18,601 matches
-
nu se face prin spurcarea celorlalți candidați. De aceea spun că acest moment este crucial pentru România. Candidații trebuie să demonstreze că se apropie de cele șase calități despre care vorbeam pentru că altfel lumea va fi dezamăgită", a mai zis maestrul Dorel Vișan.
Dorel Vișan, despre calitățile unui președinte. "Victor Ponta e singurul care are strategie" by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/22191_a_23516]
-
de viață. Exemplu: „Din nou îmi vine să mă nasc / așa pățesc de multe primăveri / strâng șaptezeci și una anul acesta / dar nu-mi prea amintesc... parc-a fost ieri...” (Să mă nasc, Om de povară) George Filip este un maestru al versului. Poezia este în el și sufletul lui este o poezie care curge din creion, reverberând pe hârtie ca apa șopotită dintr-un izvor. Exemplu: „Paranteze / în proteze / au urcat / pe metereze / să cuteze / s-agaseze / inși ce vor
O nuntă literară. In: Editura Destine Literare by Victor Roșca () [Corola-journal/Journalistic/85_a_465]
-
glorie autentică: astfel, în 1945 - Premiul Oscar pentru cel mai bun scenariu original (Richard Schweizer, cu filmul "Marie-Louise", regia Leopold Lindtberg), în 1946 Marele Premiu pentru Pace la Cannes decernat filmului "Die Letzte chance" ("Ultima șansă) - capodoperă semnată de același maestru al filmului elvețian din anii pionieratului: Leopold Lindtberg. Un nou Premiu Oscar, pentru cel mai bun story decernat cuplului Richard Schweizer și David Wechsler pentru filmul "The Search" (Percheziția) pe care americanul Fred Zinneman l-a realizat în Elveția. "Noul
Un week-end elvețian by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/16689_a_18014]
-
care mai iexistă, ce ieste și ce vria iel?". între semnele evocatoare ale oralității trebuie amintite punctele de suspensie ("Nu... nu se poate.... e prea mult pentru mine... deja a zburat pe desktop"), uzul vocativelor - "super, OMULE", "meserie, frate!", "BRAVO MAESTRE!, "Mulțumesc, amice...", "meriți o bere, bătrîne!" și al interjecției: "Uau", "Oau". Rezultă, pînă la urmă, un dialog destul de autentic, în firească descendență caragialiană: "Cine-i asta, frate?!" - "Bă Ducule, da' ai la comentarii...!!!" - "Ce-am mai rîs..." - "Mersi fain !".
Conversații by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16702_a_18027]
-
revoluția digitală, selecția autohtonă a pornit de la o ofertă substanțială de 113 lungmetraje și 353 scurtmetraje. "Important este să ai talent și să dorești să comunici ceva lumii" a afirmat producătorul Jeremy Thomas într-un incitant dialog cu David Cronenberg. Maestrul a poposit în festival nu doar cu a new look tineresc, ci și cu un filmuleț în suita de Preludii, inițiată special pentru a prefața anul acesta fiecare proiecție. Un omagiu adus de către gazde generoasei arte a 7-a, canadienii
Toronto, ediția "de argint" by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16704_a_18029]
-
Trecând în revistă numele cineaștilor aflați pe genericele celor nouă filme prezentate la București, înțelegem mai bine vitalitatea cinematografului francez actual - un cinema în care, coexistă, fără mari stridențe, personalități artistice foarte diferite ca vârstă, formație și afinități culturale; de la maeștri ca: Eric Rohmer (80 de ani, fost critic de film, redactor șef al celebrei revistei "Cahiers du cinéma", apoi nume de marcă al faimosului "nou val francez"), Claude Pinoteau (75 de ani, specialist al filmelor de acțiune cu nume sonore
À la française... by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/16741_a_18066]
-
a regiunilor defavorizate, bântuite de șomaj, și le alege pe cele din nord, odinioară prospere așezări miniere, acum locuri unde femei disperate își abandonează copiii. În ciuda limpidității poveștii cinematografice și a justeței tonului în interpretarea actorilor (Tavernier rămâne, incontestabil, un maestru, filmul său e plin de locuri comune și dialoguri strident - lozincarde, sindicalismul militant apropiindu-l, mai degrabă, de cinematograful francez al anilor '30 - cel al bunelor intenții și al Frontului Popular din La belle équipe al lui J. Duvivier, decât
