2,490 matches
-
aviatic grandios și fascinant. Produsele prezentate de firmele furnizoare ale Casei Regale sunt oferite invitaților de un personal foarte serviabil, cu fină atenție la dispoziția oaspeților. Evenimentul este grandios rar și necomparabil decât cu sine, an după an. Vasta și magnifica grădină încărcată de istorie a Palatului Elisabeta este pe 10 Mai spațiu de regăsire a oamenilor de valoare din întreaga Românie, din Basarabia și din străinătate, în spiritualitate ceremonială. Ardent și rafinat, evenimentul este elegant și demn, răzbătut din tradiția
AMBIANŢĂ REGALĂ LA GARDEN PARTY-UL DE LA PALATUL ELISABETA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1715 din 11 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372192_a_373521]
-
Și apili, tu-a lor cupañi yin.» (Maica Tereza și măicuța mea / Sirin nior, p. 44 / 45); etc. Ajunsă - pe valea versurilor - la izvor, matcă textelor lui Victor Enache, mai mult ca sigur, isi îndrepta zborul peste veridic-autenticele reliefuri ale magnificei noastre poezii pelasge > valahe - antice, evmezice, moderne și contemporane -, cu „vectorizare“ / „(a)țintire“ într-unul dintre cele „douăsprezece everesturi“ ale orizontului cunoașterii noastre metaforice: Sfanțul Valaho-Dac, Niceta Remesianu (aprox. 340 - 416 d. H.; e autorul imnului întregii Creștinătăți, Te, Deum
POEZII PELASGE-VALAHE INTR-UN CHIP DIALECTAL MACEDON INCA NEINTELEGANDU-SE CU CEL LITERAR de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376120_a_377449]
-
despre de toate, dar mai ales despre starea drumurilor, care nu este grozavă, dar și despre vina autorităților de a scoate în evidență singurele două domenii care cu minimă investiție ne-ar aduce profit, anume agricultura și turismul. Peisajul este magnific, natura fiind darnică pentru această națiune. Trecem pe lângă localitatea Bicaz, cu tot ce înseamnă energetică și plonjăm în raiul din jurul muntelui Ceahlău, plin deja de zăpadă. Durău pare o insulă abandonată, lipsind inclusiv indicatoarele. Ajungem la Cabana Pelerinului, situată în
SĂRUTĂRI PE SUFLETUL A.O.Ş.R. de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2096 din 26 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376225_a_377554]
-
și trezește inima să plângă, să râdă, să cânte, să asculte, unită cu inima universului. Așteptăm pe poetul Ioan Vodicean să mai scrie asemenea de impresionant și să cânte uniform cu doinitorul din Banatul sârbesc, Lazăr Novak, după și prin magnificul melos și grai bănățean! Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Ioan Vodicean. „Primarul Regelui”, poet în graiul curat bănățean / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1584, Anul V, 03 mai 2015. Drepturi de Autor
IOAN VODICEAN. „PRIMARUL REGELUI”, POET ÎN GRAIUL CURAT BĂNĂŢEAN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1584 din 03 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379781_a_381110]
-
centralism care atrage totul ca într-un vârtej dar care îi sufocă pe cei din jur... -Roma e o mină de aur Iocentus, spuse Ponțiu Pilat. Cine-i știe secretele stăpânește aurul. Iar secretele sunt mai ales în politică... Iar magnificul Tiberius, slăvit să-i fie numele alături de cel al Romei, este neîntrecut în astfel de treburi. Cât despre centralismul de care vorbești și care atrage totul sufocând pe alții, nu sunt de acord. Roma e Roma, și dacă nu era
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL TREILEA FRAGMENT(1). de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1409 din 09 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371595_a_372924]
-
care îl găseam prea ciudat îmbrăcat sau prea frumos pentru o plimbare de unul singur. Îmi plăcea, în egală măsură să privesc femeile cochete, în pas cu moda, sau cuplurile de îndrăgostiți sărutându-se fericiți în plină stradă. Era lumea magnifică a studenției mele, când pierdută în anonimatul străzii, visasem că într-o zi voi păși pe aici ca o regină, îmbrățișându-mă cu alesul inimii mele. Ce vis neghiob și încă neîmplinit! Eram la fel de singură ca și atunci și mă
