28,647 matches
-
a sta închisă, neputința ei de a evadă. Citește mai mult Câtă muzicalitate există în cântecul apei!V-ați gândit vreodată? Pentru început, imaginați-vă valurile liniștite ale mării. Ce vals! Câtă grație! Marea intinzandu-si trena cea albă pe malul fierbinte.Dar, de plictiseală, valurile devin nervoase, marea pare o regină ce își apără teritoriul. Iar cântecul ei, plin de violență, ce cântec rock! Câte sentimente exprimă! Atunci, e momentul în care ea se descarca.Dar o gârla cristalina? Apă
MARIA CRISTINA PÂRVU [Corola-blog/BlogPost/378015_a_379344]
-
CÂND LUNA PLÂNGE Autor: Angela Mihai Publicat în: Ediția nr. 1982 din 04 iunie 2016 Toate Articolele Autorului CÂND LUNA PLÂNGE Când luna plânge peste marea în valuri Cu lacrimi din stele de dor căzătoare, Atunci, iubite, doru-mi izbește în maluri, Iar focul dorinței s-aprinde mai tare. Cand lacrima lunii începe să curgă În lacul din noapte ce zace-ațipit, Sărutu-mi cătându-te începe să plângă, Iar așteptarea-mi șoptește "te-a amăgit"! Când luna curge în lacrimi șiroaie Pe-al nopții
CÂND LUNA PLÂNGE de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378155_a_379484]
-
la aceste divinități plebee. Atunci, aceste divinități plebee le fură totul: casa, banii, timpul, buna dispoziție...Iar societatea se ruinează. După puțin timp de mers, în care dialogul nu prea a contat, mașina oprește în parcarea unui restaurant aflat pe malul Dunării. Sunt la mai puțin de zece kilometri de orașul Turnu Severin. Șoferul și șeful său, au deprinderi precise și fixe care sunt satisfăcute în aceleași locuri de-a lungul drumului. - Hai să luăm o pauză, care este, că nu
RĂZBOINICII ÎNTUNERICULUI EP.4 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378112_a_379441]
-
viață, naștere, mântuire. Vorbește despre ceea ce simte, descrie realist viața într-o cronologie a sufletului său, iubirea de neam și de glie răzbate și emoționează cititorul. Iubirea copilului pentru vatra strămoșească a satului așezat cuminte, liniștit, undeva în Ardeal, pe malul Mureșului cu unde blânde, inspirând poeții, pictorii, dar și pe creatorii populari; așa s-au născut multe doine, din preaplinul unor suflete sensibile la frumos, la autentic. Un asemenea creator este și poetul Dan Ioan Groza, un tânăr entuziast, generos
DAN IOAN GROZA, UN PELERIN PE “DRUMUL PAŞILOR NEOPRIŢI” de DAN IOAN GROZA în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378158_a_379487]
-
numai roșu văd în fața ochilor iar noaptea să o petrec într-un punct al peretului vopsit în verde și să-mi pregătesc pe aburii încinși ai dimineții dulcea cafea amară ce trezeaște până și umbra uitată pe o urmă de mal. sunt condamnată să trăiesc numai în crize cică așa sunt mai frumoasă ca ieri și ca mâine când voi fi scoarța stejarului uscat de soarele ce s-a așezat la umbră în drum spre adâncul pământului de unde voi fura lumina
ŞI NU CER GRAŢIERE de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 2027 din 19 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378183_a_379512]
-
cu Râmnicu Vâlcea orașul domniei mele cum îi spunea Mircea cel Bătrân. Sunt sigur de reușita asta uitându-mă la dumneavoastră.” Mulțumindu-i domnului Puiu, Romeo Roșianu a spus „de noi depinde. Pentru orice picior de pod îți trebuie pe malul celălalt ceva. Avem la Râmnicu Vâlcea pe Puiu și de aici încolo depinde de noi să vină gruparea lor la noi să mergem noi acolo. Vă aștept și pe voi inevitabil în Baia Mare, am păstrat o parte din tiraj acolo
O DORINŢĂ NUMITĂ „PRIETENII LITERARE DROBETA TURNU SEVERIN- BAIA MARE” de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378176_a_379505]
-
