2,156 matches
-
la câini. A stat mult timp acolo în mijlocul drumului cu bucata ceea de mămăligă în mâini, parcă nu știa ce să mai facă, încotro s-o apuce. A plecat într-un târziu pe lângă garduri, abătut și îngândurat, cărând bucata de mămăligă pe care până la urmă o aruncă unui câine costeliv care se uita cu ochi flămânzi la el. Sărman câine, poate demult nu mai mâncase ceva și acum se îneca încercând să înfulece dintr- odată toată mămăliga ceea. S-a aciuat
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
îngândurat, cărând bucata de mămăligă pe care până la urmă o aruncă unui câine costeliv care se uita cu ochi flămânzi la el. Sărman câine, poate demult nu mai mâncase ceva și acum se îneca încercând să înfulece dintr- odată toată mămăliga ceea. S-a aciuat în podul cu fân al dascălului bisericii de la marginea satului. Era tânăr, puternic, nu- și prea făcea probleme, spărgea lemne, aducea apă, mătura prin curte ajuta la cosit și la prășit în țarină... Cu asta își
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
câmpul tivit de stele, stătea cu ochii ațintiți undeva departe și vorbea molcom cu cei câțiva câini care de obicei se țineau de el, fiindcă întotdeauna scotea din largile-i buzunare câte un codru de pâine sau un dărăb de mămăligă. Le vorbea ca unor oameni despre lucruri neînțelese chiar de el, dar șuvoiul de cuvinte izvora de undeva din ființa sa atât de singuratică iar el nu căuta să le oprească. „Bă cuțule, bă, de ce nu paști tu iarbă când
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
când eu eram în clasa-ntâia el era în clasa patra. De fapt nici atunci nu era prea mare de statură și cam blegos. Râdeau toți de el, fiindcă a spus odată la alți copii că a mâncat brânză cu mămăligă goală. Oricum, se pare că în privința zgârceniei l-a moștenit oarecum pe tatăl lui dar într-o măsură mai mică. Are trei băieți și trei fete din care doar băieții sunt toți în sat fiecare la gospodăria lui ceea ce se
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
de proiecte de dezvoltare pe domenii și ceea ce era al dracului de supărător pentru guvernantul român, cu o urmărire sigură a utilizării lor corecte, (curat inacceptabil pentru un adevărat român). Când au aflat asta, guvernanții au pus-o de mămăligă fiecare pe cont propriu și s-au retras strategic spre alte izvoare de bani, mai lesne de pus la teșcherea. Unii încă mai stau și acum cu deștiu-n gură și se întreabă nedumeriți: „Cum adică, să nu se poată fura
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
Finca în picioare, deși era iarnă.”. Vai, vai, ce șocante dezvăluiri! Nu-i așa că vă minunați cum Neluțu a prins teroriști ca și cum acolo, la Buzău, ar fi fost vad bun de teroriști care trag precum peștii la râmă sau la mămăligă. Și fiindcă erau ei cam mici și proști, toată ziua, buna ziua, intrau în unitate după muniție și armament. Dar ochiul vigilent al lui Neluțu a sesizat pe loc anomalia și a pus capăt acestei situații de nesuportat pentru un
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
prezentând modele bazate pe democrație. Primul cenaclu literar, organizat la inițiativa lui Mircea Eliade, cenaclu trecător și instabil, datorită contextului anilor '50, este înlocuit abia două decenii mai târziu de seria de întâlniri regizate de L.M. Arcade (pseudonimul lui Leonid Mămăligă). Cenaclul său devine un loc de întâlnire între literați, aflați sau nu în exil, un spațiu al exprimării artistice. În anii destinderii ideologice, reprezintă o formă de receptare și integrare reciprocă a celor două literaturi, din țară și din exil
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
școlii. Dirigintele clasei, în care învăța Bidaru, nu s-a schimbat. A rămas tot el, același excelent profesor de istorie: exigent, sever, iubit și respectat mult de părinții elevilor, convins că țăranii în 1907 s-au răsculat deoarece nu aveau mămăligă cu mujdei, iar în urma războaielor de tot felul adevărații beneficiari sunt soldații mutilați ce se întorc de pe front cu ochi de sticlă, mâini de cauciuc și picioare din lemn. Ei nu vor mai avea nevoie nici de ochelari, nici de
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
Mă uit în stânga, mă uit în dreapta...nu-i și pace! Nu e nici o nenorocire; s-o fi dus să mulgă vaca..., îmi spun în mintea mea. Mă apuc și eu de altă treabă. Dau mâncare la păsări, pun ceaunul de mămăligă, să pregătesc ceva de mâncare pentru toți. Până să fiarbă apa, am să trag o fugă în grajd, să văd de ce întârzie bărbatul acesta al meu. Eram sigură că e în grajd. Numai el mulgea vaca. Se scula cu noaptea
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
