restaurant, ca să-și revină. Sigur n-ar fi mai bine să ne cazăm mai întâi ? a fost curios Cristi. — Stați
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
puțin, nemulțumirile sunt mereu ale prezentului. Lucrurile s-au inversat. Înainte de 1989, oamenii aveau ceva bani, dar nu prea găseau ce să facă cu ei. Astăzi, cu bani se poate obține orice: de la hrana cea de toate zilele până la vile luxoase sau călătorii În lumea Întreagă. Din păcate, majoritatea românilor au bani puțini. Este greu să le ai pe toate. Comparațiile nu sunt Însă concludente, fiindcă pun În față sisteme incompatibile. Salariul mediu real este astăzi, eventual, mai mic ca Înainte de
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]