5,349 matches
-
La luptă, la luptă! În război plecați!” Au sărit în luptă vitejii eroi ... Ei nu s-au temut, n-au dat înapoi. În bătălii crunte, moartea au sfidat, Un pas n-au cedat, n-au dat înapoi. Trec batalioane în marș avântat, Țara sângerează, dușmanul turbat ... Foc și moarte varsă peste trupul ei, Geme de durere pentru fiii săi. Au sărit în luptă vitejii eroi ... Ei nu s-au temut, n-au dat înapoi. În bătălii crunte, moartea au sfidat, Un
NONE1 DECXEMBRIE 1918-2011 de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351527_a_352856]
-
La luptă, la luptă! În război plecați!” Au sărit în luptă vitejii eroi ... Ei nu s-au temut, n-au dat înapoi. În bătălii crunte, moartea au sfidat, Un pas n-au cedat, n-au dat înapoi. Trec batalioane în marș avântat, Țara sângerează, dușmanul turbat ... Foc și moarte varsă peste trupul ei, Geme de durere pentru fiii săi. Au sărit în luptă vitejii eroi ... Ei nu s-au temut, n-au dat înapoi. În bătălii crunte, moartea au sfidat, Un
NONE1 DECEMBRIE 1918-2011 de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351530_a_352859]
-
îmi aprindea sub tălpi tăciuni când mai citesc azi câte-o carte îmi fură ochii un verset în lume toate sunt deșarte dar orice zi e un reset și-atunci când viața n-are miez încearcă să te relaxezi c-un marș de melc în fa diez că tot ce-ai strâns îndată pierzi NU PLEC! Nu plec, nu scapi așa ușor de mine Chiar de m-alungi și mă împingi pe scară! Eu sunt mai credincios decât un câine, Nici lanțul
DOR DE ŢARĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 118 din 28 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350818_a_352147]
-
falnici, Nu vă speriați de moarte Ziua voastră e aproape, Zi din maiul înflorit, Cerul vrea să vă adape Flori pe piept din mal ivit. Cerul vrea să vă aducă Un omagiu de culori, Să se-audă-n văi și-n luncă Marșuri, vesele cântări. Bravi ostași ai țării mele, Dorobanți și roșiori, Cucerind redute grele. Voi ați fost învingători. Ziua Victoriei A fost un măcel, a fost o oroare, Au fost pagini roșii de gravă eroare, Te-ntrebi cu uimire de om
POEZII PATRIOTICE de GIGI STANCIU în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350910_a_352239]
-
a contribuit la dezvoltarea limbii noastre literare, iar versurile îi aparțin poetului român Andrei Mureșanu, născut la Bistrița, în Transilvania, care a participat la revoluție și a cărui poezie "Un răsunet", cunoscută și sub titlul „Deșteaptă-te, române!” a devenit marșul revoluționarilor români de la 1848. Vorbind despre imnul țării, îmi vin în minte imnurile României: în 1832, „Imnul Moldovenilor”, în 1834, „La domnitor și steag”, în 1848, „Un răsunet” sau „Deșteaptă-te, române”, „Saltă române” și „Marșul lui Iancu” mai cântau
INIMA STRĂVECHE A ŢĂRII de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350930_a_352259]
-
-te, române!” a devenit marșul revoluționarilor români de la 1848. Vorbind despre imnul țării, îmi vin în minte imnurile României: în 1832, „Imnul Moldovenilor”, în 1834, „La domnitor și steag”, în 1848, „Un răsunet” sau „Deșteaptă-te, române”, „Saltă române” și „Marșul lui Iancu” mai cântau pașoptiștii. Pe vremea lui Al. I. Cuza, în 1861, în urma concursului s-a ales „Marșul triumfal”, iar după 1866 devine imn „La domnitor și steag”. Din 1881, pe timpul regelui Carol I de Hohenzollern „Marș triumfal” și
