1,488 matches
-
a imaginii relațiilor umane reflectate de acest domeniu 47. Autorul francez aduce în discuție tradiția materialistă din care s-ar dezvolta acestă estetică relațională, fiind caracterizată printr-o sintagmă folosită de Louis Althusser într-una din scrierile sale, respectiv ca "materialism al întâlnirii" sau, printr-o expresie a lui Bourriaud, ca materialism din întâmplare. Acest tip de materialism s-ar inspira din caracterul contingent al lumii a cărei origine și a cărui sens ar fi indiscernabile. Pornind de la aceeași presupoziție slabă
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
aduce în discuție tradiția materialistă din care s-ar dezvolta acestă estetică relațională, fiind caracterizată printr-o sintagmă folosită de Louis Althusser într-una din scrierile sale, respectiv ca "materialism al întâlnirii" sau, printr-o expresie a lui Bourriaud, ca materialism din întâmplare. Acest tip de materialism s-ar inspira din caracterul contingent al lumii a cărei origine și a cărui sens ar fi indiscernabile. Pornind de la aceeași presupoziție slabă, Bourriaud afirmă că estetica relațională nu ar reprezenta o teorie a
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
care s-ar dezvolta acestă estetică relațională, fiind caracterizată printr-o sintagmă folosită de Louis Althusser într-una din scrierile sale, respectiv ca "materialism al întâlnirii" sau, printr-o expresie a lui Bourriaud, ca materialism din întâmplare. Acest tip de materialism s-ar inspira din caracterul contingent al lumii a cărei origine și a cărui sens ar fi indiscernabile. Pornind de la aceeași presupoziție slabă, Bourriaud afirmă că estetica relațională nu ar reprezenta o teorie a artei, ci mai curând o teorie
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
ansamblu de unități coerente care ar trebui să fie reactivate de către un spectator-manipulator, în măsura în care forma lucrării de artă contemporană nu este decât un element de legătură, un principiu al aglutinării dinamice 50. Configurând modelul (post)esteticii sale pe baza poeticii materialismului democritian, care l-a inspirat, la rândul său, pe cel marxist, Bourriaud constată faptul că formele se dezvoltă unele din altele în măsura în care producerea unei forme inventează posibile întâlniri, iar receptarea unei forme crează condițiile unui schimb, practica artistică constând astfel
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
evreul internațional" (the international Jew, în limba engleză), întrucât, nu-i așa, "Prințul (Răului adăugirea mea) trebuie să fie internațional, universal, "catolic""354. Criticul remarcă faptul că, într-o epocă în care "religia a fost, progresiv, slăbită de secolele de materialism capitalist"355, alegerea lui Hitler, "materializare a unui model religios"356 a constituit o "armă extrem de eficientă de propagandă"357. Simbolul răului, o dată materializat, creează contextul necesar pentru o inversiune surprinzătoare între telos-ul religios și cel capitalist, astfel că lumea
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
lui Hitler, "materializare a unui model religios"356 a constituit o "armă extrem de eficientă de propagandă"357. Simbolul răului, o dată materializat, creează contextul necesar pentru o inversiune surprinzătoare între telos-ul religios și cel capitalist, astfel că lumea "convertită deja" la materialismul capitalist găsește, în agresivitatea cumulată asupra acestui simbol universal al răului, calea de acces la "experiența religioasă" și oaza în care poate respira "neconstrânsă" de efectele extreme ale capitalismului. Astfel, răul universal materializat devine vizibil, dobândește trup și, mai ales
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
tendința manualelor de a o considera astfel este rareori reflectată în literatura de specialitate. În aceasta din urmă constructivismul este considerat de obicei o ontologie, o epistemologie sau o metodologie. În această calitate este definit ca fiind diferit fie de materialism, fie de raționalism. Printre motivele pentru care atât de mulți cercetători din domeniu nu reușesc să se facă înțeleși când discută despre paradigme și epistemologie se numără și confuzia terminologică. Specialiștii tind să redefinească frecvent termenii, creând situații în care
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
care apelează la noțiunea de identitate, respectiv de identitate colectivă, în susținerea argumentului lor. 2.2.1. Alexander Wendt În conceptualizarea sistemului internațional, Alexander Wendt se delimitează de teoretizarea pe care Kenneth Waltz o propune, nefiind de acord cu raționalismul, materialismul și individualismul caracteristice neorealismului. După cum a argumentat Alexander Wendt, factorii materiali nu pot fi analizați fără a se lua în considerare structurile sociale prin care li se conferă semnificație. Wendt prezintă politica mondială ca un domeniu al socialului a cărui
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
