7,652 matches
-
unice de dragoste împărtășită ca în Sinaia sau la gazda lui Mircea. Cum trenul lui Mircea era garat la peron și mai avea puține minute până la plecare, Săndica l-a condus la tren. Ea rămânea să-și ducă geamantanul la magazia de bagaje de mână și apoi să plece cu dosarul spre Facultatea de Agronomie „Nicolae "Bălcescu”, pentru a se înscrie la examenul de stat. Mai era doar o săptămână și se ținea examenul. Era momentul de cotitură pentru viața sa
COPILARIE UITATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1142 din 15 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342091_a_343420]
-
sale. Trenul lui Mircea se puse în mișcare. Oferindu-i un ultim sărut pasional, Mircea sări pe scara ultimului vagon, unde rămase până Săndica nu se mai vedea pe peron, apoi își căută locul său. Săndica se deplasă la prima magazie de bagaje și porni apoi spre stația de tramvai pentru a pleca spre facultate, unde nu a întâmpinat nicio piedică pentru depunerea dosarului. A fost necesar doar să completeze o cerere și atât. Nici cel puțin recomandările de la partid și
COPILARIE UITATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1142 din 15 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342091_a_343420]
-
-i citească preotul și apoi să-i împartă la cei veniți la slujbă. Așa spera să obțină o recoltă bogată în toamnă, să plouă la timp, ca bobul să se umple de zeamă și de zahăr. Mama era într-o magazie, curăța boabele de pe un știulete de porumb să le arunce la păsări. Până să-i descopere care pe unde se afla, Săndica își lăsase deja bagajul în casa bătrânească. De fapt erau două corpuri de casă: casa mare, unde erau
COPILARIE UITATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1142 din 15 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342091_a_343420]
-
săi atât vara cât și iarna. Iarna camera se încălzea mai ușor de la plita zidită din țăndări de olană lipite cu pământ galben, pe care și găteau hrana de toate zilele. Prima a fost descoperită mama, care, din cauza întunecimii din magazie, nici nu a cunoscut-o. Credea că este vecina Lenuța care avea să-i aducă niște ouă. A avut rudele de la oraș venite în vizită și nu avea suficiente ouă să le dea la fiecare, așa că a luat de la ea
COPILARIE UITATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1142 din 15 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342091_a_343420]
-
de mii, sau un purcel? Se mai „îmbolnăvesc” și ele, chiar dacă unele ajung în oală sau tigaia celor care le cresc, răspunse fata râzând. Obosit de munca din grădină, după ce îi luă viața bietei rațe, bătrânul s-a dus la magazie, de unde a venit cu o carafă cu un vin rozaliu, puternic parfumat, din care săreau stropi din cauza acidității, ca la borsec când desfăceai dopul la sticlă. Dorea să bea un pahar cu vin, împreună cu fiica venită din Dobrogea și soția
COPILARIE UITATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1142 din 15 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342091_a_343420]
-
la masă ori când îi era sete un pahar cu vin de calitate. Cel mai mult îi plăcea cum începe să circule vinul prin tot corpul său și stomacul imediat îi cerea ceva de mâncare. Cât tatăl era plecat la magazia în care țineau butoaiele cu vin și damigenele cu țuică, Săndica a luat trei pahare înalte din bufet, le-a spălat la găleata cu apă de afară, așezându-le pe o tavă din plastic cu mânere. - Noroc, tată, și bine
COPILARIE UITATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1142 din 15 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342091_a_343420]
-
în timpul zilei când mă jucam cu cercul prin curte cu vecinul meu Petrică, mai mic cu un an decât mine, l-am văzut pe tata tot cărând în brațe saci din pânză de cânepă țesută de mama la război, spre magazia unde țineau bucatele (cerealele). Nu știam ce are de gând să facă și nici nu am dat importanță la ce făcea el prin magazie, fiind preocupat să nu-mi cadă cercul din sârmă, dacă nu ne chema să ținem de
CALATORI CLANDESTINI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341739_a_343068]
-
tata tot cărând în brațe saci din pânză de cânepă țesută de mama la război, spre magazia unde țineau bucatele (cerealele). Nu știam ce are de gând să facă și nici nu am dat importanță la ce făcea el prin magazie, fiind preocupat să nu-mi cadă cercul din sârmă, dacă nu ne chema să ținem de gura sacului eu pe o parte, Petrică pe cealaltă, cât el turna cu banița în sac (o baniță egal cu 12,5 kilograme de
CALATORI CLANDESTINI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341739_a_343068]
-
cât el turna cu banița în sac (o baniță egal cu 12,5 kilograme de cereale) grâul luat din hambar. A încărcat câțiva saci cu grâu și alți saci cu orz și cu porumb și i-a apropiat de ușa magaziei, după ce i-a legat la gură cu o sfoară groasă din câlți de cânepă răsucită de bunica pe răsucitor. Tata cultiva câțiva zeci de metri pătrați cu cânepă și alții cu in pentru nevoile gospodărești. Când plantele ajungeau la maturitate
