3,133 matches
-
să nu permită reprezentarea pe prima scenă românească a unei piese frivole în limba franceză. Demonstrația s-a soldat cu încăierări, intervenția forțelor de ordine și a armatei, în cele din urmă cu vărsare de sânge. Neorganizată, lipsită de eficiență, manifestația din Piața Teatrului a avut, totuși, darul să înspăimânte vârfurile conducătoare ale statului, care s-au grăbit să îl atragă pe N. Iorga în rândul celor ce dirijau sau aveau să dirijeze cursul politicii naționale. O chestiune rămâne esențială: a
SAMANATORISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289451_a_290780]
-
a unei broșuri Politica naționalităților (martie 1899). Comentariile din parlamentul maghiar pe marginea acestei publicații Îl arătau pe prim-ministrul D. A. Sturdza ca fiind Înfeudat politicii maghiare. În România acest lucru a declanșat o furtună de indignare exprimată În ample manifestații anti-Sturdza ale opoziției conservatoare la care s-au adăugat criticile vehemente la adresa lui Sturdza din partea propriilor săi adepți. Rezultatul a fost că regele a acceptat demisia lui D. A. Sturdza la 30 martie/11 aprilie 1899 . Câteva zile mai târziu, regele i-
REGELE CAROL I ŞI CRIZA FINANCIARĂ DIN ROMÂNIA (1899-1902). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN CRISTESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1274]
-
pericolului rusesc, pe fundalul agravării situației În Balcani, impunându-se necesitatea menținerii „ordinii” la Dunăre. Apoi, mereu susține că țara este Într-o mare fierbere, că este interpelat În Parlament, Întrebat În guvern, În partid, de către trimișii diplomatici, fiind posibile manifestații de susținere a proclamării regatului <ref id="78">78 Ibidem, f. 11. </ref> (sic!). Și, de asemenea, amintește permanent despre pericolul atentatelor Împotriva lui Carol și despre acțiunile contracandidaților la tron <ref id="79">79 Ibidem. </ref>. Oricum, intenția nu
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
ș.a. Traiectoria protagonistului este a unui revoltat, iar războiul devine factorul catalitic al atitudinii sale. Deși e limpede împotriva cui se indignează Dinu Bordea, mai puțin limpede e în numele cui. În roman se înfățișează în detalii realiste evenimente de la o manifestație și se face elogiul revoluției ruse; Dinu Bordea va fi arestat pentru organizarea unei întruniri și, maltratat, declară greva foamei. Nutrind simpatie pentru opțiunile lui Marin Oprea sau expunând principii troțkiste, revoltatul Bordea pare mereu partizan al vreunei erezii. El
TODIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290205_a_291534]
-
au caracterul unor scenarii de succes: doi foști iubiți se revăd la Paris la începutul anilor ’90, el (căruia i se spune Popeye) este trimisul special al unui ziar din țară, ea (Anamaria) fugise peste hotare cu alt bărbat, în timpul manifestațiilor de la Timișoara (Iubire interzisă); un mut, batjocorit de cei din jur pentru handicapul lui, se îndrăgostește iremediabil și obsesiv de o tânără din vecini, implicată în relații cu persoane proaspăt îmbogățite după ’89 (Martorul). Parcurse în succesiune, cărțile se leagă
ŢURLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290312_a_291641]
-
la Liceul „Mihai Viteazul”, apoi, exmatriculat disciplinar, se mută la Liceul „Matei Basarab”, de unde se întoarce la „Mihai Viteazul”, absolvind în 1954. Respins în 1955 la Facultatea de Medicină, urmează trei ani Facultatea de Drept a Universității bucureștene. Participă la manifestațiile studențești din 1956 și scapă ca prin miracol de arestare. În 1958 lucrează câteva luni într-o mină de lângă Târgu Ocna. Frecventează Institutul Pedagogic, secția română-franceză (1959-1962), ulterior fiind un an profesor la Radovanu (sat lângă Oltenița), unde predă româna
ŢEPENEAG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]
-