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 7 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371674_a_373003]
-
roadele de aur ale mărului de aur au avut nevoie de culegătorul povestei...! Încât, nici acest concert nu și-ar difuza strălucirea mărgăritarelor lui, dacă n-ar fi bijutierul prezentării, Octavian Ursulescu. De aceea, va fi! Marea etică a unui magnific spectacol începe acolo unde încetează cuvintele nepotrivite. Cu atât mai utile sunt, de aceea, cuvintele unui prezentator profesionist! În muzică, poezie și dragoste ajungem la comuniune cu regina sufletului: fericirea! Profundă confirmare a îngerului din sine pe care numai arta
DIALOGURILE DRAGOSTEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2288 din 06 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371720_a_373049]
-
în care nu mă recunoșteam. Mă întrebasem ce s-ar fi întâmplat dacă nu-l sărutam, poate fusese numai o îmbrățișare amicală, fără consecințe amoroase pe care eu o transformasem, fără să gândesc, în altceva. Oricum seara aceea a fost magnifică, fără să regret, mă mulțumisem doar să presupun că instinctul ne călăuzește uneori exact unde trebuie și merită să-l urmăm orbește, din când în când, fie și numai pentru faptul de a descoperi unde se află granița dintre el
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 1 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2210 din 18 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371670_a_372999]
-
Mirată, se acoperi peste cămașa de noapte, cu capotul albastru de mătase și se îndreptă cu pași ușori către fereastra întredeschisă, de unde se auzea un murmur de voce. Intrigată, dădu la o parte perdeaua delicată, care ii dezvălui privirii grădina magnifică, dezmierdată de soarele matinal ce se reflecta în picăturile de rouă risipite printre firele de iarbă și florile ce zâmbeau cerului, în culorile curcubeului Dincolo de tufele cu trandafiri se zărea silueta lui Carlos, care vorbea însuflețit la telefon, agitându-se
DILEME ( FRAGMENT 36) de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2316 din 04 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/375665_a_376994]
-
campion olimpic, apoi la București unde concerta pentru Banca Națională a României, la invitația guvernatorului Mugur Isărescu. Din loc în loc, spectacolul era presărat cu mărturisirile de suflet ale muzicianului. La nailul pe care l-a folosit pentru a interpreta în mod atât de magnific colindele și cântecele românești sau piesele de muzică clasică, Nicolae Voiculeț a povestit, sincer și deschis, pe scena amfiteatrului Salinei Turda că „s-a întâmplat acum câțiva ani să cânte unui prinț, prințul moștenitor al Japoniei.” Vizibil impresionat de căldura
MAESTRUL NICOLAE VOICULEŢ – DE NAŞTEREA DOMNULUI LA SALINA TURDA de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379259_a_380588]
-
PRIMUL MEU VOLUM DE POEZII ÎN CURS DE APARIȚIE ) Autor: Maria Giurgiu Publicat în: Ediția nr. 1987 din 09 iunie 2016 Toate Articolele Autorului În noaptea de Sfântul Andrei Cerul mă scrutează cu ochi de genuni din întuneric, fără margini magnific pictat cu miliarde de stele scântei. Din înalt luna cu palida-i față ascunsă jumătate de umbrele ei privea încruntată Te văzuse iubite lunecând afară din castelul tău de iluzii și gând furișându-te șerpește, căutând ascunziș în unghiurile secrete
ZBURĂTORUL CU PLETE DE ARGINT( FACE DIN PRIMUL MEU VOLUM DE POEZII ÎN CURS DE APARIȚIE ) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379310_a_380639]
-
țara l-a ținut în iubirea sânului ei, iar neamul l-a identificat de frate de învățător, de stegar și doinitor al lui. Nicolae Sulac a cântat în toate zările, pe multe scene ale lumii, pretutindeni ilustrând cu vocea lui magnifică și mesajul din poezia cântecului său incizat cu cele mai clare semnificații istorice și cel mai pur sentiment patriotic, inestimabilele carate ale folclorului auroral românesc. „Artistul cu flori de liliac” al pătimitoarei Basarabii, maestrul Nicolae Sulac, artistul din provincia românească