îmi doresc să fac o parcare la fel de frumoasă ca aceasta de lângă poliție.. Știți cum era înainte acolo...? Sau, în spatele primăriei.. de fapt, n-o să știți... Iar, în partea dinspre Casa Tineretului, proiect finalizat la sfârșitul anului trecut, doresc să întăresc malul, să fac o rigolă ca să se ducă apele și mi-am propus astfel să realizăm patru sau cinci alveole prin care să construim niște căsuțe din pvc. În acestea mă gândeam să se vândă anumite dulciuri, gustări, cafea.. nu știu
INTERVIU CU DOAMNA PRIMAR A LOCALITĂȚII MIHAIL KOGĂLNICEANU, DOAMNA ANCUŢA BELU! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378164_a_379493]
-
moartea lui Stalin de-ar fi, toți se înghesuie, ca la pomul lăudat, cu zâmbetul pe buze. Geometria este geometrie și punct. Da punctul geometric despre care poate știe ceva Dumnezeu în persoană. Un oarecare grec din Alexandria, aia de pe malul Dâmboviței, mă iertați vreau să zic a Dunării, a luat în derâdere geometria, cât e ea de geometrie, explicând-o pas cu pas. Da! În cinci pași dar prea mari pentru statura lui scundă. Consecința,după ceva mai mult de
SORCOVA VESELA! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378223_a_379552]
-
a zodiacului aiurită... Să fi frumoasă-n continuare ca un buchet, Iubirea să-ți curgă din izvorul lui ‘berechet, Cu deschideri de lagune în bucuriile din pârg, În bunele predispozițiilor ce de la sine curg. Să nu poți construi castele pe mal de mare, Să n-ai cum alcătui pastelul făr’de culoare, Fericirea-ți fie mare fără castele din nisip, File scrise cu povești decât dorul din cip. Ca primăvara să fi, nicicând cum e o iarnă, Cum o vară stralucindă
PENTRU CE EȘTI...! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1694 din 21 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/378251_a_379580]
-
inimaginabil de dureroase pentru familia sa, pentru consătenii săi, pentru întreaga lume muzical folclorică românească. Nu s-a rupt nicio clipă și niciun pas de rădăcinele ei sătești, păștea oile, muncea la câmp și învăța fetele satului să cânte, pe malul râului Șușița, șezând pe pietre, cu picioarele în apă, cu fete în jur, glăsuind cânt gorjenesc. La venirea pe lume a artistei, mama sa Maria Daju visase un roi de viespi năpustit asupra copilului. A încercat să îl izgonească întreaga
FILOFTEIA LĂCĂTUŞU. SUB MORMÂNTUL CONŞTIINŢEI NEAMULUI... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1694 din 21 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/378255_a_379584]
-
Regale, în perioada interbelică) este în mod straniu implicat și în procedurile medicale acordate în ultimul an de viață Regelui Ferdinand. Acest din urmă suveran (spun documente indubitabile) a murit prematur, în urma unui diagnostic greșit..... deci suntem în prezența unui ”mal praxis”. Considerăm că, la rândul său, acest tratament cu morfină i-a afectat sistemul cardiac al lui Eminescu, în final i-a cauzat moartea. Dovada clară o avem în corespondența Harietei Eminescu cu Cornelia Emilian, datată 27 mai/8 iunie
O nouă ipoteza privind cauzele morții lui Eminescu- tratamentul cu morfină ! [Corola-blog/BlogPost/93467_a_94759]
-
bani trimiși prin Cornelia Emilian). Pentru a pune punct acestui studiu, doresc să reliefez o singură idee. În urmă cu câțiva ani am redactat un studiu dedicat cauzelor morții lui Eminescu, unde am sugerat pentru prima oară ideea existenței unui mal praxis în tratarea maladiei lui Eminescu 33, argumentând că nu poate fi nicidecum vorba de lues, că locul lui Eminescu nu trebuia să fie într-un spital psihiatric ci într-o stațiune de odihnă: sugeram Bălțătești așa cum a și fost
O nouă ipoteza privind cauzele morții lui Eminescu- tratamentul cu morfină ! [Corola-blog/BlogPost/93467_a_94759]
-
