5,605 matches
-
Ar însemna ca Ghiocel să moară a doua oară! Se gândi să-i spună Primăverii și ea să hotărască dacă-l transformă din nou în om sau va rămâne pentru totdeauna floare. Furios, se întoarse la Palatul de Gheață Veșnică. Mânia îl cuprinse când văzu zidurile acestuia sclipind sfidător. Nuuu! Trebuia să dispară acest simbol al ticăloșiei. Și trăsni de mai multe ori zidurile semețe, transformându-le într-un conglomerat de stânci golașe. Apoi, cu soldații săi, porni la vale, spre
MĂRŢIŞOR-26-ULTIMUL EPISOD de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353428_a_354757]
-
amabilitate care să încălzească sufletele? Iar atunci când nu suntem de acord cu câte ceva sau cineva, vrând să corectam, să îndreptăm, nu trebuie cuvintele să aibă totuși mirosul vieții și nu pe cel al morții? Cuvintele aspre, severe rănesc sufletele, produc mânie, răzvrătire, sau profundă îndurerare. Nu ar trebuie mustrările îndreptate spre oamenii de valoare să fie rostite în spiritul iubirii? Sau atunci când cuvintele au rănit să ne cerem iertare? Dar pentru a cere iertare în suflet trebuie să existe măcar o
UNIŢI ÎN CUGET ŞI SIMŢIRI? de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353528_a_354857]
-
esențiale ale vieții, atât de necesar alături de apă, pământ, aer. În doctrina hindusă, de pilda, care îi conferă o importanță fundamentală, după Yijing, focul corespunde sudului, culorii roșii, verii, inimii. În relația sa constantă cu inima, focul simbolizează pasiunile (dragostea, mânia). Așadar, putem vorbi despre focul spiritului.: De parcă numai mie-mi spune povestea la ureche/ focul din sobă își întețește cântul, trosnind/ Brațul pădurii pierdute printre vreascurile uscate/ și-mi mângâie obrajii supți de griul ce mă-nconjoară,/ învăluindu-mă cu
ELISABETA IOSIF ”ADEVĂRURILE LUTULUI” RECENZIE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1619 din 07 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352862_a_354191]
-
-mi găsesc odihnă în aș ta noapte blândă! Explozie de bombe în Orient, în Vest Furtuni și inundații, cutremure, în rest Războaie, foamete, copii morți fără vină Desfrâu și-ncăierare, viața făr-de lumină. Minciuni și arderi vane în clocot de mânie Exasperări apasă pe mulți pentru vecie Eu vreau să vin spre Tine cu inima-nainte Rostind o rugăciune, Prea blândule P a rinte! Dar mă lovesc de ignoranți, care nu cred Fură, ucid, sunt grosolani, n-aud, nu văd Nu
ZIUA DE AZI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 705 din 05 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/353014_a_354343]
-
La un concert vreodată nu s-a dus Și din fotoliul unde a ajuns Înțelepciune și destine-mparte! El nu știe ce-nseamnă Simfonia, Mai mult nici nu cunoaște cheia-sol, Tristețile îmi dau acum ocol Și-mi clocotește-n inimă mânia... „Tăiați fără de milă-n carne vie, De ce în Viață s-au făcut artiști?” Tu, Patrie, de vrei să mai exiști Trezește-ți fiii dintru letargie... „Nu mai avem nevoie de Cultură”, Spunea trimisul-șef de la Partid, De alte cele Omul
CARTEA CU FILELE NETĂIATE (POEME) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354430_a_355759]
-
din chiar incinta ambasadei sovietice . Comunicarea era ușoară deoarece și Iliescu și Petre Român vorbeau fluent limba rusă . Consilierii sovietici l-au sfătuit pe Iliescu să iasă la TVR 1 , unicul post TV din acea perioadă și să înfiereze cu mânie proletara pe cei care demonstrau zilnic ( câteva mii de oameni cel putin ) în Piață Universității . Consilierii sovietici i-au sugerat lui Iliescu să explice românilor la TVR că " în piață se găsesc elemente fasciste și legionare " . Dar în Piață NU
FANTOMELE KGB-GRU SI RETELELE SECURISTO- PSEUDO- LEGIONARE ! de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1938 din 21 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354505_a_355834]