NICOLAE SULAC. FLOAREA DE LILIAC A PĂTIMITOAREI BASARABII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369206_a_370535]
-
superstiție fiindcă era o mare greșeală. Tiberius fu de neînduplecat și nu-i ascultă sfatul acestuia deși nici el nu dorea acest lucru și își reprimă cu durere decizia. Caligula fiul lui Germanicus urma deci să fie împărat după moartea magnificului și vestea, deși neoficială se răspândi ca fulgerul, însă Tiberius nu semnă nimic privitor la acest lucru. Tiberius Thrassylus muri apoi pe neașteptate în insula Capri, întristându-l și mai mult pe împărat. Tiberius primi mai apoi vizita uceniței Domnului
ROMANUL ANCHETA LA FINAL. EPILOG de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369237_a_370566]
-
morți întărind de fapt ceea ce relataseră prin scrisori magistrul Ahnbar Ruthavan și proconsulul Publius Lentullus. Învățătura pe care ucenița o predică în fața împăratului îl făcu pe acesta să devină mai optimist, ieșind din claustrarea cu care se înconjurase. De aceea, magnificul dorea să meargă la Roma și după cercetările necesare în astfel de situații urma să proclame legalitatea noii credințe în fața Senatului. Caligula prinse însă de veste acest lucru prin spionii săi. Ba mai mult, află că Tiberius dorea nu numai
ROMANUL ANCHETA LA FINAL. EPILOG de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369237_a_370566]
-
100 de ani) moștenite din „Lada de zestre” a străbunilor... au impresionat în mod foarte plăcut spectatorii (locanici și turiști). În cele două seri de audiere a cântecelor populare (vocal și instrumental - doine, hore, sârbe, bătute) a excelat doina (creație magnifică a poporului român!) „Doina zic, doina suspin, tot cu doina mă mai țin” - izvorâtă din patimă și dor nestins, iubire, speranță, dragoste, rugă, deznădejde, bocet disperat, credință în nemurirea sufletului, alean și mângâiere pentru părinții care-și trimit fiii la
TINEREŢEA, FLOAREA MIRESMATĂ A VIEŢII de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1346 din 07 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362171_a_363500]
-
fie capul familiei, cu atât mai mult cu cât era cel mai mare dintre cei patru băieți ai Alfonsinei. Matteo, Gianni și Lorenzo încă urmând cursurile liceului Ernesto Basile din oraș. Eduardo făcea parte din elita orașului, având o vilă magnifică, cu trepte din marmură, cu servitori și valeți, șoferi și grădinari care aveau grijă de casă la orice oră din zi și din noapte. O forfotă continuă se desfășura în somptuoasa reședință, dar când apărea stăpânul, oamenii se făceau nevăzuți
CEEA CE NE APARŢINE de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1346 din 07 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362170_a_363499]
-
decît lasă să se vadă o asemenea schemă semnificativă și reductoare. Istoria Moldovei și a Țării Românești este marcată de înaintarea otomanilor în Rumelia (1393-1396), de căderea Constantinopolului și de instalarea aici a otomanilor în 1453, de domnia lui Soliman Magnificul între 1520 și 1566 și de campaniile acestuia în Ungaria. Istoria moldo-valahă se înscrie, în secolul al XVII-lea, în mișcarea de retragere a Imperiului otoman. Eșecul asediului Vienei, din 1683, îndepărtează, amenințarea otomană a Europei. În 1683-1684, este înființată
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Franță care se definește prin gloria memoriei Revoluției, dar care aspiră la un consens reformist. Curînd, reforma apare ca un fel de nostalgie a reinstaurării Revoluției. Această nostalgie este perfect accesibilă spiritelor deja marcate de regretul care amintește de trecutul magnific. Viitorul puterii este imposibil și, se știe, o definiție națională unitară și o narațiune lineară tind să reducă complexitatea unei istorii și a unei identități amestecate. Șederea pariziană îi implică pe tinerii români într-o competiție. La Paris, ei se
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