CALATORI CLANDESTINI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341739_a_343068]
-
dădeam iama prin ele când nu era atentă la năzdrăvăniile mele. Doar nu era să aștept încă două - trei zile până venea Paștele. Ieșit afară din casă, îmi zăream părinții în lumina lunii cum în liniștea nopții cărau sacii de la magazie la căruță și îi încărcau. Din când în când câte un câine buimac spărgea acea tăcere tainică a nopții cu lătratul lui răgușit. Caii erau înhămați la căruță și fornăiau scoțând aburi pe nări. Cum m-am îmbrăcat, m-am
CALATORI CLANDESTINI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341739_a_343068]
-
întreaga savoare. Au servit cafelele și mulțumindu-i gazdei pentru masa specială oferită, își cerură scuze că trebuie să se retragă. Cei doi bărbați puteau să mai stea, mai aveau vin de băut în sticle și desigur suficient vin în magazia restaurantului dacă le mai trebuiau. Ajunși în intimitatea apartamentului, tinerii noștri s-au sărutat, fugitiv, încercând să scape de hainele de pe ei. Pentru a doua zi nu au mai făcut niciun program că tot nu îl respectau în final. Întinși
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. XIII LECTIA DE ISTORIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1139 din 12 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341933_a_343262]
-
Directorul școlii era profesorul Filimon. După un scurt interogatoriu și o legitimare obișnuită, a venit dirigintele clasei unde aveam să învăț pentru a ajunge miner, era profesorul de desen Nicolae FLOREA. A venit un pedagog, și am fost dus la magazie unde am fost îmbrăcat cu uniformă, pufoaică cu pantaloni, și tot ce era necesar, cămăși, ciorapi, ghete, toate noi. Când m-am văzut cum arăt, nu-mi venea să cred că sunt eu. Mi-a fost repartizat un dulap, și
1958 UCENIC LA ŞCOALA PROFESIONALĂ ZLATNA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341971_a_343300]
-
că știa, după zgomotele unei mașinării, să spună “diagnosticul”, cu toate cotele pieselor defecte, că nici magazionierul nu le găsea așa de repede pe rafturi. Uneori îl suna pe tata să-l întrebe unde e nu știu care piesă, la el în magazie. Mereu ziceam că și-a ratat menirea de spion. Avea o memorie vizuală fantastică. Sora mea îl moștenește. Cu o singură alunecare a privirii pe o suprafață, și după 6 luni a putut spune exact ce cifre au fost notate
PAŞTELE, PAŞTELE DOMNULUI! de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 115 din 25 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342549_a_343878]
-
Cu puiul în brațe și fugind cât îl țineau picioarele, Nicolae intră în camera încălzită și, acoperindu-l cu o haină, îi cercetă aripile și picioarele. Constatând, cu regret, că are un picior fracturat, îl lăsă puțin și reveni din magazia cu materiale cu o scândurică, din care, cu ajutorul cuțitului, confecționă repede două atele. Puiul fusese prins de gheață exact pe încheietura unuia dintre picioare, care se frânsese. Nu va mai putea înota cîteva săptămîni, însă de zburat va zbura și
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1242 din 26 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/341563_a_342892]
-
00, la sediul din Calea Giulești nr. 16, iubitorii de operă și balet vor avea ocazia să descopere fosa orchestrei, scena unde vor lua parte la procesul de schimbare a decorului, sălile de studiu și de repetiție, cabinele artiștilor și magaziile cu decoruri, costume și butaforie. Foyerul Alb al instituției va oferi vizitatorilor scurte recitaluri vocal-instrumentale și de balet. „Lumea unui spectacol de operă este fascinantă. Până la produsul final, care delectează spectatorul așezat confortabil în fotoliu, sunt nenumărate aspecte, de care
OPERA COMICĂ PENTRU COPII A INTRAT ÎN CIRCUITUL NOAPTEA EUROPEANĂ A MUZEELOR 2015 de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1597 din 16 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/341606_a_342935]
-
pentru răscumpărare.” M-am uitat la fată , era deja în altă lume. N-am mai stat pe gânduri. În două clipe ,cățeaua a fost la mine-n brațe. Și dus am fost cu ea,printre copaci. Am închis-o în magazie,i-am dat apă,mâncare fiindcă un câine mort de inaniție n-ar mai fi valorat nimic, și-am așteptat până a doua zi. „ Pierdut cățelușă canishe,albă ,cu fundă roșie la gât. Găsitorului, recompensă ! ” Așa suna anunțul de la ziar
RECOMPENSA de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1597 din 16 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/341607_a_342936]
-