INIMA STRĂVECHE A ŢĂRII de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350930_a_352259]
-
în 1832, „Imnul Moldovenilor”, în 1834, „La domnitor și steag”, în 1848, „Un răsunet” sau „Deșteaptă-te, române”, „Saltă române” și „Marșul lui Iancu” mai cântau pașoptiștii. Pe vremea lui Al. I. Cuza, în 1861, în urma concursului s-a ales „Marșul triumfal”, iar după 1866 devine imn „La domnitor și steag”. Din 1881, pe timpul regelui Carol I de Hohenzollern „Marș triumfal” și „Trăiască regele”. În anul 1959, la Cluj se cânta „Hora Unirii”, apoi imn de stat au fost „Te slăvim
INIMA STRĂVECHE A ŢĂRII de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350930_a_352259]
-
române” și „Marșul lui Iancu” mai cântau pașoptiștii. Pe vremea lui Al. I. Cuza, în 1861, în urma concursului s-a ales „Marșul triumfal”, iar după 1866 devine imn „La domnitor și steag”. Din 1881, pe timpul regelui Carol I de Hohenzollern „Marș triumfal” și „Trăiască regele”. În anul 1959, la Cluj se cânta „Hora Unirii”, apoi imn de stat au fost „Te slăvim Românie”, „Trei culori” și am revenit la „Deșteaptă-te, române”. Orașul de pe malul drept al Mureșului, Alba Iulia, are
INIMA STRĂVECHE A ŢĂRII de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350930_a_352259]
-
Ionel Marin (Focșani, Vrancea) - Picături de timp; 3. Speranța Miron (Galați) - Gleznă Timpului; 4. Emil Druncea (Fetești, Ialomița) - Insula de cuvinte; 5. Gheorghe A. Stroia (Adjud, Vrancea) - Metamorfice stări/ Metamorphical states (vol. 2 - bilingv); 6. Liviu Ofileanu (Hunedoara) - Cinderella & alte marșuri funebre; 7. Veronica Oșorheian (Albă Iulia) - Anotimp cernut; 8. Victor Burde (Albă Iulia) - Descântec de roua; 9. Felicia Feldiorean (Műnster, Germania) - Petale de suflet; 10. Dorina Șișu (Dublin, Irlanda) - Intuiția rătăcirii mele; 11.Georgeta Minodora Resteman (Limassol, Cipru) - Descătușări - Fărâme
– „ÎN PAŞI DE PHOENIX” (VERSURI) DE AGA LUCIA SELENITY (BRAŞOV) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 710 din 10 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351695_a_353024]
-
Ionel Marin (Focșani, Vrancea) - Picături de timp; 3. Speranța Miron (Galați) - Gleznă Timpului; 4. Emil Druncea (Fetești, Ialomița) - Insula de cuvinte; 5. Gheorghe A. Stroia (Adjud, Vrancea) - Metamorfice stări/ Metamorphical states (vol. 2 - bilingv); 6. Liviu Ofileanu (Hunedoara) - Cinderella & alte marșuri funebre; 7. Veronica Oșorheian (Albă Iulia) - Anotimp cernut; 8. Victor Burde (Albă Iulia) - Descântec de roua; 9. Felicia Feldiorean (Műnster, Germania) - Petale de suflet; 10. Dorina Șișu (Dublin, Irlanda) - Intuiția rătăcirii mele; 11.Georgeta Minodora Resteman (Limassol, Cipru) - Descătușări - Fărâme
– „FOTOGAGA” (SCHIŢE UMORISTICE) DE ION CROITORU (ADJUD, VRANCEA) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 710 din 10 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351696_a_353025]
-
în ultima vreme deja înnodate unul din celălalt până la inconștiență deși singura realitate palpabilă sunt femeile din puținul oglinzii unde îmi ascund orele mele de singurătate acum nu am timp de citit la dracu dar nu am timp nici de marșul prin câmpul cu noduri înflorite până în buzele ferestrelor unde îți locuiești trupul sărbătorile astea nenorocite îmi obosesc ochii de la atâta uitat în mine și ție îți trebuie solitudine femeie proastă cu zâmbetul plâns în mijlocul chipului ca o agățare de un
