49,948 matches
-
o activitate febrila de 15 luni, pictând peste 200 de tablouri. Este perioada în care lumina îi poposește în mai toate tablourile. Poetul român trăiește revelația „luminozității meridionale a regiunii”. Zice Virgil Dumitrescu: „Orchestrații rafinate îmi / scalda sufletul cum valurile mării nisipul. / Fir cu fir aleg din natură - pietricele de rău, / șolzi de păstrăv zglobiu, irizări de pădure. Că un / japonez la marginea apei. Cred că dacă nu m-aș fi / îndeletnicit cu șevaletul, aș fi făcut-o la fel de / potrivit cu până
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
veni spre întrupare și din care am învăța, prin reamin tire (anamnesis, în greacă veche). 2. în ce măsură noțiunile de „Ființă”, „Lucru” chiar și cea de „Infinit” îi sunt clare „versificatorului” în rândurile: „Am tot încercat să perfecționez frunză/ Să storc marea din bobul de nisip/Să fac din ființă mea o zburătoare cu chip (...)/Degeaba vrei să perfecționezi lucrurile și chiar pe tine/...” (poemul „La infinit”). Despre „Ființă”, oricum ai da-o, fie științific, fie metafizic, fie filosofic, în general (chiar
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
a nu fi ridicoli sau taxați drept babe ce își dau cu părerea despre orice pe marginea sântului, ne abținem. Ca să mai destindem puțin atmosferă, într-un anume fel, parcă prea didactica, trebuie să recunoaștem, sincer, frumusețea expresiei ,,... Să storc marea din bobul de nisip”, expresie care însă ne-a amintit de un comentariu pe blog, comentariu apărut la publicarea pamfletului Cinzeaca ,,Omul de cultură” și nouă ordine universală: „Domnilor, stau aci, aproape de căsuța asta în care a fost concepută ani
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
tot sabotat-o (pe “doamna” asta Istorie), pentru că nu i-a plăcut duhoarea ei...Va mai reuși, oare din nou și din nou?! Sau ar trebui, poate, ca “mămăligă să explodeze”, și să devenim, în mic, ceea ce Chină este în mare: o existență terestră nu doar remarcabilă (deci, buna de furat și de sclavaj...”modern”!), ci și respectabila, daca nu chiar temută...?! Tot istoria, ca fiind “urmele pașilor Lui Dumnezeu pe Pamant”, își va spune ultimul cuvânt, și în ce priveste
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
luna ce iți devora toate cuvintele pe masura ce le rostești și mai cu seamă cele în care evoci părul ei de aur acoperindu-i sânii cum cuvântul pisică devora la colțul clădirii porumbelul Și mâinile mele devin deodată albastre în apropierea mării în care am înotat cândva în altă viață poate cu femeia aceea În fiecare seară poetul îi duce femeii un buchet de cuvinte roșii un buchet de trandafiri carnivori care-i devora sânii și buzele l-aud în fiecare seară
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
l-aud în fiecare seară pe poet e trecut cred de prima tinerețe i-aud pașii urcând spre apartamentul vecin și ușa deschizându-se că un val marin care-i înhață pe amândoi și nu peste multă vreme acoperind hula mării o aud pe femeia agitându-se-n rut strigând cuvinte voluptoase ca si cand un înger și-ar prinde aripile în ușă ruginita a tramvaiului Stau în fața acestei păsări ciudate amintindu-mi copilul cel mut pe care mi l-a dăruit cândva
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
atunci se-aude vocea îngerului șoptindu-mi din frunzare Vocea îngerului Papagalul Un buchet de cuvinte O poveste de demult de aici începe tinere domn ținutul translucid al neantului la început n-a fost cuvântul ci visul și somnul și marea ce s-a retras furioasă în albastru sângele tău luna trece atunci cu o femeie neagră în brațe peste o punte subțire în hau În ungherele netrebniciei noastre se sapă din greu cu mâhnire cu furie se sapă o adâncă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
mai suntem tineri și auzim un bocet din Olimp când bate toaca-n zi de Sfânta-Vineri. pe poză lumii pașii nu s-au șters, nici visele ce le-am urzit integre. pe fiecare val am pus un vers în panoplia Mării mele Negre. acolo, pe la TUZLA, e un plop care veghează casa mea - furată și ploile bat reci și-n ori ce strop se-aude vocea mamei, preacurata. femeie, ni s-au dus părinții-n cer iar noi mușcam din pâini
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