-
Prorector, Domnilor Prorectori, Stimați colegi din Facultatea de Psihologie și Științele Educației Prin prezența scrisoare vreau să vă anunț demisia mea din Senatul Universității „Al. I. Cuza”, după aproximativ un an în care am adunat multă frustrare și nu puțină mânie. Tocmai pentru a mai potoli mânia, am preferat să aman anunțarea acestei decizii pe care am luat-o înaintea ședinței de Senat de pe luna martie. Nu am venit la ședința cu pricina ca să evit o reacție nepotrivită. Acum, o pot
LIVIU ANTONESEI [Corola-blog/BlogPost/354559_a_355888]
-
Facultatea de Psihologie și Științele Educației Prin prezența scrisoare vreau să vă anunț demisia mea din Senatul Universității „Al. I. Cuza”, după aproximativ un an în care am adunat multă frustrare și nu puțină mânie. Tocmai pentru a mai potoli mânia, am preferat să aman anunțarea acestei decizii pe care am luat-o înaintea ședinței de Senat de pe luna martie. Nu am venit la ședința cu pricina ca să evit o reacție nepotrivită. Acum, o pot anunță în calm. Motivele care m-
LIVIU ANTONESEI [Corola-blog/BlogPost/354559_a_355888]
-
Doamna Prorector, Domnilor Prorectori, Stimați colegi din Facultatea de Psihologie și Științele EducațieiPrin prezenta scrisoare vreau să vă anunț demisia mea din Senatul Universității „Al. I. Cuza”, după aproximativ un an în care am adunat multă frustrare și nu puțină mânie. Tocmai pentru a mai potoli mânia, am preferat să aman anunțarea acestei decizii pe care am luat-o înaintea ședinței de Senat de pe luna martie. Nu am venit la ședința cu pricina ca să evit o reacție nepotrivită. Acum, o pot
LIVIU ANTONESEI [Corola-blog/BlogPost/354559_a_355888]
-
din Facultatea de Psihologie și Științele EducațieiPrin prezenta scrisoare vreau să vă anunț demisia mea din Senatul Universității „Al. I. Cuza”, după aproximativ un an în care am adunat multă frustrare și nu puțină mânie. Tocmai pentru a mai potoli mânia, am preferat să aman anunțarea acestei decizii pe care am luat-o înaintea ședinței de Senat de pe luna martie. Nu am venit la ședința cu pricina ca să evit o reacție nepotrivită. Acum, o pot anunță în calm. Motivele care m-
LIVIU ANTONESEI [Corola-blog/BlogPost/354559_a_355888]
-
copite de cai de la o trăsură care se apropia și care chiar opri la câțiva pași de ei. Ușa trăsurii se deschise, din ea coborî deșiratul de Albert, cu urechile și vârful nasului roșii ca para, de bună seamă, de mânie și năduf, care strigă: - Se poate, Alice?!... De ce mergi pe jos?!... Vino în trăsura mea!... Dar Alice cuprinzând și mai strâns brațul lui Karl, ca și cum ar căuta instinctiv apărare în el, îi răspunse lui Albert: - Merci!... Prefer plimbarea pe jos
ETERNELE VISĂRI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353683_a_355012]
-
în această luptă, rosti și el, cu voce scăzută, dar fermă: - Da! Ar fi bine să-ți vezi de treabă! Nu tulbura liniștea discuției noastre!... Albert, furios ca un curcan datorită insuccesului său, urcă în trăsură, apoi mai adăugă cu mânie: - Alice, pentru ultima oară, te poftesc să urci în trăsura mea!... Ea însă era fermă în întențiile ei: - Poți pleca singur, ce mai aștepti? Nu e nicio pagubă dacă nu mă plimb cu trăsura ta! Furios de-a binelea, Albert
ETERNELE VISĂRI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353683_a_355012]
-
insolite vorbe: - Ha, ha, să vedem cine învinge dintre noi doi! Ai să vezi cum s-o sătura Alice de sărăcia ta și va ajunge să tânjească iarăși după faima și averea familiei mele!... Karl turba de-a binelea de mânie, așa că, renunțând să mai caute un loc în cafenea, ieși îndignat pe ușă, strigându-i, înapoi, lui Albert: - Te omor, nenorocitule! Atâta îți trebuie, să încerci doar să te atingi de Alice! Karl avu, totuși, mulțumirea că Alice a fost