pe telefon,am sunat ,mi-a dat adresa și peste o oră eram deja la schimbul valutar . Iar ăsta a fost doar începutul. Am trecut apoi la munca de teren,urmăream cățeii prin parc,urmăream stăpânii lor și până seara magazia se repopula. Afacerea era destul de bună,nu plăteam impozite,nici TVA și bani aveam destui. Într-o duminică ,când mă-ndreptam înspre „servici” ,văd o cățea neagră că iese dintr-o curte ,în viteză mare. Am așteptat-o după colț
RECOMPENSA de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1597 din 16 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/341607_a_342936]
-
brațe cu putere ,dar asta era destul de agitată.Se tot zbătea să-mi sară de la piept. Și lătrături,nu-ți mai vorbesc ! Cu chiu,cu vai ,am reușit s-o duc acasă și-am aruncat-o și pe ea în magazie,într-una din cuștile rămase libere . Doar trei mai erau încă ocupate cu trei căței simpatici. Și noaptea,hărmălaie mare ! Noroc că stăteam undeva mai izolat ,cu siguranță s-ar fi trezit vecinii. Când intru,ce să vezi? Cățeaua se
RECOMPENSA de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1597 din 16 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/341607_a_342936]
-
unice de dragoste împărtășită ca în Sinaia sau la gazda lui Mircea. Cum trenul lui Mircea era garat la peron și mai avea puține minute până la plecare, Săndica l-a condus la tren. Ea rămânea să-și ducă geamantanul la magazia de bagaje de mână și apoi să plece cu dosarul spre Facultatea de Agronomie „Nicolae "Bălcescu”, pentru a se înscrie la examenul de stat. Mai era doar o săptămână și se ținea examenul. Era momentul de cotitură pentru viața sa
CAP. XIV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341024_a_342353]
-
sale. Trenul lui Mircea se puse în mișcare. Oferindu-i un ultim sărut pasional, Mircea sări pe scara ultimului vagon, unde rămase până Săndica nu se mai vedea pe peron, apoi își căută locul său. Săndica se deplasă la prima magazie de bagaje și porni apoi spre stația de tramvai pentru a pleca spre facultate, unde nu a întâmpinat nicio piedică pentru depunerea dosarului. A fost necesar doar să completeze o cerere și atât. Nici cel puțin recomandările de la partid și
CAP. XIV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341024_a_342353]
-
-i citească preotul și apoi să-i împartă la cei veniți la slujbă. Așa spera să obțină o recoltă bogată în toamnă, să plouă la timp, ca bobul să se umple de zeamă și de zahăr. Mama era într-o magazie, curăța boabele de pe un știulete de porumb să le arunce la păsări. Până să-i descopere care pe unde se afla, Săndica își lăsase deja bagajul în casa bătrânească. De fapt erau două corpuri de casă: casa mare, unde erau
CAP. XIV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341024_a_342353]
-
săi atât vara cât și iarna. Iarna camera se încălzea mai ușor de la plita zidită din țăndări de olană lipite cu pământ galben, pe care și găteau hrana de toate zilele. Prima a fost descoperită mama, care, din cauza întunecimii din magazie, nici nu a cunoscut-o. Credea că este vecina Lenuța care avea să-i aducă niște ouă. A avut rudele de la oraș venite în vizită și nu avea suficiente ouă să le dea la fiecare, așa că a luat de la ea
CAP. XIV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341024_a_342353]
-
de mii, sau un purcel? Se mai „îmbolnăvesc” și ele, chiar dacă unele ajung în oală sau tigaia celor care le cresc, răspunse fata râzând. Obosit de munca din grădină, după ce îi luă viața bietei rațe, bătrânul s-a dus la magazie, de unde a venit cu o carafă cu un vin rozaliu, puternic parfumat, din care săreau stropi din cauza acidității, ca la borsec când desfăceai dopul la sticlă. Dorea să bea un pahar cu vin, împreună cu fiica venită din Dobrogea și soția
CAP. XIV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341024_a_342353]
-
la masă ori când îi era sete un pahar cu vin de calitate. Cel mai mult îi plăcea cum începe să circule vinul prin tot corpul său și stomacul imediat îi cerea ceva de mâncare. Cât tatăl era plecat la magazia în care țineau butoaiele cu vin și damigenele cu țuică, Săndica a luat trei pahare înalte din bufet, le-a spălat la găleata cu apă de afară, așezându-le pe o tavă din plastic cu mânere. - Noroc, tată, și bine
CAP. XIV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341024_a_342353]
-
i-a indicat destinația șoferului. La spital a dat imediat de Săndica. Era în salonul de reanimare, sub supravegherea directă a medicului de gardă de la Urgențe. Își revenise din comoția cerebrală suferită în urma căzăturii și loviturii la cap de pardoseala magaziei, însă tot în stare de amnezie, așa că prea multe nu a putut afla despre cum s-a întâmplat accidentul. Medicul de gardă l-a asigurat că nu există niciun pericol să aibă vreun hematom, însă nu-i putea garanta după cât
CAP. XVII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1550 din 30 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341011_a_342340]