În localitate, tribunalul cu Parchetul și Instrucțiunea, ofițerii din garnizoană, Consiliul Județean, primarul orașului și Consiliul Comunal, corpul didactic, clerul, personalul administrației financiare, corpul tehnic, corpul medical și veterinar, corpul telegrafo poștal-telefonic, comunități etnice, orășenii; erau, practic, reprezentate În cadrul acestei manifestații toate categoriile profesionale din oraș. Activitățile serbării școlare urmau să aibă loc În jurul orelor două după-amiaza, În sala teatrului, după programul Întocmit de Delegațiunea Școalelor, acțiune la care erau invitați să participe toate autoritățile și cetățenii. Programul debuta cu intonarea
SĂRBĂTORIREA ZILEI DE 10 MAI ÎN ŞCOALA ROMÂNEASCĂ HARETISTĂ. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALINA ŞTEFANIA BRUJA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1284]
-
1995 au Început protestele tineretului studios și intelectualității Împotriva intențiilor Guvernului de a Înlocui În instituțiile de Învățământ din Republica Moldova istoria românilor cu istoria Moldovei. Prin emiterea decretului prezidențial privind stabilirea moratoriului asupra problemei predării istoriei, după două luni de manifestații În stradă , criza și intențiile guvernării agrariene de a modifica programele școlare au fost temporar depășite. Mai târziu, Colegiul Ministerului Învățământului, prin Hotărârea nr. 15 din 3 octombrie, a aprobat programele de studiu ale celor două obiecte, Istoria românilor și
CAROL I ÎN MANUALELE DE ISTORIE DIN REPUBLICA MOLDOVA Studiu de caz: manualele pentru clasa a VIII-a. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SERGIU MUSTEAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1287]
-
alte cuvinte, refugiații, exilații, emigranții care n-au încetat să denunțe totalitarismul vor rămâne la fel de necunoscuți ca mai înainte, sacrificați pe altarul istoriei care dă dreptate celor puternici și șireți”), venirea lui Paul Goma la Paris, atacul asupra Monicăi Lovinescu, manifestațiile de stradă, conferința disidenților ruși etc. Antrenată în preocupările cotidiene sau mondene ale „vechii emigrații”, S. frecventează ședințele cenaclului lui L. M. Arcade și reține opiniile participanților (de pildă, la tema „să scrii în franceză sau în română”, Virgil Ierunca
STOLOJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289963_a_291292]
-
care primea zilnic confirmări entuziasmante din partea științei și a tehnicii, mereu în expansiune explozivă. Filmul și televiziunea color au pus stăpânire pe întreaga omenire și au schimbat total realitatea. Ultimele cohorte de agitatori antirasiști, anticomuniști, anticapitaliști, antiapartheid etc. au preferat manifestațiilor stradale discursurile televizate, care puteau fi ascultate de toți cetățenii, în liniștea căminelor confortabile și bine securizate. Prozatorii latino-americani par să fi fost cei mai sensibili la această nouă realitate: ei au înlocuit realismul clasic cu „realismul magic”, „realismul imaginar
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
partidelor comuniste. Era penibil și înjositor. și ritualul se repeta lună de lună, an după an! Munca de îndoctrinare și organizare politică era asigurată și de sindicate - sub conducerea partidului. Sindicatele aveau rolul principal de a realiza mobilizarea tuturor la manifestațiile sau paradele de 1 mai, 23 august și 7 noiembrie. Ele inițiau și adunările în care cadrele didactice își exprimau adeziunea la chemările partidului (cu ocazia plenarelor ori a congreselor) și își luau diferite angajamente. Tot sindicatele aveau rolul de
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
nu numai reflexul oamenilor de a se așeza la coadă pentru orice se păstrase, ci și rolul cozii de bun conducător al zvonurilor și al intoxicărilor lansate de către oamenii „fostei” Securități, active în favoarea „noii” Puteri. În perioada romantică a marilor manifestații civice antiiliesciene și antifeseniste, care au durat până prin 1992 (când au luat o turnură mai mult sindicală) și s-au stins cu adevărat abia în 1996, aceștia lansau permanent zvonuri privind averile lui Coposu, Câmpeanu și Rațiu, aventurile erotice ale