e deja Europa. Țările vecine, cum ar fi Rusia, au de-a face cu un neocomunism și un fel de postfascism În același timp. Poziționarea acestor tabere politice este foarte greu de verificat. De aceea cred că Estul trăiește un materialism politic, dacă se poate spune așa ceva. Utopiile politice trec În practică și se precipită prin nașterea lor În partide „pe apucate“. Ce este pentru tine spațiul public? Sharing, troc voluntar, bazar? Intervențiile tale sunt mai mult decât semnale conceptuale, ai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2197_a_3522]
-
dovedește a fi extrem de limitativă și în egală măsură deosebit de activă în conservarea creației pe care Paulescu o susținea și argumenta atât de convingător în scrierile sale. Nu mai puțin reconfortante sunt și noile argumente științifice care pun la îndoială materialismul și îndeosebi evoluționismul pe care Paulescu, la timpul său, le eticheta fără echivoc ca fiind antiștiințifice, cerând efectiv scoaterea lor din știință. În același cadru se înscrie și problematica instinctelor individuale și sociale pe care, oricât s-au străduit teoriile
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
comă). - gândirea filosofică și socială, reprezintă a patra dimensiune a personalității savantului Paulescu. Își va expune public concepția sa despre lume și viață, pentru prima dată, în cele trei lecții celebre susținute în fața studenților în februarie 105; „Finalitatea în biologie”, „Materialismul” și „Noțiunile de Suflet și Dumnezeu în Fiziologie” reunite în cartea „Philosophie Biologică” publicată în 105. Reeditată în 144 de discipolul său dr. Vasile Trifu (primul său editor și biograf) sub titlul „Fiziologie Filosofică - Noțiunile de Suflet și Dumnezeu în
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
cele patru articole de răspuns la insinuările a doi materialiști atei, elevi ai lui Haeckel; Nicolae Leon - profesor de botanică la Universitatea Alexandru I. Cuza Iași, și Dimitrie Voinov profesor de zoologie la Universitatea București, privind prelegerile paulesciene legate de materialism și generația spontanee. Argumentația riguros științifică, limitată strict la subiectul dezbătut, fără atac la persoană, afirmații jignitoare sau denigratoare, avea să impresioneze mediul academic românesc în așa măsură, încât l-au făcut pe Titu Maiorescu să publice integral în Convorbiri
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
face clară diferența. El nu a făcut altceva decât să gândească și să creeze în țara sa, acel „splendid edificiu științific” în care credea cu toată puterea ființei sale. Paulescu în perspectiva viitorului La vremea sa, în plan filosofic, când materialismul ateu era în plină ofensivă, Paulescu avea convingerile sale de nezdruncinat, convingeri care abia în secolul al XXI-lea încep să-și dovedească veridicitatea și să-și capete adevărata valoare. Dualitatea materie- spirit astăzi este o certitudine științifică acceptată în
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
caracterul și markerul distinctiv al lumii viețuitoare în raport cu materia brută, în pofida faptului că nume sonore în știința secolului XIX și XX, mai ales în domeniul științelor biologice, susțineau ideea de finalitate ca fiind de natură imanentă și de esență divină, materialismul se impune totuși ca doctrină dominantă bazându-se doar pe lucruri concrete, tangibile și aflate sub incidența percepției prin simțuri. Fiind în imposibilitatea de a nega finalitatea incompatibilă cu dogma materialistămaterialiștii preiau teza darwinistă, care acceptă termenul de finalitate doar
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
inițiatorul transformismului, ca să nu mai vorbim de Charles Darwin autorul teoriei evoluționiste, admit existența unei cauze primare, unice și inteligente care se identifică cu creatorul. Paulescu, la rândul său, cercetător și savant de renume al timpului său, în perioada când materialismul și ateismul, susținute puternic în plan biologic de darwinism, câștigau teren în plan științific, politic și social, nu putea rămâne indiferent la o întrebare care a frământat și frământă lumea: „Ce este viața?”. Răspunsul la care el ajunge este rezultatul
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
prin simțuri, directă sau amplificată prin instrumente, nu găsește la ființele viețuitoare decât energie fizică, s-a considerat că și în cazul acestora energia fizică ar fi cauza unică și exclusivă, prin urmare cauza vieții. Pentru a nu complica lucrurile, materialismul nefiind în măsură să răspundă la întrebarea care este cauza finalității morfologice și fiziologice (trăsătura distinctivă a lumii viețuitoare), o neagă pur și simplu, respingând-o ca idee, nerecunoscând-o ca trăsătură distinctivă, neacceptând nici termenul de cauză finală, pentru că
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
acest mare om lasă să se înțeleagă faptul că: înlăturând finalitatea se înlătură de fapt singura trăsătură distinctivă între lumea viețuitoare și materia brută. De altfel rezumând deficiențele doctrinei materialiste în explicarea vieții Paulescu este foarte categoric și neconciliant, concluzionând: - materialismul neagă caracterul de finalitate care operează în lumea viețuitoare diferențiind-o de materia brută, întrucât nu o poate explica, în plus acceptând-o “și-ar dărâma propria dogmă”, ceea ce era imposibil pentru o doctrină care are pretenția că este în