CÂMPUL CU NODURI de DANIEL DĂIAN în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351150_a_352479]
-
grea! Un alt imn a fost scris în anul 1948, de Aurel Baranga, pe muzica lui Matei Socor. Este vorba de imnul Republicii Populare Române, care a fost valabil timp de cinci ani, până în 1953: (...) Trăiască, trăiască Republică noastră/ În marș de năvalnic șuvoi/ muncitori și țărani și ostași/ zidim România Republicii noi./ În lături cu putredul vechi stăvilar/ E ceasul de sfântă' ncordare/ Unirea și pacea și munca-i stegar/ Republicii noi Populare. În anul 1953, Imnul de Stat al
IMPRESII DE PESTE OCEAN de DAN PETRESCU în ediţia nr. 796 din 06 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345606_a_346935]
-
mi-ar dura vreo oaste biruința Aș trage cruda-mi soartă mai semeț. Dar cum prin dezertări îmi torc ființa, Eu n-am habar de-al uniformei preț. Însa de-mi vindeți un coltuc de pace, Vre-un armistițiu-n marș mitraliat Vă voi cănta eroii cu prohoduri De birunță-n scâncet dezarmat. Singur îmi cânt Schilav în vânt Un imn în grai cazon. Razboi jelit, Gri asfințit Împușcă monoton... Daniel IONIȚĂ Sydney, Australia 5 aprilie 2013 Referință Bibliografică: Daniel IONIȚĂ - LECȚIA
LECŢIA DE ISTORIE (POEME) de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 826 din 05 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345685_a_347014]
-
a intervenit Al Doilea Război Mondial, ocuparea și exploatarea României de către eliberatoriI sovietici, naționalizările și sovromurile impuse. Naționalizarea din 1948 a trecut automat toate asociațiile și societățile miniere în proprietatea statului de democrație populară ce era încătușat și tras, în marș forțat și dur supravegheat, să ajungă comunismul fratelui de la răsărit. În vocabularul dictaturii comuniste apare sintagmele: sarcina principală, producții mărite, întreceri socialiste, cincinale, victoria comunismului în întreaga lume. Chiar așa, trebuie însă precizat că mineritul, în noua societate comunistă impusă
SALVAŢI ROŞIA MONTANĂ (4) – O ISTORIE UNICĂ A AURULUI DIN MUNŢII APUSENI de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345640_a_346969]
-
Ionel Marin (Focșani, Vrancea) - Picături de timp; 3. Speranța Miron (Galați) - Gleznă Timpului; 4. Emil Druncea (Fetești, Ialomița) - Insula de cuvinte; 5. Gheorghe A. Stroia (Adjud, Vrancea) - Metamorfice stări/ Metamorphical states (vol. 2 - bilingv); 6. Liviu Ofileanu (Hunedoara) - Cinderella & alte marșuri funebre; 7. Veronica Oșorheian (Albă Iulia) - Anotimp cernut; 8. Victor Burde (Albă Iulia) - Descântec de roua; 9. Felicia Feldiorean (Műnster, Germania) - Petale de suflet; 10. Dorina Șișu (Dublin, Irlanda) - Intuiția rătăcirii mele; 11.Georgeta Minodora Resteman (Limassol, Cipru) - Descătușări - Fărâme
„IUBIRI DE TOAMNĂ TÂRZIE” DE VICTOR BURDE (ALBA IULIA) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 790 din 28 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352093_a_353422]
-
