1,214 matches
-
dacă sunt "nedrepte" a fost frapantă pentru mulți dintre cei care încercau să afle cum s-ar comporta acesta dacă ar ajunge președinte. În al treilea rând, chiar dacă a construit un puternic sistem de programme sociale destinate celor săraci și marginalizați, López Obrador a avut tendința să le controleze în totalitate. El era cel care decidea grupurile beneficiare, mai degrabă decât să lase acest lucru în sarcina dezbaterii publice sau legislative, iar continuarea programelor era, fie și implicit, legată de rămânerea
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
reușit să câștige în fața persoanei desemnate de partid, cu toate că în reginea respectivă PRD nu fusese niciodată învins. Cel mai adesea el a respectat regulile și a lăsat instituțiile să funcționeze. A creat programe pentru a răspunde nevoilor cetățenilor săraci și marginalizați. Activitatea jurnalistică a înflorit; López Obrador devenind celebru pentru conferințele de presă aproape cotidiene. 1316 dintre acestea au avut loc între 31 mai 2001 și 10 aprilie 2005, astfel încât intervalul de pauză a fost de doar 91 de zile. În
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
exprimări plebiscitare ale suveranității populare și pe implicarea oamenilor de rând în organizații comunitare și în structuri autoguvernate. Pentru Chávez, iată, incluziunea populară nu se bazează doar pe conceperea de noi alternative electorale sau pe oferirea de beneficii sociale sectoarelor marginalizate ale populației. aceasta cuprinde, de asemenea, și inserarea − în conținutul și în modul de punere în practică al serviciilor publice, a unor canale multiple de manifestare a susținerii populare. Evident că, în Venezuela, eforturile se construire a democrației radicale pornind
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
democratice, marca populismului stângist a lui Chávez a dus în mod cert la progrese însemnate. Chávez a atras segmente ale societății venezuelene care se simțeau înstrăinate de sau excluse din regimul democratic existent, s-a adresat în mod direct sectoarelor marginalizate ale societății dând un sens mai larg conceptului de "popor", a mobilizat o nouă majoritate populară prin intermediul unor mijloace electorale și plebiscitare în vederea refacerii ordinii constituționale și a deschis noi canale de implicare a oamenilor de rând în procesul politic
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
populismul de succes duce adesea la autoritarism competitiv. Ilustrăm acest argument prin analiza cazului statului Peru sub conducerea lui Alberto Fujimori (1990-2000). În calitatea sa de populist din afara sistemului, Fujimori a câștigat alegerile prezidențiale prin mobilizarea cu succes a sectoarelor marginalizate ale societății peruviene împotriva elitelor politice. În perioada în care a fost la putere, discursul anti-establishment pe care l-a avut Fujimori a dus la un conflict serios între executiv și legislativ și, în 1992, a produs un autogolpe (lovitură
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
2010: 14) o definește ca permisiune acordată grupurilor marginalizate de a "accede la puterea politică", palmaresul lui Fujimori a fost unul eterogen. La prima sa participare în alegerile prezidențiale, fujimori a mobilizat într-adevăr părți ale populației care fuseseră anterior marginalizate, cu precădere creștinii evanghelici și economia subterană. În calitatea sa de om din afara sistemului, fără un partid real și lipsit de legături cu establishmentul, Fujimori avea nevoie de aliați pentru a derula o campanie electorală, iar grupurile care s-au
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
au fost numite și într-o varietate de posturi-cheie în guvernul lui Fujimori, printre ele numărându-se funcțiile de procuror general, ministru al președinției, ministru al industriei și cea de ambasador la Organizația Statelor Americane (ibidem, 153-155). Spre deosebire de alte grupuri marginalizate, femeile au continuat să acumuleze capital politic pe tot parcursul perioadei în care Fujimori a fost la conducere. Între anii 1995 și 2000, trei femei au ocupat funcția de președinte al congresului, iar în 2000, când acesta a preluat ilegal
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
Lourdes Flores) sau ambele (Keiko Fujimori). Per total, palmaresul fujimorismului în materie de incluziune politică a fost deci eterogen. Cu toate că Fujimori a mobilizat sărăcimea pentru campaniile sale electorale, și deși prima sa victorie a făcut sfara politică accesibilă pentru grupurile marginalizate anterior, a făcut puțin pentru "a crea canale partizate sau corporatiste instituționalizate" (Roberts, 1995:100). Ca mulți alți populiști, Fujimori nu a fost un creator de instituții, lăsând deci în urmă puține mecanisme de participare populară. Poate că cea mai
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