distanța luată de prințul prusac față de un ritual pe care el îl trăiește ca pe un spectacol, iar nu ca pe un angajament. În dimineața zilei de 12 octombrie 1866, "iahtul prințului pătrunde în Bosfor. Prințul este încîntat de peisajul magnific ce se oferă privirilor sale. El se apropie aproape cu o teamă respectuoasă de antica și misterioasa cetate a califilor care se desfășoară în fața lui în toată splendoarea sa orientală". Splendoarea orientală ademenește, dar nu înstrăinează, căci "sultanul îl așteaptă
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
lui mai mult decît de ale ei însăși". Problema popularității regelui este foarte mult dezbătută: majoritatea observatorilor regretă răceala personajului, asprimea comportamentului său de militar prusac, austeritatea sa. Se regretă faptul că nu are moravuri de mare senior generos și magnific, că ținuta sa nu amintește cu nimic pe aceea a boierilor din timpurile trecute... La palat, lumea se plictisește, iar melancolia cuplului regal contrastează cu ambianța petrecerilor date în oraș. Se dansează mult în saloanele bucureștene unde tarafuri țigănești cîntă
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
migrație a populațiilor străine către Principate. Acest aflux va fi denunțat de publiciștii aflați în serviciul cauzei antisemite. Într-un text semnat de Verax, în 1903, se poate citi: Totul făcea să se prevadă că românilor li se deschidea un magnific viitor economic. Din nefericire, în Moldova, nu românii ci evreii au profitat de această magnifică dezvoltare. [...] În mai puțin de zece ani, țara poseda o clasă comercială și industrială numeroasă, îndrăzneață și activă, care nu era însă românească [...]. Românii din
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
serviciul cauzei antisemite. Într-un text semnat de Verax, în 1903, se poate citi: Totul făcea să se prevadă că românilor li se deschidea un magnific viitor economic. Din nefericire, în Moldova, nu românii ci evreii au profitat de această magnifică dezvoltare. [...] În mai puțin de zece ani, țara poseda o clasă comercială și industrială numeroasă, îndrăzneață și activă, care nu era însă românească [...]. Românii din Moldova, sub raport economic, erau aserviți evreilor care imigrau din Polonia rusească și din Galiția
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Seton-Watson, Hughes 169 Shafir, Michael 339 Shamir, Yitzhak 357 Sigismund de Ungaria 42 Sihanouk 357 Sima, Horia 238-240, 271 Simeon 21 Simion 45 Simmons, Thomas 365 Siniavski, Daniel 304 Slăniceanu 114 Smuts, Jan 177 Sobieski 50 Sokoloff, George 411 Soliman Magnificul 40 Soloviov 210 Spengler, Oswald 208, 210 Stalin 30, 148, 235, 247, 253, 264, 265, 270, 271, 277-279, 283-285, 288, 289, 291-295, 297, 298, 311, 312, 335, 405, 408 Stănculescu (general) 369, 371, 372 Stănescu, Marin 279 Stăniloaie, Dumitru 209
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
ochi și urechi la cei doi protagoniști, pardon? la cei trei, e și Chiriță, vorba aia, gazda, autohtonul, fostul dar mereu actualul Chiriță-Chirițescu, madam Chiriță nu stă o clipă, țese, înnoadă, combină, ce, e fraieră? alții cum?... soareaua se derulează magnific. În timp ce invitații (și dom Chiriță) se înscriu tot mai pasionat în scenariu, îmi scot pe furiș blocnotesul și-mi notez cele trei portrete: cel reîntors din Franța, lipsit de cel mai palid umor, este însă, în tot ce spune, de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
operează spiritul comercial! La Chicago, expoziție Degas. Desene, picturi, pasteluri, sculpturi. Mai toate "cu femei". Ai zice că americanii sînt niște papuași, cărora le umezești ochii cu mărgele. Dacă n-ai ști ce-a dat și dă încă, în cultură, magnificul continent... Dar așa merge mitul: americanii? mde, niște turiști prin muzeele profundei Europe, ușor dezbrăcați, ușor gălăgioși, cu aparate fotografice de gît. Și, la urma urmei, ce din Degas ar fi putut arăta Europa Americii? Un Christ însîngerat? Nici n-
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]