1,846 matches
-
Molm, 2003). Diferența de natură dintre schimburile negociate și cele reciproce are implicații și asupra modului în care actorii sunt predefiniți. Astfel, în cazul schimburilor reciproce, reducerea riscului sau a pierderilor este un stimulent mult mai puternic decît cel al maximizării câștigurilor. În consecință, reciprocitatea este valorizată mult mai puternic decât beneficiile obținute în urma maximizării. În schimburile reciproce, actorii sunt mai degrabă preocupați de construirea unor relații de reciprocitate și nicidecum de ideea maximizării câștigurilor. În acest sens, actorii își stabilesc
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
asupra modului în care actorii sunt predefiniți. Astfel, în cazul schimburilor reciproce, reducerea riscului sau a pierderilor este un stimulent mult mai puternic decît cel al maximizării câștigurilor. În consecință, reciprocitatea este valorizată mult mai puternic decât beneficiile obținute în urma maximizării. În schimburile reciproce, actorii sunt mai degrabă preocupați de construirea unor relații de reciprocitate și nicidecum de ideea maximizării câștigurilor. În acest sens, actorii își stabilesc strategiile învățând din istoricul interacțiunilor comune (de exemplu, analizând reputația partenerilor, modelul de comportament
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
stimulent mult mai puternic decît cel al maximizării câștigurilor. În consecință, reciprocitatea este valorizată mult mai puternic decât beneficiile obținute în urma maximizării. În schimburile reciproce, actorii sunt mai degrabă preocupați de construirea unor relații de reciprocitate și nicidecum de ideea maximizării câștigurilor. În acest sens, actorii își stabilesc strategiile învățând din istoricul interacțiunilor comune (de exemplu, analizând reputația partenerilor, modelul de comportament al acestora etc.) (Burgess și Nielsen, 1974). În cazul rețelelor de schimburi negociate, actorii calculează rațional câștigurile pe care
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
cel al actorului rațional, cât și cel al învățării, implică faptul că tipul de schimb determină tipul de comportament. În acest sens, în rețelele de schimb negociat, se presupune că este adecvat ca actorii să adopte strategii de tip maximax (maximizarea celui mai mare câștig posibil) , în timp ce în rețelele de schimb reciproc se presupune că sunt mult mai adecvate strategiile maximin (minimizarea pierderilor/costurilor și dezvoltarea reciprocității) (Molm, 1981). 4.2.2. Reciprocitate și risc în schimburile sociale 4.2.2
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
profitului precum și de atragere a turiștilor spre un anumit produs. Dacă organizația dorește să dețină un loc pe piață pentru o perioadă mai mare de timp atunci va adopta pe termen scurt o politică de prețuri scăzute asigurându-și astfel maximizarea accesului. Acestă strategie se aplică în momentul lansării pe piața turistică a produsului oferit. Restrângerea accesului prin practicarea unor prețuri ridicate este utilizată atunci când se dorește limitarea segmentului de turiști pentru produsele de lux: vile cu piscine, saune și alte
APLICAREA MARKETINGULUI ?N TURISMUL RURAL by Nicoleta DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/83097_a_84422]
-
URSS, precum și cele din sfera de influență a Uniunii Sovietice în cazul unui atac asupra vreunuia dintre ele din partea statelor din NATO (respectiv SUA). Un alt element al definiției alianței e scopul ei, care este unul fundamental militar sau de maximizare a securității. Acest aspect deosebește în mod clar alianțele militare de orice alt tip de asociații între state pe criterii economice, culturale, religioase etc. În acest sens, NATO se deosebește fundamental de organizații cu un caracter pronunțat economic precum UE
Alianțele militare. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1520]
-
sistemului internațional: balanța de putere. În cadrul acesteia, comportamentul de balansare al statelor este determinat tocmai de dezechilibrul de putere existent. Astfel, în condițiile unei ordini anarhice a sistemului internațional, statele adoptă comportamente de balansare sau de aliniere ca modalități de maximizare a securității naționale. Aceste state valorează superior posesiunile pe care deja le dețin și, posibil, poziția lor în cadrul sistemului internațional și nu sunt dispuse să-și asume riscuri mari pentru a și le extinde. Principala critică ce i se poate
Alianțele militare. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1520]
-
1998). Această direcție este net diferită de predecesoarele sale, în sensul că recunoaște importanța centrală a intereselor statelor în alegerea comportamentului de alianță în sistemul internațional. Mai mult decât atât, ea pornește de la premisa că în sistemul anarhic, statele urmăresc maximizarea atât a securității, cât și a puterii lor. Alegerile pe care statele le fac în ceea ce privește comportamentul lor de alianță sunt motivate de amenințările externe, dar și de interese particulare și de dorințe de a acumula mai multă putere în sistem
Alianțele militare. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1520]
-