incluziunii" și negativ în privința "contestării publice". Studiile de caz din prezentul volum confirmă sau resping această teză? General vorbind, dovezile prezentate susțin acest argument. Atât în Europa, cât și în Americi, actorii populiști caută să dea glas și putere grupurilor marginalizate, dar tind și să combată însăși existența forțelor de opoziție și să încalce regulile competiției politice (Rovira Kaltwasser, 2012). Modul în care anumite forme ale populismului definesc "poporul pur" și "elita coruptă" determină tipul și gradul de incluziune pe care
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
cele mai populate din lume. Capitolul demonstrează de o manieră convingătoare faptul că traseul lui López Obrador ca primar a fost unul mai degrabă pozitiv, de vreme ce el a implementat mai multe politici care veneau în sprijinul săracilor și a grupurilor marginalizate. În plus, măsurile sale economice au fost unele responsabile și nu a atras critici majore în această privință. Impactul său negativ asupra calității democrației a ieșit la iveală în timpul campaniei sale prezindențiale, cu deosebire în 2006, când a pierdut alegerile
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
fiind principalul mijloc prin care este sondat mentalul colectiv. O altă sursă interesantă și care ar trebui să dea o notă de obiectivitate lucrării sînt rapoartele Comisiei Europene și ale Băncii Mondiale privind situația agriculturii. Deși arhivele sînt În general marginalizate atunci cînd vine vorba despre un studiu de antropologie sau de științe politice, În acest caz poate ar fi fost utilă o vizionare a lor. Studiul Alinei Mungiu-Pippidi și al lui Gerard Althabe se Încheie Într-o notă exagerat de
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
decît niște termeni generali. Dimensiunea comparativă cu alte situații similare din regiune sau din altă parte, interesul pentru diferențe, fie ele etnice, fie confesionale, fie de altă natură, sensibilitatea pentru viața locală și evoluțiile regionale sau lipsesc, sau sînt radical marginalizate, considerate prea parohiale față de integritatea istoriei românilor În general. Termenul de integritate nu este Întîmplător, ci indică o continuitate substanțială cu mentalitatea interbelică și cu ideologia naționalistă a acelui timp. Scandalul Încercării de reabilitare a lui Antonescu, În care Gheorghe
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
și politică". A fi intelectual înseamnă a fi într-o sferă a civilității și a pune presiune pe grupurile de politicieni... Dogmatismul modern, căci despre umanism nu poate fi vorba, induce efecte de putere în cadrul societății, stârnește, intensifică puterile singulare, marginalizate instituțional și ierarhic. Acest fenomen al lumii moderne ar fi bine să-l înțelegem odată pentru totdeauna prin ceea ce Foucault spune: "The university hierarchy is only the most visible, the most sclerotic and least dangerous form of this phenomenon. One
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
circulară, mutuală între cei care creează cunoaștere și cei care exercită putere prin intermediul ei. Prin cunoaștere poți tăia, dar la rândul tău poți fi tăiat de ea. Poți obține anumite drepturi, avantaje, privilegii, dar poți fi și atacat prin ea, marginalizat social sau întemnițat politic în cazul regimurilor dictatoriale. În concepția lui Foucault "nu există relație de putere fără constituirea corelativă a unui câmp de cunoaștere, și nici cunoaștere care să nu presupună și în același timp să nu dea naștere
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
aflați În situația de a se diferenția de vecinii lor Înstăriți, dramatizarea străzii putea articula pretențiile la un statut respectabil. În vremurile dificile, marșurile pe străzi puteau arăta contestarea mânioasă a ordinii sociale. Pentru cei săraci, pentru imigranți, pentru muncitorii marginalizați, performanțele stradale erau rituri ale solidarității locale. Ele puteau fi folosite și pentru a construi imagini ale unei ordini sociale alternative. Clasele Înstărite foloseau dramatizarea străzii În moduri variate, pentru a construi imagini ale legitimității puterii pe care o dețineau
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
deveneau conștiente de obstacolele pe care trebuiau să le depășească și de importanța câștigului de care ar beneficia dacă ar obține o asemenea permisiune. Paradele amintite au un caracter contestatar - În raport cu Puterea instaurată - și un caracter integrator, În raport cu identitatea comunităților marginalizate: Pentru că au fost atât de mult timp excluse de la celebrările oficiale, comunitățile etnice și-au organizat propriile evenimente ceremoniale inspirându-se din marile procesiuni și sărbători ale democrației americane. Ele au creat evenimente rituale specifice, drept celebrări alternative, care aveau
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
privilegiată în cadrul literaturii române. Numeroase alte exemple ne ajută să demonstrăm că traseul literar al "pișicherului" intelectual este unul liniar, fără întreruperi. De pildă, autointitulatul "poet" Vrabie din romanul lui I. Peltz Actele vorbește! se declară un geniu neînțeles și marginalizat, însă în scrisoarea trimisă domnului Ciuciu în care îi cere sfatul cu privire la soarta sa de literat, îmbină caragialește registrul familiar cu cel protocolar și dă la iveală, la un moment dat, adevăratul scop pentru care ar dori să descindă în
