2,076 matches
-
unde au apărut mai multe fibule, catarame și piepteni. Lipsa determinărilor antropologice nu ne permite să atribuim folosirea acestor obiecte de podoabă de către femei sau bărbați. Cum acest lucru a fost bine constatat în marea necropolă de la Mihălășeni, unde majoritatea mărgelelor au fost descoperite la femei, putem admite că și aici avem de a face cu morminte ale unor persoane de sex feminin. Un singur mormânt din cele 10, care conțineau mărgele, M. 11, aparținea unui copil și cel de al
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
bine constatat în marea necropolă de la Mihălășeni, unde majoritatea mărgelelor au fost descoperite la femei, putem admite că și aici avem de a face cu morminte ale unor persoane de sex feminin. Un singur mormânt din cele 10, care conțineau mărgele, M. 11, aparținea unui copil și cel de al doilea, M. 57, era de adolescent, restul de 8 morminte, erau de adulți, respectiv cu vârstă de peste 18 ani. d10 - Cronologia În fixarea limitelor cronologice ale necropolei din sec. IV d.
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
de obicei, cu gura în sus sau puțin aplecate, dispuse în zona picioarelor, a capului și mai rar a bazinului. Opt morminte au avut ca inventar piepteni din os, zece morminte au avut fibule, în zece morminte s-au găsit mărgele, unele în șiraguri destul de mari, care cuprindeau zeci de exemplare. În opt morminte s-au descoperit catarame din fier, bronz sau argint, în trei s-au găsit fusaiole, cuțite din fier, pandantive-ghioc, în două morminte s-au aflat pietricele mici
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
zonele imediat învecinate, cât și cu populații mai îndepărtate cu care aveau cel puțin legături comerciale. Unele din obiectele descoperite fac parte din produsele importate, în special din lumea romană, dacă ne referim la amforele de import, obiectele de podoabă, mărgele, fibule, catarame etc. venite din atelierele romane, precum și alte produse specifice unor populații care au creat această nouă cultură materială din sec. IV d. Chr., respectiv goții și dacii liberi. Într-un singur mormânt s-au descoperit câteva oase de
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
poate constitui un ritual aparte. Prezența ofrandelor de carne sau a unor recipiente pentru băut, în special căni, confirmă existența unor ritualuri respectate de întreaga comunitate a dacilor liberi. Inventarul cel mai bogat îl reprezintă obiectele de podoabă, în special mărgelele din sticlă. Se constată, de asemenea, lipsa fibulelor, a cataramelor sau a altor obiecte de podoabă, care apar frecvent în celelalte necropole. Acest fapt ne îngăduie să considerăm o datare mai timpurie a acestei necropole, care să fie cât mai
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
prezența celor 10 fibule din fier sau bronz, care ajută la datarea oarecum mai târzie a cestei necropole, respectiv sfârșitul sec. III d. Chr. și începutul celui următor. Obiectele de podoabă sunt mai numeroase și mai diversificate, incluzând aici, în afară de mărgele, cercei, brățări, pandantive (căldărușă din fier și o piesă din argint) și un fragment de monedă. Ceramica, de asemenea, este diversificată și mai numeroasă, cuprinzând cele trei tipuri: lucrată la mână, în special vase-borcan, lucrată la roată (vase urnă, străchini
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
mormintelor cu inventar este și aici destul de mic - doar 27 de morminte din 70. Observăm lipsa totală a ceștii dacice, element deosebit de frecvent în inventarul așezărilor din această perioadă. Obiceiurile de port sunt destul de bine marcate prin prezența fibulelor, pandantivelor, mărgelelor, cerceilor, brățărilor, descoperite în special în zona gâtului, pe umeri sau pe piept. Mărgelele purtate în coliere la gât, sunt consemnate în număr apreciabil. Unele coliere aveau până la 100 de exemplare. Atât fibulele cât și alte obiecte de podoabă au
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
Observăm lipsa totală a ceștii dacice, element deosebit de frecvent în inventarul așezărilor din această perioadă. Obiceiurile de port sunt destul de bine marcate prin prezența fibulelor, pandantivelor, mărgelelor, cerceilor, brățărilor, descoperite în special în zona gâtului, pe umeri sau pe piept. Mărgelele purtate în coliere la gât, sunt consemnate în număr apreciabil. Unele coliere aveau până la 100 de exemplare. Atât fibulele cât și alte obiecte de podoabă au dat posibilitatea să datăm cu multă acuratețe limitele cronologice ale necropolei, dovedind evoluția identică
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