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
protestatari cu varii măsuri de reprimare, limbajul muncitorilor a devenit inflamat, catalogând autoritățile uzinei drept „hoți” și „căței” (aceasta și fiindcă majoritatea conducerii IABv dispăruse, de nu cumva fugise din întreprindere, pentru a nu înfrunta mânia muncitorilor). „Momentul psihologic al manifestației” (Filichi, 1994, p. 17) a fost la ora 11.00, când protestatarii au luat hotărârea de a merge la sediul Comitetului Județean al PCR, pentru a-și cere drepturile. La ieșirea din întreprindere, majoritatea protestatarilor dinăuntru ezită și se retrag
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Pe de o parte ne era frică șavea să recunoască un muncitor brașovean la 15 ani după evenimente, n.n.ț. Pe de altă parte, am avut și curaj.” (Oprea și Olaru, 2002, p. 27) Probabil că aceasta a fost constanta manifestației, un amestec de frică și curaj, în care însă frica a fost, în cele din urmă, dominată de curaj și controlată de voință. Faptul că era vorba despre un protest colectiv, și nu despre unul individual, precum și solidaritatea populației orașului
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
ideea că ele aparțineau comuniștilor și că, prin extindere simbolică, aceștia erau cei înlăturați. Mobilierul și aparatura nu erau altceva decât niște obiecte-substitut ale autorităților comuniste. În unele cazuri, protestatarii au folosit răngi și ciocane. Nădejdea protestatarilor era aceea că manifestația va avea ecou nu doar în rândul brașovenilor, ci în rândul românilor în general, ajungând până în străinătate. Doar astfel se explică naivitatea unui protestatar care, o dată ajuns în clădirea Comitetului Județean, a considerat că poate anunța și vorbi cu Radio
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
un punct încolo, începuseră să-și facă simțită prezența, la un moment dat protestatarii au plasat copii în fața coloanelor, pentru a-i îmblânzi pe milițienii ori soldații ce ar fi primit ordin să tragă asupra manifestanților. ședințele de înfierare a manifestației și de excludere a conducerii IABv Previzibil deja, după scenele violent anticomuniste și anticeaușiste de la Comitetul Județean și Primărie, forțele de ordine s-au făcut remarcate și au început primele arestări. Acestea aveau să continue în mod organizat în zilele
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
și îndesat, ci și în chip demonstrativ: revolta lor este proiectată ca o crimă de lezmaiestate! Pentru ca acuzele să pară credibile, „s-au dat ordine clare pentru mărirea substanțială a pagubelor în raportări, pentru a se da un caracter «huliganic» manifestației” (Oprea și Olaru, 2002, p. 18). Dacă la început, deși nu se vorbea pe față despre aceasta, era blamat caracterul politic al manifestației, cu timpul, în urma indicațiilor din Capitală, pe linie de partid, represiunea propriu-zisă (anchetele, tortura manifestanților) a fost
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
dat ordine clare pentru mărirea substanțială a pagubelor în raportări, pentru a se da un caracter «huliganic» manifestației” (Oprea și Olaru, 2002, p. 18). Dacă la început, deși nu se vorbea pe față despre aceasta, era blamat caracterul politic al manifestației, cu timpul, în urma indicațiilor din Capitală, pe linie de partid, represiunea propriu-zisă (anchetele, tortura manifestanților) a fost secondată în plan vizibil de o represiune teoretică, prin intermediul ședințelor și întrunirilor, cu scopul de a fi flagelați verbal protestatarii. Au fost excluși
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
lagărelor de concentrare (fie ele naziste sau comuniste) sau cu victimele violențelor politice din America Latină. Considerând propriile declarații, pentru cei trecuți prin închisorile comuniste nu este importantă pedepsirea vinovaților, ci enunțarea faptelor, adică descrierea și clarificarea acelor vremuri. Sunt cunoscute manifestațiile și eforturile veteranilor războiului din Vietnam de a se menține în atenția opiniei publice. Aceștia nu puteau accepta ideea că sacrificiul lor a fost în zadar. Numeroase studii ce i-au avut drept subiecți au demonstrat necesitatea unor reparații morale