À la française... by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/16741_a_18066]
-
găsi oricînd texte sau expresii potrivnice. Dar e drept, pe de altă parte, că demersuri de acest tip nu au nici o șansă dacă autorul ar dori să epuizeze bibliografia. Ele nu sînt propriu vorbind științifice. Speculația (în care Noica este maestru) reprezintă în astfel de abordări aproape totul. în orice caz, ambele idei merită o privire atentă. Și chiar dacă nu se vor dovedi "adevărate" (ceea ce, în fond, nici nu pretind a fi, rostul lor situîndu-se dincolo de acest criteriu), rămîn plauzibile și
Sufletul românesc by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16777_a_18102]
-
Grielescu, amicul Velei, profesor și el la universitatea din Chicago, este un fost membru (sic!) al Gărzii de Fier din România, prieten cu fondatorul (sic!) organizației, filosoful Nae Ionesco, a avut în trecut o experiență inițiatică în India cu un maestru yoga și e preocupat în momentul povestirii de istoria religiilor și de mitologie. De două ori în ultimele pagini ale romanului se face aluzie la moartea misterioasă a unui discipol al lui Grielescu ucis nu se știe de către cine, într-
Saul Bellow, Allan Bloom și Mircea Eliade by Ioana Copil Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16774_a_18099]
-
al lui Nae Ionesco, cel care a înființat Garda de Fier. Nu pomenește niciodată despre asta? - Din cînd în cînd vorbește despre Nae Ionesco, dar cel mai des povestește despre zilele lui în India și cum a studiat cu un maestru de yoga. - Acesta este ipocritul lui farmec estic. Ești mult prea blînd cu oamenii, Chick, și nu în mod complet inocent. Știi prea bine că se preface. Există un pact tăcut între voi doi... Chiar trebuie să îți spun eu
Saul Bellow, Allan Bloom și Mircea Eliade by Ioana Copil Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16774_a_18099]
-
mai devreme sau mai tîrziu, într-un fel sau altul, se destramă (cu excepțiile de rigoare care, zice-se, întăresc regula)? În fapt întrebarea nu își are rostul de vreme ce avem în față un film american, iar realizatorii de dincolo de ocean, maeștri (uneori) în a spune o poveste cu cap și coadă, nu își pierd timpul cu asemenea detalii. Tocmai de aceea în Povestea noastră subiectul ales este tratat cu pragmatism, fără încercări de a despica firul în patru. Pelicula este centrată
Haz de necaz by Miruna Barbu () [Corola-journal/Journalistic/16792_a_18117]
-
literar". Despre "rezistența" foarte confortabilă a lui Eugen Jebeleanu: "Eugen Jebeleanu, lup cenușiu, tăios în aparență, vorbește dur despre "alții", însă în fond e lipsit de curajul confruntării directe cu cei pe care îi detestă. Se complace în situația de maestru și de personalitate oficială totodată, chiar dacă asta nu îi aduce prea multe avantaje. Din cînd în cînd spune "acolo unde trebuie" anumite lucruri "tari", își apără cu vehemență drepturile de autor, combate (în cerc restrîns!) "măgăriile" ideologilor, iar în cele
Jurnalul lui Victor Felea (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16781_a_18106]
-
ani, marele premiu George Enescu... Compozitor de muzică de cameră, cuartetele sale fură cîntate cu diferite ocazii de orchestra noastră națională, precum și la Roma, Viena, Stokholm și București. A compus muzica pentru Orfeu, folosită de Opera din Stokholm. Era un maestru la pian și violă... Pierzînd două degete de la mîna stîngă în primul război mondial, inventă o tehnică specială care îi permise să continue să cînte schimbînd mîinile. Neliniștile lui artistice l-au făcut să abordeze din frageda tinerețe domeniul literaturii
Destinul postum al lui Grigore Cugler by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16806_a_18131]