ceramică, uneori câte 8-9 recipiente, altele mai puține, așezate în zona picioarelor, a capului și mai rar pe bazin; opt morminte au avut piepteni din os; zece morminte au avut fibule, uneori câte două; în zece morminte s-au descoperit mărgele de diferite tipuri și materiale, multe așezate în șiraguri cu zeci de exemplare; 8 morminte au avut ca inventar catarame din fier, bronz sau argint; în trei s-au descoperit fusaiole, cuțite din fier, pandantive-ghioc, pietricele mici, câte un cercel
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
manifestațiile de la 23 August de pe vremuri, chiar și vânzătorii de lumânări sunt însemnați, poartă ecuson. Mai lipseau două tancuri la intrare și totul era perfect”. Singurul element care perturbă această idee de ordine impusă este mulțimea de cerșetori înșirați ca mărgelele pe ață la poala Dealului Patriarhiei și de-a lungul aleii de urcare. Mi-am pus mereu întrebarea de ce an de an sunt mai mulți cerșetori la pelerinajul de la București decât în alte părți. Să fie vorba de o mai
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
nu mai aud nimic în afară de o voce hotărâtă care spune „înaintăm, înaintăm frumos, nu ne oprim, da, și pe stânga și pe dreapta. Sărutăm și nu blocăm !”. Gesturile grăbite, de păpuși mecanice ale oamenilor care ating de raclele înșirate ca mărgelele pe ață haine, flori, batiste, unii plâng, alții râd, alții se opresc ca în transă. Totul se termină cu mirul aplicat pe frunte de preotul plasat la ieșirea din baldachin, acolo unde se termină sacrul și încep iarăși viața și
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
disponibile, de obicei ele nu se împart celor care coboară dealul) pe „linia cerșetorilor”, mai exact bordura înaltă de la jumătatea scuarului plin de iarbă care traversează exact pe jumătate Dealul. I-am spus „linia cerșetorilor” deoarece aici sunt înșirați, ca mărgelele pe ață, zeci de cerșetori, care mai de care mai interesant și inventiv în expunerea infirmităților aducătoare de bani. După puțină vreme, am simțit cum mă inundă un sentiment extrem de plăcut, de securitate și protecție : a sta printre cerșetori te
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
dar singurul și cel mai de încredere, prin care literatura se întipărește în ființa autorului însuși. În plus, forța de a supraviețui putea să vină și de aici. Memoria era ajutată de bețe de chibrit sau de un șirag de mărgele făcute din pâine, asemănător cu niște mătănii. Soljenițîn mărturisește că a compus în acest fel mai multe poezii, dar și piese de teatru, chiar în mai multe variante, pe care trebuia să le "șteargă" din memorie atunci când le înlocuia cu
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
socialiste. Într-o curte, pe o măsuță, este fixat un polizor acoperit de un praf de culoare albă. Alături, niște rafturi sînt pline ochi de melci (ghiocuri). Mai mari, mai mici și chiar mici de tot, probabil pentru șiraguri de mărgele destinate femeilor cochete. Melcii mari, enormi, de culori diferite, ne sînt prezentați ca fiind viețuitoare ce depășesc frecvent suta de ani. Se remarcă printre aceștia unii de o culoare rozaliu-sidefie, adevărate rarități protejate de lege. Uite, nevastă, cu două ghiocuri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
redactor, 1977-1981) să apară cu liniuța aceea de la început. Poză nu am acum. Trimit una. Pa! Aurel D. FĂRĂ IERTARE Blană de vulpe-și dorise doamna mea clară și ierburi i-am dus și pe ușa castelului scosu-m-a fără iertare mărgele-și dorise doamna mea clară și netrebnic i-am dus boabe de rouă și ceară și în frig scosu-m-a doamna fără iertare cuțitaș de argint dori doamna mea clară și un crin i-am întins cu adîncă sfială și în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
are valoare prin absolvenții ei pe care eu i-am văzut la lucru ca profesori ingineri electromecanici în Licee din Iași, din Suceava, din Roman , din Câmpina . Pedagogi de referință, profesioniști recunoscuți. Școala de la Iași are frumusețe „oltenească”, pentru că , așa cum „ “mărgelele” „ lui Brâncuși se înșiră pe o „inimă” de fier spre infinit, așa și „școlile ieșene” se înșiră pe apa milenară a Bahluiului aducându-și prinosul lor la „Marea de cunoștințe” științifice ale lumii. Școala de la Iași știe să respecte valorile
PE SUIŞUL UNUI VEAC by Gheorghe Manolea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/420_a_1004]
-