de dorințe de a acumula mai multă putere în sistem. Alianțele sunt construite pentru a maximiza securitatea, dar și profitul (puterea). Astfel, cele două tipuri de comportamente de aliere corespund celor două mari structuri motivaționale: statele care urmăresc mai degrabă maximizarea securității și menținerea statu quo-ului vor alege să balanseze, în timp ce statele revizioniste sau care urmăresc să-și maximizeze profitul și puterea în sistem se vor alinia. Însă cele două tipuri de comportamente nu sunt opuse, așa cum se presupusese în cele
Alianțele militare. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1520]
-
de conservare. Planificarea durabilă presupune însă și o abordare la nivel regional (local) a activității turistice. Aceasta presupune implicarea comunității în procesul de planificare și dezvoltare,precum și la crearea și dezvoltarea formelor de turism care generează beneficii pentru localnici. Prin maximizarea avantajelor pentru rezidenți,aceștia vor fi tot mai mult interesați în susținerea unei dezvoltări turistice a arealului respectiv, urmărind totodată și conservarea resurselor turistice locale. Potențialul turistic oferit de județul Brăila Brăila, popas al Dunării în drumul său spre mare
VALORIFICAREA POTEN?IALULUI TURISTIC ?I AGROTURISTIC AL JUDE?ULUI BR?ILA DIN PERSPECTIVA DEZVOLT?RII REGIONALE DURABILE by Nina HANCIUC () [Corola-publishinghouse/Science/83102_a_84427]
-
infratentorial). POZIȚIONAREA PACIENTULUI Poziționarea pacientului este un pas extrem de important dar deseori subevaluat. Pozițiile principale utilizate în neurochirurgie sunt decubitul ventral, lateral, dorsal, 3/4 sau „park bench” și poziția șezând (semișezând). Principiile de bază ale poziționării bolnavului sunt următoarele: − maximizarea expunerii regiunii de explorat chirurgical; − poziționarea pacientului trebuie astfel încât să confere un maxim de confort pacientului și să nu există tensiune sau presiune asupra nici unui segment al corpului. În același sens trebuiesc protejați ochii, pavilioanele urechilor precum și conductul auditiv extern
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
sens, din literatura anglo-saxonă, este „orbital”. - Efectuarea unui search pe un motor de căutare pe internet cu cuvântul cheie „orbital” aduce peste 1 milion de titluri. Același motor pentru cuvântul cheie „orbitar” va găsi doar câteva zeci. Cel care dorește maximizarea șanselor de accesare a lucrărilor sale pe internet, este sfătuit cu căldură să utilizeze termenul recomandat de noi. GENERALITĂȚI Orbitele sunt două cavități paramediane și simetrice localizate în partea superioară a regiunii faciale anterioare, între neurocraniu și viscerocraniu și la
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
permanent raționale este greșită, dar greșită este și ipoteza că piețele sunt permanent iraționale. Faptul că piețele sunt raționale nu înseamnă că agenții economici pot formula anticipații raționale despre viitor, și că pot păstra concordanța dintre acțiunile lor și scopul maximizării profitului pe o perioadă nedefinită. Păstrarea acestei concordanțe înseamnă că banca nu inițiază acțiuni excesiv de riscante sau distrugătoare de valoare. Euforia face ca această concordanță să nu poată fi permanentă. Când acțiunile curente nu mai pot asigura maximizarea inter temporală
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
și scopul maximizării profitului pe o perioadă nedefinită. Păstrarea acestei concordanțe înseamnă că banca nu inițiază acțiuni excesiv de riscante sau distrugătoare de valoare. Euforia face ca această concordanță să nu poată fi permanentă. Când acțiunile curente nu mai pot asigura maximizarea inter temporală a profitului, piețele nu mai sunt raționale. Rațiunea, euforia și panica sunt forțe ale pieței, fiecare devenind predominantă în raport cu celelalte în mod ciclic. În particular, perioadele în care predomină rațiunea sunt întrerupte de succesiunea euforie, panică"921. Ruptura
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
oportunitățile pe care fiecare angajat le are pentru a crește potențialul propriu și contribuția sa la performanța organizației. Această sporire de potențial are la bază premisa identificării abilităților specifice pe care un angajat le are, urmată de investiții realizate în maximizarea dezvoltării acestora. Managementul diversității într-o firmă este dezvoltarea activă și conștientă a unui proces orientat spre viitor, strategic bazat pe valoare, comunicativ și managerial, de a accepta și folosi anumite diferențe și similarități ca și un potențial într-o
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
oportunitățile pe care fiecare angajat le are pentru a crește potențialul propriu și contribuția sa la performanța organizației. Această sporire de potențial are la baza premise identificării abilităților specifice pe care un angajat le are, urmată de investiții realizate în maximizarea dezvoltării acestora. Companiile operează pe o piață care le solicită să-și dezvolte un management al diversității angajaților. Prognozele pentru următorii ani arată că forța de muncă va fi din ce în ce mai diversificată din perspectiva genului, etniei, vârstei etc. aceasta datorită în
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
oportunitatile pe care fiecare angajat le are pentru a crește potentialul propriu și contributia sa la performanța organizației. Această sporire de potențial are la bază premisa identificării abilităților specifice pe care un angajat le are, urmată de investiții realizate în maximizarea dezvoltării acestora. Pentru a evita discriminările în cadrul grupurilor minoritare se impune asigurarea egalității șanselor la locul de muncă. Conform teoriei multor specialiști organizațiile trebuie să respecte și să pună în valoare specificul indivizilor în paralel cu preocuparea pentru grupuri. 3