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
se simte din plin. Definițiile specifice devin restrictive, enunțuri foarte tehnice, specializate, scientiste. Într-o epocă de mare intensificare a studiilor zise „obiective”, științifice, pozitiviste, vechile noțiuni de frumos, estetic, artă, gust, emoție estetică sunt, dacă nu eliminate cu totul, marginalizate. Efortul cel mai însemnat de analiză și redefinire a specificului literar aparține școlii formale ruse, preocuparea didactico-teoretică pentru „natura literaturii” fiind însă generală. Formalismul rus, apoi cercul lingvistic de la Praga cultivă ideea „literaturii în ea însăși” și „pentru ea însăși
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
necesității de a o integra, în mod concret, între eficiența economică și solidaritate. Globalizarea impune tuturor „să examineze în mod nou problema solidarității”, deoarece aceasta este singurul mod pentru a evita ca globalizarea să progreseze în defavoarea celor mai expuși și marginalizați, lărgind tot mai mult distanța, deja existentă, între bogați și săraci, între națiunile sărace și cele bogate. Prin urmare, ce trebuie făcut? Răspunsul sigur al Doctrinei sociale a Bisericii este următorul: „A globaliza solidaritatea!”. Dacă vrem ca globalizarea să nu
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
consecvențe grave. Pentru a ne orienta în sens pozitiv dezvoltarea multidimensională, va fi necesar să ne angajăm pe deplin pentru o „globalizare a solidarității”, în respectul și atenția față de demnitatea celui de lângă noi, mai ales față de cel mai expus și marginalizat. PERSOANA ȘI CONȘTIINȚA CREȘTINĂ ÎN CONCILIUL VATICAN II ȘI ÎN ENCICLICA VERITATIS SPLENDOR Introducere În viața cotidiană a multor persoane se poate observa o oarecare lipsă de reflecție și de confruntare critică, curajoasă, în raport cu problemele societății actuale, care încearcă să
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
cei cinstiți, devotați sau pe cei care se bucurau de o reputație bună, ci pe agenții fiscali și pe păcătoși. El nu le-a promis împărăția lui Dumnezeu celor bogați, celor puternici și celor religioși, ci celor săraci, nevoiași și marginalizați. Însă acest caracter inclusiv al mesajului lui Isus și al mișcării sale, doar mai târziu a făcut posibilă lărgirea grupului creștin și invitația adresată neamurilor din toate națiunile de a intra în noua comunitate care depășea limitele sociale și religioase
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
consacrată și femeia pentru faptul că este femeie. Papa recunoaște că „Suntem, din păcate, moștenitorii unei istorii de condiționări enorme care, în toate timpurile și în orice latitudine, a îngreunat drumul femeii, nerecunoscută în demnitatea ei, falsificată în prerogativele ei, marginalizată și chiar redusă la sclavie. Această neplăcere trebuie să se traducă pentru Biserica întreagă într-o angajare pentru o fidelitate reînnoită față de inspirația evanghelică, care tocmai pentru tema eliberării femeilor de orice formă de nedreptate și de dominare, are un
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
în act, în practică, mecanisme de evaluare democratică a politicilor publice, necesitatea de a permite exprimarea reală a democrației participative, de proximitate. Autorul insistă asupra faptului că una dintre deficiențele guvernării orașelor actuale rămâne neluarea în seamă suficientă a populațiilor marginalizate, a celor "captivi în periurban", și cere municipalităților să-i asculte și pe aceștia, să-i implice. Orașul rămâne spațiul în care și pornind de la care pot fi regândite condițiile vieții în democrație, dar a fost nevoie de "revoltele periferiilor
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
discipline socioumane) își codetermină devenirea cu schimbările politicilor orașului? 1. După al Doilea Război Mondial, Franța a cunoscut o perioadă de înflorire și de prosperitate numită "les Trente Glorieuses". În numele prin-cipiului solidarității naționale, statul și-a îndreptat atenția asupra teritoriilor marginalizate și asupra populațiilor care le ocupau. Republica franceză, "unică și indivizibilă" (Constituția din 1946), nu-și poate oare strânge laolaltă și ocroti cetățenii pe baza valorilor fundamentale: égalité, liberté, fraternité? Nu mai are ea mijloacele cu care să garanteze principiile
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
acoperire... 5. Cum am putea avea orașul pe care-l vrem? Reținem câteva dintre concluziile Forumului Mondial al Orașelor (Paris, 2006): printr-o politică economică, socială, culturală care să satisfacă exigențele de demnitate ale tuturor locuitorilor, inclusiv ale populațiilor (auto)marginalizate, prin parteneriate care să pună accent pe gestionarea participativă și pe implicarea cetățenilor, acordând fonduri și alte mijloace comunităților locale și inițiativelor comunitare, întărind capacitățile locale și naționale de reacție rapidă, de intervenție promptă, promovând dezvoltarea durabilă. Globalizarea economiei, mondializarea
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]