oferit inițial un suport metalic pentru puja și încă un mic recipient metalic pentru kum-kum. Apoi un altul din piatră, tot pentru kum-kum. Toate aceastea, după obișnuitele negocieri purtate la sânge. De la el am cumpărat, mai apoi, două șiraguri de mărgele - unul de chihlimbar și unul de agate - superbe, la 200 de rupii fiecare. Cam 4,5$. Unul asemănător celui de agate, am văzut la Duty Free în Aeroportul din Moscova cu 95 euro! Conversând mult cu noul meu prieten, acesta
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
Dar deunăzi, plimbându-mi melancolia acestui În ceput de primăvară prin Cimitirul Bellu, ca În tinerețile noas tre romanțioase, cu decoruri adecvate de cavouri mucede, cruci gârbove de bătrâneți și sălcii plângătoare, după ce privisem la resturile cochetăriei, câțiva piepteni și mărgele, ale unei cu coane prestigioase de acum treizeci de ani, dez gropată ca să-i facă loc ginerelui, Încă tânăr, al octogenarului meu profesor C. Rădulescu Motru, am nimerit Întâmplător la mormântul lui Urmuz și al familiei, cu fotografii În por
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
de piele groasă și cu șorțul de postav verde dinainte; Maria Mohor, codana cea frumoasă a cârciumarului cu grădină de vară și grătar cu renumiții mititei; Marioara Voiculescu, cu mătușile ei Frosa și Dorina În papucii lor roșii tigheliți cu mărgele, coborâte aci, spunea lumea, din fundătura lăutarilor din apro piere, cu coșul de rufe spălate și călcate În casa acestor țigănci, frumoasele mahalalei, ajunse, una, Întreținuta grecului, baro san bătrân cu „muscal cu cauciuc“ aștepându-l la poartă, iar Marioara sculând
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
tiul de la caretă și olteanul de pe stradă? Cerul n-a lăsat-o să moară cu una, cu două! După ce a vân dut pe nimic casele cu multe acareturi, locul „de veci“ al răposa tului, cu grilajul, piatra și coroanele de mărgele; escrocată de toți oamenii de legi cu complicitatea cărora a Înstrăinat partea de moștenire a celor doi copii Înfiați, dar ajunși oameni cum secade până azi, când Îi Întâlnesc după patruzeci de ani; șan tajată cu fotografiile ei În pielea
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Voichița zâmbește, face o plecăciune și cântă încetișor presărând flori: De Sânziene, pentru Măria ta: cicoare, busuioc, sulfină, rozmarin, mărgăritar și... și "Nu mă uita". Cântă, după cum cere datina: "Să răsară florile, Să le-adune fetele, Să le pună pe mărgele, La sânul inimii mele, Eu îl rog pe neicuța, S-o culeagă ușurea, Arz-o focu', dragostea!..." Voichițo, îngână el fermecat, parcă ești Zâna Florilor... De Sânziene, Măria ta... spune Voichița și risipește flori. Îl mângâie pe Chiribuță cu o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
trimitea pe mine (să-i țin bundița când dansa). S-a-ntâmplat ca de Sf. Ilie să nu o poată însoți mama. Spre "supărarea" mea. Abia așteptam să mi se ivească o asemenea ocazie. Din timp ne pregăteam costumele naționale, mărgelele și pantofii de lac. La Frătăuții-Vechi aveam motive de-a fi prezente la bal. Verișorii noștri, Mircea și Ilie Buzilă erau organizatorii balului și ne invitau în mod special. Tatăl lor, notarul Toader Buzilă, fratele mamei, nu prididea s-o
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
adevărat prietenă, nu e egoistă. Vroia pentru mine ce-i mai frumos. De asemenea, de multe ori, mama a început modelul de la cămașa ei cu altiță. Ea avea niște gusturi deosebite. Se pricepea să armonizeze culorile, să pună "fluturii" și mărgelele pe ie, încât puține fete se puteau mândri cu costume ca ale ei. Catrința avea mult fir auriu și argintiu, înșirat discret între cele două bete, de culoarea macului. La serbările școlare eram mereu împreună. Și ei îi plăcea să
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
De acolo, a sărit gardul în grădina de flori, a ajuns în gang și văzând ferestrele larg deschise a pătrund în dormitorul părinților. A răscolit peste tot, a deschis o ladă de zestre, unde într o despărțitură mama ținea bijuteriile, mărgele, coarne, hurmuz și multă mătase colorată. Când tocmai își încerca un colier la gât, privindu-se în oglindă, Oltea, sora mea a intrat în dormitor. A luat-o de cozi și a scos-o în ogradă, lăsând tot ce avea
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
frumusețe. În vacanțele de peste an, eu și sora, coseam altițe pentru cămășile noastre și ale părinților. (Mama și tata umblau numai național. Aveau cămăși "de purtat" și cămăși "de ținut" (de sărbători). Dacă mama purta cămăși cu motive înflorate, cu mărgele și fluturi, tata în schimb prefera numai cămăși cu "pui" albi (motive naționale). În lada noastră de zestre aveam o mulțime de cămăși cusute, cu diferite culori, care mai de care mai atrăgătoare. Din lână, mama ne mai țesea brâie
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]