prestigioasele semnături ale domnilor academicieni Eugen Simion, Ioan-Aurel Pop și prof.univ.dr. Irinel Popescu lucrarea”Maladia lui Eminescu și maladiile imaginare ale eminescologilor”, volum în care importante personalități ale medicinii din țara noastră susțin argumentat că Eminescu a fost greși tratat (”mal praxis”): acad. Victor A. Voicu, prof. univ. dr. Vladimir Beliș, prof.dr. Octavian Buda, prof. dr. Dan Prelipceanu, prof. dr. Călin Giurcăneanu, prof. univ. dr. Eduard Apetrei, conf. univ. dr. Bogdan O. Popescu, dr. Codruț Sarafoleanu, dr. Cecilia Cârjă, dr. Ioana
O nouă ipoteza privind cauzele morții lui Eminescu- tratamentul cu morfină ! [Corola-blog/BlogPost/93467_a_94759]
-
că și Vintilă Horia a scris despre el!) Tragicul leitmotiv al râului (trimitere indirectă la heracliticul panta rhei) va mai apărea și în alte poeme, cum sunt Cronică sau Același râu din care cităm: „Același râu/ Îl duc mereu/ cu maluri albie curgând/ în el apune Domnul Zeu/ ca să răsară gând cu gând/.../ Dar fără fund și fără mal/ e fără guri și nici izvor/ adeseori e doar un val/ mereu din el începător/ Vai ce adâncă-i noaptea lui/ și
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93420_a_94712]
-
va mai apărea și în alte poeme, cum sunt Cronică sau Același râu din care cităm: „Același râu/ Îl duc mereu/ cu maluri albie curgând/ în el apune Domnul Zeu/ ca să răsară gând cu gând/.../ Dar fără fund și fără mal/ e fără guri și nici izvor/ adeseori e doar un val/ mereu din el începător/ Vai ce adâncă-i noaptea lui/ și fără margini e de clară/ temeiul ne-temei oricui/ cu mine-apune să răsară”. Iată, spicuite și ele, aproape
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93420_a_94712]
-
anii postbelici a trecut în revistă anii ce au urmat - din perspectiva propriei sale experiențe, care o confirma, dureros, pe aceea a lui Nicolae Titulescu. În activitatea sa diplomatică, Ștefan Andrei - mărturisea, cu voce gravă, de violoncel cântând solitar, pe malul oceanului planetar bântuit de uragane și seisme nevăzute, de adevăruri sângerânde - ,,am încercat să discut cu miniștrii de externe, cu omologii mei, chiar cu conducători de partid, astfel încât să tragem învățăminte tocmai în lumina celor afirmate de Titulescu. Mica Înțelegere
Portret în linii fugoase de Ştefan ANDREI: ,,TITULESCU este foarte actual, astăzi!” (I) [Corola-blog/BlogPost/93621_a_94913]
-
perimată, nici desuetă, în Republica Moldova. Iulia Modiga este româncă. Îi plac lucrurile temeinic făcute, de la fotografiile artistice - fiind nedespărțită de aparatul ei de imortalizat clipe irepetabile -, până la imaginile realizate - pe parcursul manifestațiilor junilor din stânga și din dreapta Milcovului de azi - inclusiv pe malul Nistrului. Tenace, perseverentă, căutând adevărurile celor ce își doresc o viață mai bună, într-o mare și unică famile de români, ziarista care conduce publicația electronică InfoPrut se dovedește a fi o minte strălucitoare, cu un discurs clădit pe cunoașterea
Cei de peste Prut nu sunt români de mâna a doua [Corola-blog/BlogPost/93603_a_94895]
-
grupuri de inițiativă din România, Republica Moldova, Statele Unite ale Americii și diverse țări europene, care susțin unirea Republicii Moldova cu România. Până în prezent, Platforma Civică Acțiunea 2012 a desfășurat numeroase manifestări publice de informare și sensibilizare a întregii populații de pe cele două maluri ale Prutului, cu obiectivul de a conștientiza necesitatea realizării unității naționale. Sunt alături de această coaliție, încă de la formarea sa și consider că toate inițiativele ei au contribuit la apropierea celor două state românești: manifestații stradale - cele mai ample au adus
Cei de peste Prut nu sunt români de mâna a doua [Corola-blog/BlogPost/93603_a_94895]
-
argumentați - că se va reuși unificarea Republicii Moldova cu România: 30 de ani, 20 de ani, 10 ani, 5 ani? - Unirea României cu Republica Moldova este un proces ireversibil. Acesta a fost declanșat deja și consider că voința populației de pe cele două maluri ale Prutului va fi decisivă, în realizarea dezideratului reîntregirii naționale. În câți ani se va exprima această capacitate sau această ieșire din amnezie? În câți ani vom dovedi că suntem cei care au puterea și planifică și nu planificatorii pentru