gustat ca frumos, ci în esența eului poetului, în modul lui adevărat de a fi. Deși hedonismul se găsește la antipodul filosofiei rațiunii, el vrea să impună înflorirea și satisfacerea individului ca scop în interiorul unei realități nu tocmai armonizate. În "Marș funebru", Bacovia, eliberat de sugestii literare și motive estetice, ascultă melodia funebră în cadrul naturii autumnale și hibernale, conciliind senzația fericirii interioare, particulară, cu nefericirea generală. Acest hedonism a fost criticat de Hegel, deoarece este incapabil de a aplica fericirii categoria
ELEMENTE ALE HEDONISMULUI ÎN POEZIA LUI BACOVIA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356270_a_357599]
-
venit păstrătorul cheilor a trimis toată puritatea la culcare și a lăsat singurătatea oamenilor vreo câteva ore bune înfometatului cal i-au crescut colți de mătase a prins a țese coconuri în jurul roiului de fluturi dresați să apere podelele de marșul patimilor Referință Bibliografică: crâșma înaripaților / Daniel Dăian : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 272, Anul I, 29 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Daniel Dăian : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
CRÂŞMA ÎNARIPAŢILOR de DANIEL DĂIAN în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355920_a_357249]
-
taci a croncănit. dubioasă încercare a luminii de a surprinde pana ce te doare mai acut. încearcă o metaforă a umbrei. vei aștepta rezonanța ei până la osul din urmă, aninat de crucea pe care spinii reinventează iubirea în pași de marș. uneori ajunge să răsune ca un tropăit banal pe treptele unui sanctuar al deznădejdii dar... ce ne-am face fără strigătul copitelor cailor lăsați să tușească prea des, scoțând pe nări esențele vieții pe un pumn de iarbă părăsit de
CARTEA CU PRIETENI XV- ANNE MARIE BEJLIU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355925_a_357254]
-
noimă, nume, Când bine redevine rău, Iar răul nu creează-o lume. Vremelnici prieteni, vremelnici oameni, În rest vârcolacii, raci răniți, Scoici în valuri, ce rost mai are Să murim, dacă-nviem din nou, din nou? Omnia fluunt, omnia mutantur, Un marș forțat de ani-lumină. În limba noastră, Dumnezeu este Cel Care Este. Ce am putea adăuga? O mie de nume, Este Cel Care Nu Se schimbă, El este cel care ne poartă Ca o mamă pruncul său, Fără să știm , în
MALDOROR de BORIS MEHR în ediţia nr. 565 din 18 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355958_a_357287]
-
Ionel Marin (Focșani, Vrancea) - Picături de timp; 3. Speranța Miron (Galați) - Gleznă Timpului; 4. Emil Druncea (Fetești, Ialomița) - Insula de cuvinte; 5. Gheorghe A. Stroia (Adjud, Vrancea) - Metamorfice stări/ Metamorphical states (vol. 2 - bilingv); 6. Liviu Ofileanu (Hunedoara) - Cinderella & alte marșuri funebre; 7. Veronica Oșorheian (Albă Iulia) - Anotimp cernut; 8. Victor Burde (Albă Iulia) - Descântec de roua; 9. Felicia Feldiorean (Műnster, Germania) - Petale de suflet; 10. Dorina Șișu (Dublin, Irlanda) - Intuiția rătăcirii mele; 11.Georgeta Minodora Resteman (Limassol, Cipru) - Descătușări - Fărâme
GEORGETA MINODORA RESTEMAN: „RĂTĂCITE ANOTIMPURI” ÎN COLECTIA LIRIK A EDITURII ARMONII CULTURALE de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355281_a_356610]
-
Ionel Marin (Focșani, Vrancea) - Picături de timp; 3.Speranța Miron (Galați) - Gleznă Timpului; 4.Emil Druncea (Fetești, Ialomița) - Insula de cuvinte; 5.Gheorghe A. Stroia (Adjud, Vrancea) - Metamorfice stări/ Metamorphical states (vol. 2 - bilingv); 6.Liviu Ofileanu (Hunedoara) - Cinderella & alte marșuri funebre; 7.Veronica Oșorheian (Albă Iulia) - Anotimp cernut; 8.Victor Burde (Albă Iulia) - Descântec de roua; 9.Felicia Feldiorean (Műnster, Germania) - Petale de suflet; 10.Dorina Șișu (Dublin, Irlanda) - Intuiția rătăcirii mele; 11.Georgeta Minodora Resteman (Limassol, Cipru) - Descătușări - Fărâme