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
tipuri de energie pe care le percep (mecanică, termică, luminoasă, acustică, fără a percepe energia electrică, magnetică, sau chimică decât atunci când se transformă în unele din formele de mai sus), cât și ca întindere la nivelul scalei lor de exprimare; - materialismul nu poate explica în nici-un fel manifestările vitale morfologice și fiziologice, derularea lor după un plan prestabilit care rezidă în fiecare individ al unei specii și nici evoluția în vederea subzistenței și reproducției, deci perpetuarea speciei din care individul face parte
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
face parte; - cu atât mai puțin nu poate explica caracterul conștient al unor fenomene de relație, cum sunt instinctele și actele voluntare, bine reprezentate la specia umană, dar care se regăsesc în diferite grade pe întreaga scară a vieții. Întrucât materialismul recurge la analogii forțate (asemănarea corpurilor materiei brute cu corpurile ființelor viețuitoare), neagă finalitatea în biologie nefiind capabil să o explice, utilizează termene “care spun mai mult decât faptele pe care le reprezintă” (viață, evoluție, transformare...), Paulescu consideră doctrina materialistă
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
neodarwiniști, este un organ limfoid cu rol în apărarea digestivă locală și cu potențial de refacere a structurii cecale în anumite circumstanțe. Iată așadar că ființele viețuitoare în general și speciile care populează pământul, depășesc cu mult cadrul prin care materialismul a încercat să le explice, cu toată încercarea darwinistă de a-i demonstra evoluția prin transformarea speciilor din una în alta. De-a lungul timpului istoric, de când omul a fost capabil să-și înțeleagă natura, observația atentă a arătat că
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
a dovedit o eroare. Atitudinea lui Paulescu, care argumenta științific poziția sa de la înălțimea catedrei, nu a trecut neobservată. Poziția și mai ales demonstrația sa a stârnit controverse aprinse în lumea științifică a timpului său dominată de oameni pentru care materialismul era o profesiune de credință. De altfel progresele științifice și revoluția industrială creau impresia că omul este măsura tuturor lucrurilor și stă în puterea lui să stăpânească și să domine natura, context în care părea justificată concepția filosofică despre materialitatea
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
care trăiesc. Dacă dintru început dualitatea materie-spirit în plan individual a fost remarcată, ulterior sistemele și curentele filosofice au variat considerabil de la negarea totală a spiritului până la supralicitarea lui, de la acceptarea materiei ca matcă a spiritului până la supremația ei absolută (materialismul, ateismul). Același lucru s-a petrecut și în privința raporturilor dintre indivizi și organizarea socială, nota comună fiind constituită aici de raporturile individului față de semeni și bunurile din jurul său absolut necesare existenței sale. Nici gândirea filosofică românească nu a fost ocolită
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
Evoluția protestantismului, în opinia lui Paulescu, este una regresivă și el crede cu tărie în dispariția sa completă. Două motive ar concura la această evoluție: 1. Combătând fundamentul dogmei creștine, protestantismul a alunecat treptat spre raționalism și mai apoi în materialism. Interpretarea bibliei cu posibilitățile limitate și imperfecte ale minții omenești, oricât de instruite și erudite ar fi, nu poate duce decât la confuzie și eroare. La rândul lor acestea conduc la neînțelegeri, răzmerițe și războaie, ceea ce istoria a cunoscut din
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
lui Hristos, adică în pilonul ei de bază - caritatea - singura care poate netezi drumul spre pace. - Este urmată de răscoale și războaie sângeroase care s-au întins pe o perioadă de peste 300 ani. - Trecând prin raționalism a degenerat treptat spre materialismul ateu, concomitent cu fărâmițarea acestui curent reformator și formarea a numeroase secte. - În plus a deschis calea asocierii cu societăți secrete și chiar a dat naștere Francmasoneriei, care avea să prindă contur pe teritoriul Angliei, răspândinduse apoi pretutindeni. - Nici promotorii
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
VII-lea au fost Leon al XIIlea, Piu al VIII- lea și Grigorie al XVI-lea, menționați de Paulescu ca luptători împotriva liberalismului, sub masca căruia se propaga învățământul ateu. Acești papi se opun, de asemenea, propagării falsei filosofii a materialismului de către societățile secrete pe care le condamnă ca fiind principala cauză a depravării moravurilor și ruinei sociale. Condamnă mai ales influența lor nefastă asupra tineretului, ceea ce prevestea gravele furtuni sociale ce aveau să izbucnească mai târziu. Începutul avea să fie
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]