și spuma de tescovină amestecată cu tărâța de făină de grâu și uscată. Tărâța era scoasă de la făina de grâu și făcută la râșniță de mine și de soră-mea Ileana. Tot la râșniță făceam și făina de păpușoi pentru mămăligă, mălai și ghismană. Tata avea un palton negru de care se prindea orice puf și orice scamă. După regula casei, ori de câte ori se îmbrăca cu el, numai pe mine mă punea să il curăț... Nici de data asta nu s-a
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
de carne și un fel de bucate de carne, cu excepția zilelor de post". Exista chiar sistemul unei alimentații după preferințele bolnavilor: "parte din bolnavi, Miercurea și Vinerea, în număr aproape 20, preferă a mânca de post, parte din bolnavi primesc mămăligă (la cerere)". Era foarte curată și spălătoria, "precum și întregul edeficiu unde se află bucătăria, spălătoria și Feredeul", dar lăsa de dorit inventarul "de garderobă" (inventar moale) pentru care, spun inspectorii, "suntem de avis ca: Onorabila Epitropie Generală să trimită de
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
sau o sfeclă, aflate pe drum, fără să le ridice. După ce își potolea foamea („cu ce da Dumnezeu"), ceea ce mai rămânea din bucate și chiar firimiturile erau strânse cu grijă și date animalelor și păsărilor. Aruncarea, irosirea unei bucățele de mămăligă sau pâine era socotit un păcat. Pâinea, „pâinea cea de toate zilele", era mămăliga, care avea pentru familia de țăran nu numai culoarea dar și valoarea metalului galben. Mare cât o roată de cotigă, mămăliga tăiată cu sfoara în calupuri
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
cu ce da Dumnezeu"), ceea ce mai rămânea din bucate și chiar firimiturile erau strânse cu grijă și date animalelor și păsărilor. Aruncarea, irosirea unei bucățele de mămăligă sau pâine era socotit un păcat. Pâinea, „pâinea cea de toate zilele", era mămăliga, care avea pentru familia de țăran nu numai culoarea dar și valoarea metalului galben. Mare cât o roată de cotigă, mămăliga tăiată cu sfoara în calupuri era componenta de bază a hranei zilnice. Păstrez în memoria afectivă imagini și întâmplări
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
Aruncarea, irosirea unei bucățele de mămăligă sau pâine era socotit un păcat. Pâinea, „pâinea cea de toate zilele", era mămăliga, care avea pentru familia de țăran nu numai culoarea dar și valoarea metalului galben. Mare cât o roată de cotigă, mămăliga tăiată cu sfoara în calupuri era componenta de bază a hranei zilnice. Păstrez în memoria afectivă imagini și întâmplări mai puțin plăcute despre felul în care ne hrăneam noi, cei care alcătuiam o familie numeroasă. Sunt aspecte pe care nu
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
îndurare, suprarealistă aș spune. Noi avem propria realitate, ca un samadhi-tank (un recipient în care se retrag unii americani și li se atrofiază simțurile pentru a deveni mai fericiți), avem propriul ritm în istorie, care seamănă mai mult cu învîrtitul mămăligii. Nu avem prea multe atuuri în hiperconcurența globală, nici avantaje comparative, competitive, sau cumulative. O barcă în bătaia vînturilor, valurilor... Țărmul nostru l-am vîndut și l-am părăsit. Nu mai avem nici un liman interior în condițiile pierderii accelerate a
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
se lipi de piele. Era leoarcă așa că o scoase și o azvârli îndărăt. Din desagă luă plosca din care trase vârtos o dușcă. Își turnă ceva apă și peste grumazul ars. Băgă apoi mâna adânc și găsi un boț de mămăligă, niște slănină, niscai brânză și o ceapă pe care o crăpă numaidecât. Le puse pe un ștergar și, făcându-și cruce în gând, se apucă să mănânce. Plugarul își reluă apoi cu osârdie lucrul, până spre seară. La întoarcere, își
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
monetar, plătind bilete extrem de scumpe. Dar ăsta nu e decît efectul impotenței noastre economice și al erorilor, intenționate și neintenționate, ale onor politicienilor noștri din ultimii 20 de ani. În timp ce noi visam la democrație, cîțiva criptocomuniști și criptosecuriști ne furau mămăliga. Avem, grație d-nei Udrea desigur, un brand de țară (mulțumim, d-na Udrea!), vom mai avea unul plătit cu 75 milioane de euro (!!!), singura problemă e că nu mai avem țară, politica economică ne-o face F.M.I.-ul, celelalte politici
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
mă voi lupta prin orice mijloace pentru distrugerea regimului de cruntă teroare comunistă... Așa să-mi ajute Dumnezeu!46. Jurămintele și adeziunile membrilor grupurilor Arnăuțoiu și Arsenescu se fundamentează pe aceleași valori circumscrise de țară, națiune, regalitate etc.: Subsemnatul G.I. Mămăligă, prin prezenta, adeveresc că m-am Înscris de bunăvoie și nesilit de nimeni ca haiduc pentru a lupta la eliberarea și salvarea Patriei și Neamului... Subsemnatul Ioan P. Chircă, din Nucșoara, de bunăvoie și nesilit de nimeni, numai din spirit