doar bronzata. Lasă că-ți arăt eu! o asigura Mitică fără să întrerupă cântecul: Dresat de-atâți economiști Și business-mani foști securiști... Ce-mi arăți, bre? se bagă aceea în sufletul lui. Tristețea... Dramă... Dezastrul!... ia Mitică drept martoră frământarea mării. Ești la pământ? consemnează brunetă concluzia profesională; și vrea să plece. Dar Mitică vorbește atât de dramatic. Da, sunt la pământ. De ce? Fiindcă am avut nedumeriri politice. Și? rămâne ea din curiozitate și din lipsă de clienți. Și m-am
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
mai suntem și noi. Teritoriul Indiei are forma aproximativă a unui triunghi isoscel cu vârful în jos, sprijinindu-se cu baza pe Munții Himalaiya, în partea de nord, iar celelalte două laturi ale sale sunt scăldate de apele Oceanului Indian, prin Marea Arabiei pe coasta de Vest și Golful Bengal pe coasta de Est. Are ca vecini: Pakistanul, în partea de Nord-Vest, Chină și Nepal în partea de Nord, Bhutan, Bangladeș și Myanmar în partea de Est, iar la Sud cu Insula
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
înseamnă 70 de milioane, mai mult decât în România, Grecia, Bulgaria și Iugoslavia la un loc. Câteva recomandări de vizitat, pe care vi le trimit și în pozele alăturate: 1. Poartă Indiei - The Gatewey of India - care reprezintă intrarea de pe mare pe uscat și a fost realizată de către arhitectul englez George Wittet, cu ocazia vizitei în Bombay a Regelui George al V-lea și a Reginei Mary în anul 1911. Construcția are incorporate elemente hinduse, musulmane și budiste. Tot aici se
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
vom chema sibilelen grabă, chiar dacă departele plânge în noi. Aud sunetul lor, e acolo, e și aici, e și în noi! Șuvoi! Și lumina primi-voi de la toți profeții! O, tu, oglindă a inimii mele, loc unde păsările săruta spumă mării în cumpănă grea! Izgonește-mă din robia lui Pallas Athena, pe un gherghef de lacrimi îmi țes tainele, poeme de spus pe-nserate. Arată-mi altarul, Maica a Domnului, Mamă a scriselor și nescriselor Lumii, semănător de cuvinte aș vrea să
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
daruri a fost zgârcit Dumnezeu cu mine, memorie mia dat din plin. Păcat că nu am știut să profit de ea. Dar memorie am avut. Si inca am, căci pot recita și acum, ceea ce și fac plimbându-mă pe malul mării, sute de versuri. Însă terorizat de a nu începe să vorbesc singur, semnul senilității, recit în gând. Dar asta e altă poveste. Deci asistând la repetiții și sorbindu-l din ochi pe Răzvan după câteva repetiții am ajuns sa stiu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Din balconul clădirii se putea vedea întregul port și toată partea de sud a litoralului. Tot din acest balcon se vedea un parc mare cu flori. Pe aici se plimbă lumea spre seară de-a lungul parcului situat pe marginea mării, unde se află și Cazinoul din Constantă. Prietenii lui Stanley au aflat de venirea lui și îl vizitau mereu. Stanley le-a atras atenția că deși vin cu soțiile lor să-i vadă și să joace poker, vor deveni suspecți
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
poți, din cer, să le sfințești. păsările sfinte migratoare, aduc și-aici verile cu soare. unde ne sunt Dunărea, Carpații ? ne-am lăsat părinții, casa, frații și-n Canada asta...am mai scris, am gasit pământul cel promis. n-avem Marea, dar românilor ne pulsează-n piept un singur dor: când ne băsmuiește briză sării să dormim pe marginile Mării. în această țară verde...verde, Dumnezeul nostru un ne pierde. și-n țărâna ei dumnezeiasca, altoim sămânță românească. avem case mandre
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Carpații ? ne-am lăsat părinții, casa, frații și-n Canada asta...am mai scris, am gasit pământul cel promis. n-avem Marea, dar românilor ne pulsează-n piept un singur dor: când ne băsmuiește briză sării să dormim pe marginile Mării. în această țară verde...verde, Dumnezeul nostru un ne pierde. și-n țărâna ei dumnezeiasca, altoim sămânță românească. avem case mandre și bogate. omul, care-I Om, ne este frate și așa nuntind, sau de jelim, noi ne închinam spre
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
important sau interesant pentru noi acum? Sfântul Grigorie este un bun exemplu al modului în care un creștin dotat, care este și un reprezentant al epocii sale, a răspuns la provocări atât particulare, doctrinare și de altă natură. Trebuie considerat marele Capadocian un orator, sau un gânditor și filosof, și sunt oare aceste roluri mutual exclusive? Învățătura spirituală a Sfântului Grigorie de Nyssa a atras din ce în ce mai multă atenție în ultimii ani, atât în Occident, cât și la noi. Din nou, după cum
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