-
medicament în faza de testare. Se poate spune că, prin asta, isi închiriază organele? Se poate, daca sperăm să atragem, în acest fel, ceva public, la o comedioara, altfel, totalmente debila. Cît despre The Cider House Rules, chiar si francezii, maeștri în inventarea unor titluri mai sonore decît originalul, au optat, neinspirat, pentru un titlu cam "filozofard" - Opera lui Dumnezeu, partea diavolului. Titlul francez are drept posibilă justificare o mărturisire a scriitorului-scenarist, John Irving, conform căreia și-ar fi scenarizat propriul
Ucenicia lui Homer by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16810_a_18135]
-
Format de televiziune (BBC) și de filmul publicitar (detaliu pe care vi-l veți reaminti, poate, văzînd cum e montat Gladiatorul), Scott a fost descoperit de David Puttnam și lansat pe orbita lungmetrajului în '77, cu Dueliștii - o lovitură de maestru. În filmele care au urmat (cum ar fi Alien, sau Blade Runner, sau Thelma și Louise), indiferent de gen și de calitatea scenariilor, Ridley Scott a demonstrat, mereu, cît de bine știe să "programeze" acel impact vizual pe care i
Un gladiator australian by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16828_a_18153]
-
pînă azi. A doua "parte" urmărește simptomele bolilor poetice ale "vîrstei" '60: "cuvîntul-capcană" (cuvinte "autarhice" care "încercînd să se constituie în simboluri-cheie[...] se golesc de orice conținut", p.153), delirul verbal, beția de imagini, disprețul pentru formă, falsa profunzime, teribilismul, maeștrii la modă, "moda la maeștri". După cum se vede și din simpla înșiruire, nu e vorba de o respingere a poeziei vremii, ci de o încercare de a-i semnala morbul care a condus-o la manierizare și imitații fără valoare
Vîrsta lirică by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/16858_a_18183]
-
urmărește simptomele bolilor poetice ale "vîrstei" '60: "cuvîntul-capcană" (cuvinte "autarhice" care "încercînd să se constituie în simboluri-cheie[...] se golesc de orice conținut", p.153), delirul verbal, beția de imagini, disprețul pentru formă, falsa profunzime, teribilismul, maeștrii la modă, "moda la maeștri". După cum se vede și din simpla înșiruire, nu e vorba de o respingere a poeziei vremii, ci de o încercare de a-i semnala morbul care a condus-o la manierizare și imitații fără valoare. Investigarea simptomatologiei nu ocolește "maeștrii
Vîrsta lirică by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/16858_a_18183]
-
maeștri". După cum se vede și din simpla înșiruire, nu e vorba de o respingere a poeziei vremii, ci de o încercare de a-i semnala morbul care a condus-o la manierizare și imitații fără valoare. Investigarea simptomatologiei nu ocolește "maeștrii" și nici capodoperele (un volum mult prețuit, de altfel, pentru discursul conceptualizant și metafizic, 11 elegii, este "judecat" și prin limitele sale, din care una ar fi... delirul verbal). "Greul" cărții cade pe ultima parte, de istorie literară, în care
Vîrsta lirică by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/16858_a_18183]
-
sarcină îngrozitor de grea și, aș zice, că ar trebui reînvățată. Știți, pedagogia care se făcea în ultimii ani era o năzdrăvănie, așa! - Și o formalitate. - Absolut învățămînt formal. O pedagogie autentică, superioară, nu se face decît cu această constantă a maestrului purtător de adevăr, pe care-l comunică ucenicilor săi, pentru ca aceștia să-l ducă mai departe. Încărcătura asta de răspundere a transmiterii adevărului e un lucru extraordinar. Să vă spun drept, și asta o spun mai mult pentru cei pe
Zoe Dumitrescu Bușulenga: Impresia mea, din ce în ce mai puternică, este că au dispărut modelele by Grigore Ilisei () [Corola-journal/Journalistic/16845_a_18170]
-
