1,406 matches
-
ne închinăm acelora cari, prin strălucirea culturii lor, împodobesc poarta orientului european, dar, rotind ochii împrejur nu trecem cu vederea nici pe cei cari, ca și noi, viermuiesc în neștire, aci, în tina acestui oraș. [...]Suntem convinși că țara aceasta mândră nu este numai opera oamenilor de geniu, a oamenilor de știință, a filosofilor iscusiți ori a generalilor biruitori, ci ea este și opera mulțimei aceleia care muncește cu îndărătnicie, cu devotament, sprijinind edificiul statului 43. Legătura cu originile s-a
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
adresată la 1922 unui director de publicație din Râmnicu-Vâlcea. De la bun început se impunea o distincție între revistele-copii fidele ale celor din capitală ce nu conțin nimic din specificul zonei de apariție și revistele "puse în serviciul muncii locale și mândre de provincialismul lor". În același timp, Rădulescu-Motru conștientiza că eforturile creatoare locale se datorează centralizării excesive ce a afectat și mișcările culturale, "ca și cum restul țării era locuit de o populație minoră la minte sau minoră la exercițiul cetățeniei, și care
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Max Manolescu. Primul și al doilea avion pe aeroportul Chișinău ce se întâlneau! Ne îmbrățișem <sic> cu emoție. Max mă întreabă pe unde am venit pe la Țiganca, îi răspund. " Ești nebună?! Eu am primit ordin să vin prin Iași. Eram mândră de zborul meu. Am luat un subofițer german din armata terestră care avea capul perforat de un glonț ce-i intrase prin ochi și ieșise prin ceafă. Doctorul mă previne că ar putea să moară pe drum, totuși sărmanul, deși
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
la orgă, la Notre Dame. Cîntă pentru toată lumea, concertează gratuit, dăruiește arta sa dumnezeiască oricui ar vrea să-l asculte. Doamne! Cum am așteptat duminica aceea! Și iată-mă, gătită cu noul meu taior albastru, de care eram atît de mîndră, coborînd pe Avenue de la Bourdonnais spre cheiul Senei, cu o oră înainte de cea anunțată. Gust astfel plăcerea unei plimbări de-a lungul Senei, în Parisul pustiit de exodul extra muros al amatorilor de evadare duminicală. Depășesc agale pod după pod
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
am întors acasă la Parincea. De fapt, eram niște refugiați mai speciali, ne-am întors de unde plecasem. Apoi viața mea și-a urmat cursul cu bune, cu rele, m-am căsătorit, am lucrat, am o fiică medic veterinar și sunt mândră de ceea ce am realizat, iar calvarul vieții mele încerc să-l uit ceea ce, câteodată, îmi și reușește.
NĂSCUTĂ ÎN ROMÂNIA, REFUGIATĂ DIN BASARABIA. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Maria Georgescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1684]
-
și intervenției politice. Noii "ciber-intelectuali" ai prezentului s-ar putea să nu aparțină în mod organic unei clase, dar noi am putea deveni tehnointelectualii reprezentanți ai noilor tehnologii, ai unor noi experiențe și spații culturale, explorînd și navigînd în această "mîndră lume nouă" a culturii media și a tehnoculturii. Aceste tehnologii pot fi utilizate ca instrumente de dominație sau de emancipare, de manipulare sau de iluminare socială și nu depinde decît de producătorii de cultură și de activiștii intelectuali ai prezentului
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
clasă când am avut lecție deschisă. Eram atât de emoționat și doream să nu vă dezamăgesc. Nu îndrăzneam să răspund, dar dumneavoastră m-ați privit zâmbind și mi-ați dat curaj. Toți colegii parcă se luau la întrecere și erați mândră de noi. Doamna directoare ne-a lăudat și ne-a îndemnat să fim mereu la fel. Eu știu că dacă o să vă urmăm sfaturile vom reuși în viață și pentru acest sprijin vă vom mulțumi mereu. Îmi place să vin
Dragă doamnă învăţătoare,. In: Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Apostol Lucian () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1855]
-
apropie de vreunul. <...> După ce s-a terminat ceremonia complicată, am dus copilul pe o estradă ca să poată fi arătat oaspeților, care erau numeroși, deși opoziția și-a manifestat aversiunea față de guvernul Brătianu, prin neparticipare. Nebuni ! Fără îndoială că am fost mândră de nepotul meu Nr. 1, iar Sitta era radioasă”. Printre nașii de botez ai principelui Mihai s-a numărat și colonelul Rasoviceanu, comandantul trupelor de Gardă Regală, Batalionul 1 Vânători de Munte. Miercuri, 25 ianuarie. Sitta se pregătește să plece
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