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
pune în cap, a se pune cu burta pe carte, a băga mâna în foc, a-l rupe în bătaie, a i se frânge inima, a-și da cămașa de pe el, om cu scaun în cap, a o pune de mămăligă, a o băga pe mânecă, tobă de carte, a-și da cu stângul în dreptul. Metaforele pun adeseori laolaltă termeni concreți din sfera locuinței și a ființei: gura sobei, piciorul scaunului, brațul fotoliului, fața de masă, gâtul sticlei, buza paharului, ochiul
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
venă (1); 785/180/61/119/0 brînză: lapte (93); vacă (67); mîncare (59); oaie (52); dulce (37); alb (30); caș (30); cașcaval (25); lactate (25); sărată (23); sărat (17); aliment (16); albă (14); oi (14); mîncare (13); telemea (13); mămăligă (11); capră (8); topită (8); bună (7); foame (7); de oaie (7); plăcinte (7); șoarece (7); burduf (6); mucegai (6); smîntînă (6); cioban (5); gustoasă (5); hrană (5); urdă (5); gustos (4); miros (4); plăcintă (4); țară (4); de vacă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); acasă; acră; albastră; alergică; animal; animale; aperitiv; ardei; băiat; bloc; brînză; bucată; bucate; bun; de capră; carne; cartofi; caș de vacă; ceapă; delicatesă; fata; fermă; finețe; fotografie; găuri; grăsime; gustare; iaurt; intrare; iute; împuțită; Jerry; liniștit; macaroane; de machidon; mămăliga; mediocritate; miel; minte; moșii; neglijență; nu; papanași; paste; Paște; pizza; plăcut; poftă; președinte; putoare; roșie; roșu; sat; saturație; savoare; sărut; scîrbă; scrob; spaghetti; în șip; șoricel; tren; urîtă; uscată; varză; vitamine; vreme călduroasă; zăr; zgîrcenie (1); 787/135/66/69
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
copilul; costiță; cutie; cuțit; diviziune; duplicat; egalitate; element; fată; firimitura; femeie; firimitură; fîșie; fleică; frați; frîntură; frumoasă; frunză; gagică; grosolan; haina; hrincă; indiciu; itemi; împarte; a împărți; început; înghițitură; lepădătură; lucru; un lucru; lume; lungime; masă; de masă; material; materie; mămăligă; măsură; milă; minte; mușcătură; nedumerire; nefinalizat; nevoie; noutate; număr; om; de os; parte mică; o mică parte; parte din; o parte aleasă; pădure; pește; petic; pic; piele; pizza; plasă; plăcere; plăcintă; porc; portocale; porții; porționare; prăjitură dulce; prieten; proaspătă; proprietate
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
finalitate; a finaliza; finanța; finisează; finit; frază; frig; fundița; fusta; haină; haine; hanorac; hotărît; a începe; a începe din nou; un nou început; început nou; închina; închis; încuia; înscrie; a întrerupe; înțelegere; jucărie; lăcată; lecțiile; legămînt; a leșina; lucru; lucruri; mămăligă; medie; mîndrie; muri; naștere; oferi; a se opri; oră; pact; panglică; paza; păcat; perioada; pleca; plecăciune; plecare; plîns; poezia; povestea; priceput; proces; pui capăt; a pune punct; rapid; reflectare; o relație; relax; renunța; reparația; a rectifica; reuși; ridica; scrisoarea; semestru
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
calm; cană cu lapte; casă; cu cereale; cu cereală; chefir; ciocolată; ciupercă; colac; copii mici; copilași; copilărie; corn; de cuc; culoare; delicatese; dimineața; fin; frigider; fript; fulgi; grăsime; greu; gros; gunoi; gust; iubire; lactat; lăptărie; leac; mamei; materie animală; matern; mămăliga; mic; mic dejun; microbi; și miere; naște; natural; negru; neplăcere; neplăcut; nesquik; nutritiv; oase; orez; păr; pieptul mamei; pisică; pîine; nu-mi place; plăcere; plăcut; poftă; producător; proteină; purificare; rece; relaxare; revenit; sat; sete; spumă; sticlă; substantiv; sursă de energie
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
de argint; auriu; bază; bebeluș; bol; cu borș; bucățică; cafea; cap; cartofi; castron; caș; cereale; cratiță; drag; dulceață; element; fasole; firavă; foamete; foarfecă; fulgi; gaură; grasă; gură; gurmand; heroină; o hrăni; iaurt; indiferență; încinsă; îndrăgostit; înghețată; lighean; lingușitor; lipsă; matinală; mămăligă; măsură; mereu; mestec; mesteca; mic; miere; mîna; mînă; mînca; mîncare lichidă; mîncărică; mîner; moartea; muzică; de nădejde; neajutorat; nefericire; nevoie; nouă; Nutella; oală; obiect casnic; oleacă; ospăț; ou; parte; plină; plumb; poftă; porțelan; porție; prăjitură; de prăjitură; preferată; rece; rezistență
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]