DINCOLO DE ALBASTRELE PLOI (APRECIERI CRITICE) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 608 din 30 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355322_a_356651]
-
Ionel Marin (Focșani, Vrancea) - Picături de timp; 3. Speranța Miron (Galați) - Gleznă Timpului; 4. Emil Druncea (Fetești, Ialomița) - Insula de cuvinte; 5. Gheorghe A. Stroia (Adjud, Vrancea) - Metamorfice stări/ Metamorphical states (vol. 2 - bilingv); 6. Liviu Ofileanu (Hunedoara) - Cinderella & alte marșuri funebre; 7. Veronica Oșorheian (Albă Iulia) - Anotimp cernut; 8. Victor Burde (Albă Iulia) - Descântec de roua; 9. Felicia Feldiorean (Műnster, Germania) - Petale de suflet; 10. Dorina Șișu (Dublin, Irlanda) - Intuiția rătăcirii mele; 11.Georgeta Minodora Resteman (Limassol, Cipru) - Descătușări - Fărâme
VĂ SEMNALEAZĂ O NOUĂ APARIŢIE EDITORIALĂ: AGA LUCIA SELENITY (BRAŞOV), CONSTANTIN GR. GOGA (FETEŞTI, IALOMIŢA) [Corola-blog/BlogPost/355323_a_356652]
-
maidaneze potențiale la un colț de cotitură pe oase căzute de la etaj, adică în sarcina de subcomentator a postacilor noștri? De unde virtualitatea că războiul civil civic s-a teleportat din stradă, unde se adunau protestatarii cu zecile de mii la marș și miting, în chițimii-debara atomizat online pe autostrăzile informaționale? Pesemne pentru că obsolescența infrastructurii și decrepitudinea bazei de masă apostolice n-au exterminat încă totalmente în RO și DRO nucleele de viață spirituală, fiindcă uite că mai apar pe la târguri bestselleruri
POSTROMÂNISMUL (1) – DESPRE COPERTA ACESTEI CĂRŢI de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355330_a_356659]
-
dimineață și de după amiază al școlii, din 8 decembrie 1940 (la un an și trei luni de la declanșarea marii conflagrații mondiale): de dimineață, de la orele 8,30 la 12,30 - Inceperea programului, Apelul și raportul, Inspecția curățeniei, Rugăciunea, Calendarul Patriotic, Marșul la câmpul de instrucție, Educația fizică, Programul de gimnastică nr.2, Repaus, Instruire tehnică, Formația de instrucție și de adunare pentru explicații, Poziția soldatului, Educațiune religioasă - premilitarii ascultă conferința rostită de pr. Ilie Băcioiu la Radio și Ora ostașului, Repaus
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XIII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355452_a_356781]
-
câmpul de instrucție, Educația fizică, Programul de gimnastică nr.2, Repaus, Instruire tehnică, Formația de instrucție și de adunare pentru explicații, Poziția soldatului, Educațiune religioasă - premilitarii ascultă conferința rostită de pr. Ilie Băcioiu la Radio și Ora ostașului, Repaus și Marșul la școală, Onoruri și semne exterioare de respect, Încheierea programului, Fapte premilitare, Raportul subcentrului și Imnul Regal. După amiază, programul era în conținut aidoma, dar mai restrâns ca timp de desfășurare : între orele 13,30 și 14, 45. În pofida unei
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XIII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355452_a_356781]