ETERNELE VISĂRI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353683_a_355012]
-
mă vede-acest profet, care-a trecut prin șapte generații doar ca să îmi aducă mustrări sau acuzații, pentru greșeli pe care le repet. Îl rog să intre-n casă, la masă îl invit și mă-nfioară albele lui plete. Pe ochi are mânia lui Hera ca pecete, e slab și pare foarte obosit. Sunt ostenit, îmi spune, spre Delphi mă îndrept și vreau să mă-odihnesc puțin la tine. Nu te speria. Destinul cu a ta viață ține... Și capu-i cade-ntr
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1569 din 18 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353978_a_355307]
-
în drumul lor ,pentru ași ajunge țelul. Să nu uităm grozăviile făcute de Ștefan cel Mare, care alături de luptele sale antiotomane(Vaslui, Podul Înalt, Valea Albă, Războieni, etc), a tăiat capete nevinovate după un județ superficial și hotărâri luate la mânie.Pentru noi domnitorul Moldovei anilor 1470 este un erou național,dar pentru ungurii care stăpâneau cetatea Chilia cucerită de Ștefan la 23-25 ianuarie 1465 este un criminal care a tăiat multe capete.La fel a fost socotit și de locuitorii
REVOLTA EROILOR DIN OGLINDA RĂUFĂCĂTORILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354041_a_355370]
-
franci una/”, iar ultimele două propoziții încep cu verbul „sparg”. În ultima propoziție el este urmat de expresia populară cu nuanță superlativă „al dracului”, dovadă a apartenenței personajului la un mediu social modest și a intensității cu care își trăiește mânia și dorința de descărcare nervoasă. Construcția incidentă „mă-nțelegi”, care mai apare și cu altă ocazie în vorbirea personajului, are valoare de tic verbal, folosit totuși din dorința de convingere și de intimidare a interlocutorului. Din exprimarea d-lui Lefter
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
cu un respect familiar, precum domnului comisar, cu apelativul nene: „Merg și eu la secție, nene Turturene [ ... ].” Când chivuțele sunt eliberate și comisarul îi reproșează că le face necazuri cu ipohondriile lui, d-l Lefter schimbă din nou registrul lingvistic. Mânia lui se revarsă într-o avalanșă de acuzații și de invective la adresa autorității „compusă din pungași, din zbiri complici cu briganzii”. Li se adresează cu pronumele „dv” și substantivul „domnule” care nu mai exprimă politețea, ci devin termeni generici ce
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
rămâne? Am înțeles, care va să zică, cum merge chestia! Nu vă săturați nici cu zece la sută? Cât vreți, cât poftiți, domnule? șaptezeci? nouăzeci? sută la sută?” La început fraza este îngreunată de stereotipiile de limbaj „care va să zică”, „mă rog”, după care, pe măsură ce mânia crește se ajunge la o înșiruire de interogații alcătuite dintr-un singur cuvânt. Într-un moment de respiro, nemulțumirea îmbracă forma ironiei: „Frumos! sublim” adaogă, după o pauză de resuflu, d. Popescu, cu un ton de acră ironie”, după care
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
Cine a fost porcul și măgarul” repetată după fiecare faptă a lui Popescu și după fiecare afirmație a elevilor că el este autorul, ar putea să conțină și o formă foarte subtilă de sancționare a obrăzniciei odraslei din înalta societate. Mânia profesorului se revarsă direct și tumultuos, într-o avalanșă de cuvinte injurioase adresate unui alt elev, de condiție socială modestă: „Ba da, loază!”, „Acele care sunt, boule! emisferul austral; emisferul boreal, mai gheparte apoi emisferul oriental și emisferul ocțidăntal, măgarule
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