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
dramaturgice, evidentă la I.L. Caragiale, ale cărui comedii sunt prețuite mai mult pentru autenticitatea personajelor și a mediului. Cu toate acestea, dacă unele mărturii sunt adevărate, R. ar fi pus la cale, la premiera cu D-ale carnavalului, o zgomotoasă manifestație de ostilitate. Excedat de inflația piesei istorice, falsă și grandilocventă, Sphinx recomandă inspirația din viața societății românești, precum și „compilarea” de „documente omenești”, deziderat ce exclude zugrăvirea de „ființe ideale”. Ironizează „căznitele producțiuni dramatice” ale lui Schiller și teatrul, „ruină măreață
RACOVIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289083_a_290412]
-
M. p. cultivă tradiția, exprimând afinități cu principii ale sămănătorismului și poporanismului, precum iubirea de neam și păstrarea moștenirii culturale: „O literatură trebuie să-și aibă întotdeauna ramuri care să pornească din trupul gros al poporului, din gândirea, viața, spiritul și manifestațiile acestui popor” (Sava Pârăianu, Curentul poporan în literatura românească). Se publică articole și literatură de inspirație rurală și folclorică, sunt reproduse, la rubrica „Din scriitorii români”, versuri de Ion Pillat (din Satul meu) și poezia Limba noastră de Al. Mateevici
MURMURUL PADURII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288320_a_289649]
-
redactor la „Viața românească” până în 1987, când se refugiază în Franța. Colaborând la Radio BBC, în noiembrie 1989 lansează intelectualilor francezi un apel de solidaritate cu intelectualii din România, iar în decembrie 1989 se numără, la Paris, printre organizatorii unei manifestații de solidaritate cu revolta de la Timișoara. În 1990 revine în țară și înființează Maison de l’Europe la București. În 1993 organizează în Normandia o Săptămână culturală românească, la care au participat peste patruzeci de scriitori, pictori, muzicieni din România
NECULA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288394_a_289723]
-
și armonie: sunt multe curente care ocupă acest spațiu și numeroase tehnici intră în concurență. Un eveniment deosebit vine să perturbe acest peisaj deja agitat: apariția curentului cognitivist. S-a consimțit, în general, să se recunoască faptul că prima sa manifestație a avut loc la mijlocul anilor 1960, în cadrul celebrului schimb de articole dintre Breger și McGaugh, pe de o parte, Rachman și Eysenck, pe de altă parte. Bineînțeles, istoria cognitivismului nu începe în acel moment. Ii putem găsi originea îndepărtată în
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
permite o minimă intervenție grafică, mutând punctul după NU. Depeșa sună acum altfel: EXECUTAT NU. GRAȚIAT! (Funeriu, 1995, p. 229). Într-un articol din Făclia Ardealului (nr. 1527, 22 august 1951, p. 6), care apărea la Cluj-Napoca, În articolul „Programul manifestațiilor În zilele de 20-23 august”, tot din cauza lipsei unei virgule, se schimba sensul frazei: Pentru a cinsti memoria ostașilor sovietici căzuți pentru eliberarea patriei noastre În ziua de 22 august la ora 7,45, delegații de oameni ai muncii din
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Marea întrunire antirevizionistă a femeilor române”, Gazeta femeii, nr. 29-30, din 15 decembrie 1936 288 54. Dida Mihalcea, „Către tineretul feminin român. Un apel”, Gazeta femeilor, nr. 148-149, din 20 decembrie 1936 291 55. Rep., „Femeile cer drepturi politice. Impresionanta manifestație feminină de la Casa Femeii”, Gazeta femeii, nr. 35-36, din 8 februarie 1937 293 56. „Răspunsul dat de Calypso C. Botez la chestionarul Biroului Internațional al Muncii referitor la condițiile de muncă ale femeilor în România”, Arhiva pentru știință și reformă
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]