Cei de peste Prut nu sunt români de mâna a doua [Corola-blog/BlogPost/93603_a_94895]
-
în dicționare, ele fiind înlocuite cu alte expresii mai moderne, mai alese, mai preferate. Imaginați-vă limba română, asemenea tuturor limbilor pământului, ca apa mării: valurile care se izbesc de țărm (rezistența unor oameni) și care aduc în permanență la mal algele (acele organisme vii = cuvintele) care arată că marea (limba) este un organism viu într-o permanentă primenire. Considerăm că de data aceasta Scrisul Românesc s-a întrecut pe sine și dacă întotdeauna s-a dovedit a fi o revistă
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93674_a_94966]
-
de nave și al marinarilor, ce au adus aici palmierii, eucalipții, agavele, chiparoșii, mimozele și magnoliile ce-i dau aerul unei grădini botanice este acum orașul scriitorilor și al artiștilor. Trei fortărețe l-au aparat de-a lungul timpului, de la malul mării (fortăreața Forte Mare) până la pantele și vârful muntelui (fortăreața Spaniolă și fortăreața Veche). Uimitor, 9 km de tuneluri le leagă, apărătorii putându-se mișca nevăzuți de la un loc la altul. Orașul vechi posedă o scalinata foarte lungă și dificil
Muntenegru – o țară care știe ce vrea [Corola-blog/BlogPost/93730_a_95022]
-
Credincioșii îl sărbătoresc miercuri, 7 ianuarie, pe SFANȚUL IOAN BOTEZĂTORUL, ocazia cu care aproape două milioane de români, care poartă numele SFANȚULUI IOAN, își vor serba onomastica. Cand Mântuitorul a apărut pe malul Iordanului, SFANȚUL IOAN BOTEZĂTORUL, luminat de Duhul Sfânt, l-a recunoscut și l-a arătat mulțimilor. Momentul în care Mântuitorul Iisus Hristos a primit botezul este consemnat de toți cei patru evangheliști. Evanghelistul Matei spune că Iisus a venit din
SFANTUL IOAN. Tradiţii şi obiceiuri de SFÂNTUL IOAN BOTEZĂTORUL. Ce nu trebuie să faceţi pe 7 ianuarie [Corola-blog/BlogPost/93778_a_95070]
-
ale Treimii: Fiul este botezat în Iordan de către Ioan, Sfanțul Duh se coboară asupra lui Iisus în chip de porumbel, iar Tatăl din cer îl declară ca fiind Fiul Său. Locul real al Botezului Mântuitorului este în Iordania. Totuși, pe malul israelian al Iordanului a fost amenajat un spațiu unde creștinii îmbrăcați în cămăși albe lungi, numite „crijme” intra în râu. Orice pelerinaj făcut în Țară Sfântă are un loc de oprire la râul Iordan, care izvorăște din Munții Libanului, apoi
SFANTUL IOAN. Tradiţii şi obiceiuri de SFÂNTUL IOAN BOTEZĂTORUL. Ce nu trebuie să faceţi pe 7 ianuarie [Corola-blog/BlogPost/93778_a_95070]
-
FEMEIE Femeie, blajina ți-e suflarea, Cănd ochii, cu izvoare, stau la sfat, Si trupul îți e drept, și-a ta cărare, Spre care mergi, cu gândul apăsat. Femeie, revin prin oase râuri, Ce-ți scalda bunătatea, zbătându-se de mal, Si de-ai purta o mie și-una brîie, O ie te-ar preface, în înger ideal. Femeie, cununi de flăcări ții pe creștet, Din ele statuezi purpure flori- Pe chipul tău să-și lase nemurirea Albirea zorilor, din care
POEME de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377143_a_378472]
-
Acasa > Versuri > Ipostaze > POEME Autor: Anatol Covali Publicat în: Ediția nr. 1536 din 16 martie 2015 Toate Articolele Autorului Lecție Pe malul mării vaste, în gânduri adâncit, se preumbla-Augustin prea fericitul dorind să înțeleagă ce este infinitul și dacă poate-avea sau nu sfârșit. Orice-nceput se-oprește odată într-un loc, dar după locu-acela ce urmează? Simțea că-n mintea care stătea
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1536 din 16 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377183_a_378512]