aflată la dejun, la Carol și la Sitta, constată că „Mihai e mai minunat ca oricând. Surâzător, cuminte, începe să participe la toate, să observe oamenii, să zâmbească când e mulțumit. Este cu adevărat adorabil. Sitta, poate realmente, să fie mândră de el”. Duminică, 29 ianuarie. La ora 1130, la Palatul Cotroceni, vine o delegație de muncitori (acțiune organizată de responsabila acțiunilor de binefacere ale Reginei), pentru a o felicita pe Mignon cu prilejul logodnei cu regele Serbiei. Au fost prezenți
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
Lor le spunea pe poreclă, familia lui Belei. Viorica mai avea două surori, Lucia (care era de o frumusețe deosebită) și Maria. Pentru mine Viorica conta foarte mult. Ne împărtășeam toate secretele, doleanțele, ne jucam împreună și ne țineam mai mândre față de celelalte colege (lucru ce l-am regretat mai târziu). Țin minte că avea o bundiță pe care cojocarul Verigă i-a făcut-o cu prim lat negru și creț și cu flori mărunte și dese (într-o multitudine de
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
grijă, pentru a-i folosi semințele. Am decis s-o iau în cameră, ca pe un bibelou de preț. Toți care veneau în vizită nu se mai săturau s-o admire. M-au și pozat cu ea în brațe. Ce mândră eram! Toată iarna ne-a încântat cu frumusețea ei. Pe la sfârșitul lui martie a trebuie s-o spargem și să-i scoatem semințele, pentru a le planta în grădină. Am pregătit un strat și cu emoție, am așezat cu mâinile
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Foarte bine, Mirciucă, ești un copil mare și inteligent. Mulțumesc, mama. Mircea s-a îmbujorat instantaneu. Era ca o vioară bine acordată, ieșită din mâna lutierului Stradivarius și condusă cu unică și supranaturală artă interpretativă de genialul Paganini. Ah, ce mândră era mama de copilul ei cel mai mare! Dar noi! Ne uitam la el ca la un produs de pe altă planetă. Era frumos ca un prinț... Corpul bine legat, nu prea înalt, cu un cap expresiv încadrat de un păr
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
modelul unei medalii”, Societatea Numismatică Română fiind însărcinată să o realizeze iar Grigore C. Tocilescu să pună la dispoziție creatorilor elementele de referință necesare. Comitetul central executiv studențesc emite un apel către studențimea română cu această ocazie: Copii răzleți ai mândrei noastre nații De mai trăiește-n voi simțire vie Veniți atunci de vă cunoașteți frații, Sădiți în inimi vechea bărbăție Avânturi mari, eterne aspirații Și numele pe veci slăvit vă fie!... „Cu prilejul ceremonialului de la Putna lui Ștefan cel Mare
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
mănoasă, Țări cu frați de-un neam și-o lege Sub același falnic Rege, Astăzi toate împreună Vin la patria română. 3 Între Tisa, Nistru, Mare, Cât e munte, câmp și zare Pân - la Dunărea albastră Este iarăși țara noastră. Mândra Românie mare Azi en sfântă sărbătoare, Să-nvârtim hora frățească Pe moșia strămoșească.” * Pentru ca moșia strămoșească să rămână statornică, indiferent că a fost organ de propagandă pentru unirea politică a tuturor românilor, fie că s-a numit organ democrat al
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
te slăvește Marele tău nume Strălucește neînvins Soare peste lume". Se alătură acestui cor și Dan Deșliu, Eugen Jebeleanu, Veronica Porumbacu, Eugen Frunză ș.a.m.d. Nici Gheorghiu-Dej n-a fost neglijat de abonații felațiunilor și pupincurismelor. Pentru că, normal: "Coase mîndra fără greș Chipul lui Gheorghiu-Dej". (Florin Saioc) Dar cum nici dictatorii nu-s nemuritori, felatorii s-au adaptat sau au fost înlocuiți cu alții, mult mai meșteri la astfel de lucrări. "Urmaș le e bărbatul pe care primăvara Ni l-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
forța ideologică necesară de a da o lovitură mortală criticii burgheze, idealiste, retrograde. În această perioadă au început să se manifeste și să depună o activitate rodnică criticii I. Vitner, Traian Șelmaru, M. Novicov, Ov. S. Crohmălniceanu, N. Moraru, V. Mîndra și alții. Au apărut studii și articole care expuneau concepția noastră despre literatură, atacau concepția estetică a claselor exploatatoare, analizau problemele generale ale literaturii". Sînt în critică și realizări importante, studii gen: "Oameni deosebiți de S. Iosifescu, Imaginea glorioșilor noștri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Horodincă, I. Vrancea, G. Munteanu, Al. Oprea, L. Olteanu, C. Șerban, S. Arghir, V. Rîpeanu, H. Zalis, D. Solomon, I. D. Bălan ca să nu mai amintim de critici cu mai multă experiență ca Ov.S. Crohmălniceanu, S. Iosifescu, V. Călin, V. Mîndra, M. Petrovanu, S. Fărcășanu, M. Gafița, Radu Popescu, S. Alterescu ș.a.". Paul Georgescu dă sfaturi și rețete de "axiologie" poetică, stabilește noile criterii, dezavuîndu-le pe cele vechi: "Un mod oarecum dogmatic de abordare a problemelor s-a produs și în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