Sfântului Grigorie, înțelesul teologic fundamental al acestui vers nu este starea de păcat a omenirii, ci dragostea imensă a lui Dumnezeu pentru omenire. În condiția sa păcătoasă, mireasa rămâne necorespunzătoare pentru căsătorie, dar Mirele îi transformă grațios urâțenia în frumusețe. Marele Capadocian reliefează procesul mântuitor prin care sufletul devine frumos prin intermediul conceptelor interrelaționate de întrupare și izbăvire: „Deși am devenit neagră prin păcat și am locuit în întuneric prin faptele mele, Mirele m-a făcut frumoasă prin iubirea Sa, schimbând propria
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
și la prezenta notă. footnote>. Mireasa, înconjurată de noaptea divină, îl caută pe Cel ascuns în întuneric (181.13-14). Spusa miresei: „L-am chemat, dar nu m-a auzit” înseamnă că iubitul este de nenumit. Oare cum poate, se întreabă marele Capadocian, Cel care este deasupra a oricărui nume (Filip. 2, 9) să fie descoperit printr-un nume?”<footnote Referire la Filip. 2, 9 în privința imposibilității denumirii lui Dumnezeu și în Contra Eunomium (CE) 1.683, 2.587, 3.9.41. Pentru
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
mintea în partea interioară a tainelor și strigă că trecerea nu a adus-o decât în antecamera bunătății”<footnote Ibidem, 40, 5-8. footnote>. Prin purificarea Duhului, „ea caută adâncimile lui Dumnezeu în sanctuarul interior al paradisului și, după cum a spus marele Pavel, vede lucruri nevăzute și aude cuvinte nerostite”<footnote Ibidem, 40, 9-12. footnote>. A interpreta Cântarea Cântărilor înseamnă a fi atras de Sfânta Sfintelor. Tăcerea fără imagini a acestui sanctuar reprezintă realitatea cea mai interioară a textului sacru a cărui
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
în care trăiam. Dar, încet, încet, grijile dispăreau, mama avea o pensie lunară care însă oricând putea să înceteze, deoarece tatăl meu, fiind român la o școală germană, nu putea avea acest drept. S-a făcut această pensie numai din marea dragoste pe care o purtau toți îndrumătorii de la acea școală pentru colegul lor iubit. Eu încep însă să am mult de lucru, lucru care producea atât ca să poată să ducă ai mei o existență mai sigură. Sunt, în fine, în
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
asista la concertele sale. Cu toată insistența mea pe lângă principese, am găsit potrivnică acestei invitații pe pianista Cella Delavrancea, pe atunci prietenă cu principesele, pe cuvântul că „Tereza Carreñon-ar fi pianistă destul de celebră!!!”(Nu știu cu ce a putut supăra marea Tereza pe această tânără pianistă, căreia ia-ș fi dorit să ajungă la măcar o parte din celebritatea sa!) Și-așa curtea noastră a rămas cu paguba de a nu o putea auzi. Ca soliști se mai perindează în concertele simfonice
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
uriașei sale colege Tereza Carreño. Mai cântă, ca solistă, și pianista româncă Cella Delavrancea, fiica marelui scriitor, pomenită mai sus - un talent interesant care n-a ajuns încă la maturitate. Evenimente mai însemnate n-au mai fost, în afară de concertele Isaye, marele și pînă acum neîntrecutul rege al violinei, care concertează cu celebrul său partener de sonate, pianistul Raul Pugno. Niciodată nu mi-a fost dat să mai aud Sonata Kreutzer de Beethoven și Sonata în La de Cezar Franckîn chip atât
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
care se desfășura pe marele bulevard Brătianu. În aer plutea o tristețe imensă, iar toate clopotele orașului cântau cu jale. Cu moartea regelui, mie personal mi s-a năruit o lume întreagă! La curtea de Argeș doarme somnul de veci marele rege, unde mai târziu va veni să se culce alături de el cea mai bună dintre regine, soția sa Elisabeta doamna. După tristul eveniment, lumea începu iar să se ocupe de intrarea noastră în război. Regele Ferdinand părea că ar continua
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
groaza meaîn holul spitalului, în frigul cel mai teribil. Tot acolo era un jelț pentru Mareșalul Mackenzen, care își făcu apariția imediat după sosirea mea. Am cântat cu degetele înghețate, însă totuși bine, falnica legendă a Sf. Francisc pe valurile mării de Liszt și încă un număr. Impresia a fost de nedescris: „Das ist ein neuer glänzender Stern auf dem Kunsthimmel” - au fost cuvintele mareșaluluila adresa mea, foarte surprins și emoționat de a auzi artă înaltă în România. Tot atunci cunosc
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]