fost de bună nora sa, Baba Dochia nu era mulțumită și căuta tot timpul să-i facă greutăți. De cele mai multe ori, Dragobete își apăra soția și o ferea de cotoroanța de mamă-sa, iar văzând asta, baba Dochia fierbea de mânie, nu alta. - Ca oala pe foc, completează de obicei fetița, repetând o comparație făcută cine știe când. - Văzând cât îl supăra pe Dragobete când se purta urât fata, băbătia se prefăcu o vreme că nu mai are nici o treabă cu
LEGENDELE MĂRŢIŞORULUI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1511 din 19 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353192_a_354521]
-
Dumnezeu a creat lumea în șase zile, iar în cea de a șaptea s-a odihnit, transformând-o în zi sfântă. Odihna din ziua a șaptea marchează un legământ între Dumnezeu și Om. Sunt șapte păcate de moarte - avariția, invidia, mânia, aroganța, desfrâul, beția și lenea. Sunt șapte virtuți: dragostea, credința, tăria sufletească, speranța, inteligența, cumpătarea, dreptatea etc.) Cifra biblică rotunjește ideea generală despre cartea amintită, adică profundul ei creștinism. În fiecare vers autoarea își developează inspirat, cu o tentă personală
ŞAPTE POEME NEPROHIBITE, CRONICĂ DE RĂZVAN DUCAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/353216_a_354545]
-
un cutremur sau un uragan, Uraganul Victor. Preferam să îl evit, până le extrema de a nu servi masa alături de el. - Degeaba stai bosumflată, habar nu ai ce vrei în viață! - Știu exact ce vreau, strigam cu ochii scăpărând de mânie! Mă înfășca cu palma cât o lopată de după ceafă și mă trăgea într-o parte, gata să mă lipească de pieptul lui devenit din ce în ce mai uriaș, de la un an la altul. - Ho, mânzule, râdea de mine, cu literatura și pictura o să
NECUNOSCUTUL MEU TATĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1707 din 03 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352590_a_353919]
-
îndeamnăla moarte un sarazin care nu este mai prejos fațăde un creștin: Cu pintenii de aur fin calu-și întețește, / Aleargă, pe păgân cât poate îl izbește. / Îi sfarmăscut, apoi platoșa îi sfâșie, / Cu țeapa îi străpunge trupul, plin de mânie, / Apasăcu nădejde, pe calu-i îl clătește, / Cu coada țapei lui în drum mort îl trântește[10]. Spre sfârșitul secolului al IV-lea creștinismul se dezvoltase mult în interiorul comunităților sătești și urbane, din vremea aceea, impunându-se ca religie unicăîn
REFLEXEALE IPOSTAZELOR VITEJIEI CAVALERULUI ŞI VOINICIEI HAIDUCULUI ÎN EVULUI MEDIU EUROPEAN de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352504_a_353833]
-
se retrase lângă un alt copac. A deschis o carte cu poezii și Alma știa că se preface. Era bine că nu mai vărsa lacrimi. Îi părea rău pentru ea. Mary Morgan nu avea nici un scrupul. Simțea că fierbe de mânie. Lordul râdea și se amuza împreună cu Mary, Eustace și mai nou, Marge. Prietena ei era asaltată de politețurile vărului Eustace. Alt vânător de averi. Îhm, ce pereche potrivită făcea cu lady Morgan. Leon o strigă captivat de îndeletnicirea cu zmeii
MY LORD (VII) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2137 din 06 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352697_a_354026]
-
decât hohotul gâlgâitor-zgomotos și vulgar, pe care niciodată nu-l vei întâlni la Dorel Schor. El ne oferă un zâmbet ștrengar (cum bine îl definea cineva) în spatele căruia se află o deosebită profunzime a gândirii, un alambic ce rafinează fructele mâniei, transformându-le în zâmbet și glumă, atent și degajat exprimate. Și asta - spre a nu deranja sau lovi, spre a nu insulta pe cineva anume. Dorel Schor e corziv fără ca să-l simți, el arzând adesea cea ce nu trebuie
UMORISTUL DOREL SCHOR ŞI VIRTUŢILE PĂCATULUI SĂU de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1152 din 25 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353737_a_355066]