care s-au născut formal la Conferința de Pace de la Trianon, În fantasticul și monumentalul parc de la Versailles al regilor Franței, la 1918 - Cehoslovacia, Iugoslavia și România -, doar noi am rămas cu integralititatea teritorială, cu unitatea națională; celelalte două țări, mîndre - cu siguranță mai „mândre” decât noi În a doua jumătate a secolului trecut, Iugoslavia luptând disperat și eroic până la capăt contra enormei mașini de război naziste, iar Cehoslovacia Îndrăznind, În ’68, să dea o palmă usturătoare lui Brejnev și complicilor
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
formal la Conferința de Pace de la Trianon, În fantasticul și monumentalul parc de la Versailles al regilor Franței, la 1918 - Cehoslovacia, Iugoslavia și România -, doar noi am rămas cu integralititatea teritorială, cu unitatea națională; celelalte două țări, mîndre - cu siguranță mai „mândre” decât noi În a doua jumătate a secolului trecut, Iugoslavia luptând disperat și eroic până la capăt contra enormei mașini de război naziste, iar Cehoslovacia Îndrăznind, În ’68, să dea o palmă usturătoare lui Brejnev și complicilor săi, generalii sovietici - ei
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
desfacerea lor la specularea capitalului, bursieră, fără investiție de risc și de valoare, să fie un asemenea semn. Sau... mondializarea care ni se pregătește, care va călca În picioare orgoliul și identitatea nu puținor state, unele dintre ele, „tinere” și mândre de structura statală și identitară În care s-au regăsit după secole de servaj și anomie, această „mondializare” nu va fi decât „pretextul” pentru o nouă bătălie universală pentru o „nouă Împărțire a lumii”. State tinere și vechi totodată, precum
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
Schechter am mai Întâlnit-o la București, cam de mult, la o expoziție Schweitzer. Dacă-i aflați adresa de la vreo rudă, veți afla de la ea multe amănunte despre Rubin, pictor de talent fără școală, ca și Todirel Tatos. Verișoarele erau mândre de el. Cât privește pe Doina Bucur (Florica Ionescu, născută Pursch) știu că a dat vreo 2 concerte la Flt. sub egida „Ligii”, că era violonistă virtuoasă și că mama ei era româncă (mi se pare soră cu mama lui
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
ceva nu prea era în ordine. Acum știu ce am de spus într-o asemenea situație, știu care-s vorbele de îmbărbătare. "Fiul tău te așteaptă în paradis. Pentru el e mai bine ca în timpul vieții, e fericit acum. Fii mîndră de el". Sunt cuvinte călduroase, ele promit ceva. Moartea are în sfârșit un sens. Moartea nu mai înseamnă moarte. Or, în viața pe care o ducem, în care ea e tot timpul în preajmă, acest lucru e important, e capital
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
Nu, e creștin. Păcat!" Vezi, îmi zice povestitorul (Scurei, profesor bătrân din Câmpulung) asta înseamnă patriotism. Dacă, trecând pe lângă o casă frumoasă, vei întreba, vei afla că e a unui român și nu te vei bucura; dacă trecând pe lângă alta mândră, vei afla că e a unui străin și nu vei zice: Păcat! atunci să știi că nu ești patriot. Dialogul în jargon: Vus ist des? Roiterübn. Vas mach men da mit? Zücher. Vem ghehört des? Dem Ellenbörger. (farmacist german în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și a celei de acum etc. Istoria cu Gheorghe Leondari, care a omorât pe frate-său, hoțul Haralamb Leondari Duca-Vodă cel bătrân și baba care l-a blăstămat. Dediu și Cantemir Bătrânul. Muzicant orb din cimpoi, care cântă balade. Trage, mândro, cu bobii Trage, mândro, și-mi gâcește Frunza de ce-ngălbenește Omul de ce-mbătrânește. Bătăi și banditisme la morți pentru drepturile hulpii. Poveștile lui Zavodnicu. 1 Mai 1925 [NOTE DIVERSE]** [Cele mai vechi amintiri] Amintire dela un Sfântu Gheorghe, în Rădășeni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
acum etc. Istoria cu Gheorghe Leondari, care a omorât pe frate-său, hoțul Haralamb Leondari Duca-Vodă cel bătrân și baba care l-a blăstămat. Dediu și Cantemir Bătrânul. Muzicant orb din cimpoi, care cântă balade. Trage, mândro, cu bobii Trage, mândro, și-mi gâcește Frunza de ce-ngălbenește Omul de ce-mbătrânește. Bătăi și banditisme la morți pentru drepturile hulpii. Poveștile lui Zavodnicu. 1 Mai 1925 [NOTE DIVERSE]** [Cele mai vechi amintiri] Amintire dela un Sfântu Gheorghe, în Rădășeni, când m-am dus
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]