ca să nu mai vorbesc de vizitele întoarse de aceștia!) i-au dat exilatului de la Cotroceni prilejul să-și recapete încrederea în sine. Era, însă, doar încrederea în sine a unui om singur și fundamentalmente disperat . Izolat - exact după cum îl voiau maeștrii de ceremonii ai bolșevismului -, incapabil să mai schimbe două vorbe cu vechii suporteri, domnul Constantinescu a ajuns să converseze prin comunicate. Doar astfel se auzea, deși tot mai stins, glasul său, doar astfel mai afla românul că la Cotroceni trăiește
La adio (2) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16871_a_18196]
-
pînă la primul război mondial), pentru că această trăsătură este o caracteristică a începutului de secol. În cercul macedonskian a stat - el cel mai tînăr dintre comilitoni și, probabil, cam neluat în seamă, o vreme. Dar ce a auzit în casa maestrului și la cafenea, a mărturisit apoi, l-a fortificat și antrenat sufletește ("Munceam pentru un ideal, discutam și beam"). Neasimilabil, n-a făcut purici nici în cercul de la Literatorul, nici în cel de la Vieața Nouă. Nu era, observă biograful său
Viața lui Bacovia by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16913_a_18238]
-
K. Heitmann văd în atitudinea rezervată a tinerilor intelectuali ardeleni față de modernism (mai ales față de avangardă) un reflex al dorinței lor de a fi continuatorii unei tradiții, dar ai unei tradiții culte, nu arhaice, rurale, folclorice (delimitându-se, astfel, de "maestrul" lor, L. Blaga), ai unei tradiții cărturărești care ar îngloba curentul latinist, Școala Ardeleană, pașoptismul, Junimea etc. În perioada aceasta cețoasă și romantică a începuturilor, contribuția beletristică cea mai importantă a "cerchiștilor" a reprezentat-o producția baladescă, o influență hotărâtoare
Cercul Literar de la Sibiu by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16911_a_18236]
-
și în critica și eseistica lor (Ion Negoițescu, Cornel Regman, Nicolae Balotă, Ovidiu Cotruș, Radu Enescu, Eugen Todoran, cu toții s-au considerat urmașii lui Maiorescu și continuatorii criticii sale estetice, deși mulți dintre ei au interpretat cam prea liber doctrina "maestrului"). Cartea scrisă de Ov.S. Crohmălniceanu și K. Heitmann, remarcabilă prin viziunea cuprinzătoare și sistematizarea riguroasă, prin atitudinea nepărtinitoare, obiectivă față de textele supuse investigării și acuitatea reflecțiilor critice, are totodată meritul de a ne fi oferit o imagine completă și corectă
Cercul Literar de la Sibiu by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16911_a_18236]
-
rafinat. Este nivelul la care se situează, în egală măsură, realizarea interpretativă datorată muzicienilor formației Trio "Contraste" din Timișoara. Imposibil de decantat toate momentele concertelor festivalului, selecția proprie se orientează în mod subiectiv către lucrarea Doinei Rotaru, către cea a maestrului Anatol Vieru, creator prezent în sălile de concert cu o vivacitate temeinică, justificată de viața cea adevărată, prin operă, viața cea de după viață. Cu titlul de mari lucrări ale ediției din acest an, amintesc "Sequentia" de Ștefan Niculescu și "Rezonanța
Un festival al rezistenței în zona culturii europene by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/16935_a_18260]
-
a fi compozitorul italian Giacinto Scelsi, o mare revelație a deceniilor din urmă, precum și compozitorii Octavian Nemescu, Costin Cazaban, Horațiu Rădulescu, Mihai Mitrea Celarianu, Corneliu Dan Georgescu. Tineri compozitori precum Laura Manolache, Bogdan Vodă, Irinel Anghel, Adrian Mociulski, alături de marii maeștri ai muzicii secolului XX, Edgar Varèse, Iannis Xenakis, Olivier Messiaen, Gyorgy Ligeti, întregesc tabloul acestei ediții a festivalului anului 2000. Violoniștii Diana Cazaban și Juhani Palola, organistul Dan Radoveanu, formațiile "Violoncelissimo", "Aperto", "Hyperion", "Archaeus", "Pro Contemporania", ansamblul de percuție "Game
Un festival al rezistenței în zona culturii europene by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/16935_a_18260]