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
oportunitățile pe care fiecare angajat le are pentru a crește potențialul propriu și contribuția sa la performanța organizației. Această sporire de potențial are la bază premisa identificării abilităților specifice pe care un angajat le are, urmată de investiții realizate în maximizarea dezvoltării acestora. Managementul diversității este o strategie care include toate persoanele, ia în calcul diferențele dintre acestea și nevoile diferite ale fiecărei persoane și le susține, astfel încât fiecare persoană să își împlinească cât mai mult din potențial, la un nivel
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
oportunitățile pe care fiecare angajat le are pentru a crește potențialul propriu și contribuția sa la performanța organizației. Această sporire de potențial are la bază premisa identificării abilităților specifice pe care un angajat le are, urmată de investiții realizate în maximizarea dezvoltării acestora. O organizație practică managementul diversității atunci când promovează comportamente și acțiuni individuale care crează un mediu favorabil diversității, aceasta incluzând diferențe culturale, diferențe de stil de lucru, de gândire, vârstă, rasă, gen și orientare sexuală și în care angajații
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
oportunitățile pe care fiecare angajat le are pentru a crește potențialul propriu și contribuția sa la performanța organizației. Această sporire de potențial are la bază premisa identificării abilităților specifice pe care un angajat le are, urmată de investiții realizate în maximizarea dezvoltării acestora. Managementul diversității este o strategie care include toate persoanele, ia în calcul diferențele dintre acestea și nevoile diferite ale fiecărei persoane și le susține, astfel încât fiecare persoană să își împlinească cât mai mult din potențial, la un nivel
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
oportunitățile pe care fiecare angajat le are pentru a crește potențialul propriu și contribuția sa la performanța organizației. Această sporire de potențial are la bază premisa identificării abilităților specifice pe care un angajat le are, urmată de investiții realizate în maximizarea dezvoltării acestora. O organizație practică managementul diversității atunci când promovează comportamente și acțiuni individuale care crează un mediu favorabil diversității, aceasta incluzând diferențe culturale, diferențe de stil de lucru, de gândire, vârstă, rasă, gen și orientare sexuală și în care angajații
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
precum genul, vârsta, etnia, dar si caracteristici personale mai puțin vizibile precum competențele, nevoile, și stilul de lucru. Această sporire a potențialului are la baza premisa identificării abilităților specifice pe care un angajat le are urmate de investiții realizate în vederea maximizării acestora. Implementarea managementului diversitățiila locul de muncă din perspectiva performanței firmei are ca rezultat: * mai multe șanse de a angaja persoana potrivită pentru postul potrivit; * un management al resurselor umane care conduce către o performanță mai mare; * absenteism mai scăzut
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
său foarte recent nu are nimic de-a face cu acela al irlandezilor, de exemplu, și mai puțin încă, cu frustrarea etnoreligioasă a croaților. În plus, intervine în acest caz insularitatea specific corsicană care moderează revendicările activiștilor proprii, vizînd probabil maximizarea beneficiului. 10 Pozițiile refractarilor Pentru Denis de Rougemont, naționalismul reprezenta "un om care se teme să nu piardă o putere magică ce de fapt nu există"388. Dar oare toți europenii au căzut pradă acestei vrăjitorii? N-au existat printre
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
și dominației prin expansiune (realism ofensiv) sau preocupate de asigurarea propriei securități (realism defensiv). Totodată, tendințele expansioniste ale unor state pot fi moderate doar de puteri opozante, ceea ce duce la tensionarea relațiilor dintre state și la dilema securității, conform căreia, maximizarea securității poate determina creșterea instabilității în sistem, pe măsură ce adversarul adoptă măsuri similare ca răspuns. Prin urmare, securitatea este un joc de sumă zero. Dilema securității se referă la un paradox al puterii și este înrudită cu dilema prizonierului. Pe măsură ce puterea
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
accentuează faptul că statele posedă o anumită capacitate militară ofensivă, care le face să fie periculoase unele pentru celelalte, ceea ce le stimulează să se comporte ofensiv unele față de celelalte. Se conturează, astfel, trei modele generale de comportament: teama, autoajutorarea și maximizarea puterii. În condițiile anarhiei și dilemei securității, marile puteri caută să maximizeze puterea relativă în raport cu competitorii, având ca obiectiv principal fundamental hegemonia. Marile puteri se comportă agresiv nu pentru că o doresc sau pentru că au o tendință interioară spre dominare, ci
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]