5,675 matches
-
oricine. Doar cei care, măcar, au avut tangență cu străvechea înțelepciune pe care numai bătrânii o pot transmite mai departe. Potrivit acesteia, atunci când începi să construiești o casă nouă, construiești mai întâi o căcăstoare. Pe cât este de funcțională, pe atât meșterii își vor da silința să ridice „zid de pomenire”. Albert și toți ceilalți tineri brigadieri au fost, dintr-un început, cazați în corturi militare. Nu s-au plâns, ba dimporivă, au fost chiar încântați. Numai că vremea a ajuns să
XXVI. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365385_a_366714]
-
Elenă, Olanda, Republica Filipine etc. A urmat vizitarea expoziției internaționale dendro-floricole organizate la Casa Cărții din Pitești care grație hărniciei, priceperii, harului, originalității, simțului gospodăresc al unui număr impresionant de cultivatori și valorificatori de flori, copii de grădiniță, elevi, studenți, meșteri populari, artiști, societăți de pe tot cuprinsul țării, cât și din Serbia și Olanda a devenit un spațiu mirific, un mic paradis floral în care omul s-a dovedit a fi mâna măiastră a lui Dumnezeu. O mulțime de flori așezate
SIMFONIA LALELELOR, PITEŞTI, JUD. ARGEŞ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1262 din 15 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365491_a_366820]
-
Pe lângă mulțimea florilor, au putut fi admirate creațiile meșteșugarilor și artiștilor plastici veniți din toată țara. Ceramica decorativă este la loc de cinste adusă la târg de societăți precum: Cerglas Deva, Argcoms S.C.M. Curtea de Argeș, ProCeramic Pitești, S.C. Ceramar S.A. Baia Mare, meșteri populari din Golești, cât și de ceramiști, precum Ștefan Florea din Craiova. Nu lipsesc nici sobele de teracotă expuse de meșteri din localitatea Poiana Lacului, jud. Argeș. Deși lutul e același, omul a reușit să îi dea forme și culori
SIMFONIA LALELELOR, PITEŞTI, JUD. ARGEŞ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1262 din 15 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365491_a_366820]
-
de cinste adusă la târg de societăți precum: Cerglas Deva, Argcoms S.C.M. Curtea de Argeș, ProCeramic Pitești, S.C. Ceramar S.A. Baia Mare, meșteri populari din Golești, cât și de ceramiști, precum Ștefan Florea din Craiova. Nu lipsesc nici sobele de teracotă expuse de meșteri din localitatea Poiana Lacului, jud. Argeș. Deși lutul e același, omul a reușit să îi dea forme și culori diferite, în funcție de talentul, de tehnica folosită, de gusturile și de finalitatea artei sale, reușind să creeze o varietate de modele și
SIMFONIA LALELELOR, PITEŞTI, JUD. ARGEŞ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1262 din 15 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365491_a_366820]
-
zor punga Dio n-ar putea cumpăra nici măcar o pâine sau o floare să i le dăruiască celei care i-a suportat singurătatea atâta amar de vreme. Plus că și țara plutește în derivă pe apa sâmbetei contemporane, iar cârmaciul, meșter de doi bani, e mereu plecat cu sorcova prin irealitățile limitrofe. DOAMNE, O PARTIDĂ DE SEX AR MAI SALVA, CÂT DE CÂT, DIN ONOAREA ACESTEI SĂRBĂTORI! Dar? Autorul mi-a mărturisit odată că nu de puține ori personajele îi scapă
DEŞERTUL DE CATIFEA (94) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 990 din 16 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365042_a_366371]
-
la domnie și are un caracter monumental.Mănăstirea Curtea de Argeș este la rândul ei o capodoperă arhitectonică, unică la vremea respectivă, un imn dăltuit în piatră și marmoră, adresat Maicii Domnului căreia îi este închinată și pentru înălțarea căreia a chemat meșteri iscusiți din Ardeal, Serbia, Grecia, Venetia, Armenia si Constantinopol. A terminat construcția mănăstirii Dealu din Târgoviște, o altă valoroasă ctitorie de suflet care fusese începută de Radu cel Mare dar nu a mai putut-o termina din cauza morții sale survenită
SFÂNTUL VOIEVOD NEAGOE BASARAB de ION UNTARU în ediţia nr. 1000 din 26 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365100_a_366429]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > ZIDEȘTE - MĂ , DOAMNE - N LUMINĂ Autor: Gabriela Blănariu Publicat în: Ediția nr. 952 din 09 august 2013 Toate Articolele Autorului Ană să - ți fiu, TU - Meșter Manole.... Lut - trupul meu, Doar palmele tale mai pot Să - l aprindă. Din zborul gîndului meu, Numai TU mai poți face Substantiv și verb Deopotrivă. TU, numai TU Îmi poți așeza infinutul pe pleoape, Ca să - l am aproape. Și - n
N LUMINĂ de GABRIELA BLĂNARIU în ediţia nr. 952 din 09 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/365134_a_366463]
-
pleoape, Ca să - l am aproape. Și - n ceas mai multe secole în plus, Ca să - mi ajungă....la plîns și ...la toate. Eu...nu.. Eu, doar pot, îți cer și vreau, Zidește - mă, Doamne - n Lumină ! Ană să -ți fiu, TU - Meșter Manole... GABRIELA BLĂNARIU Referință Bibliografică: Zidește - mă , Doamne - n Lumină / Gabriela Blănariu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 952, Anul III, 09 august 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Gabriela Blănariu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
N LUMINĂ de GABRIELA BLĂNARIU în ediţia nr. 952 din 09 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/365134_a_366463]
-
Mareș, din lemn și bârne, formând un totul încheiat de jos până cu bolțile de sus, cu inscripție la ușa bisericii săpate în lemn: „Această biserică s-a făcut în zilele Prea Sf. Mitropolit Calimah Gavril la 1785, luna 8, meșter Ierodiacon N. Chirilă”. * Din ziarul „Chemarea Nouă” care la 10 decembrie 1931 publica „Sărbătoarea Maestrului George Enescu” la cei 50 de ani ai săi cartea lui Ion N. Oprea reproduce informații importante despre eveniment (p.68-76): „...În seara zilei de
GEORGE ENESCU, CINCIZECIŞIOPT DE ANI DE LA MOARTE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 993 din 19 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365071_a_366400]
-
viața care ne-a fost dată, Până când din lumea asta ne vom săvârși odată; Te iubesc încet, femeie, știu că nu e nicio grabă, Sub tăriile albastre ne vedem cinstit de treabă Și zidim poemul nostru cu-adevăr la temelie, Meșterul întru zidire numai dragostea ne fie, Ce slăvită-i clipa asta, clipa noastră, cea mereu, Pentru vraja ei nestinsă, mulțumesc lui Dumnezeu! Nicolae Nicoară-Horia Pictura: Vladimir Volegov Referință Bibliografică: Te iubesc încet, femeie... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
TE IUBESC ÎNCET, FEMEIE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365212_a_366541]
-
cultură, avea dreptul la puncte de vedere proprii; în exprimarea lor, din respect pentru acest mare om, trebuia să se încadreze în limitele bunului simț. Mintea a început să-i lucreze asupra unei nedumeriri care îl lăsase în ceață; balada meșterului Manole nu poate trata nicidecum geniul constructiv al poporului român. A răstălmăci textele întru slăvirea propriului popor nu echivalează decât cu un patriotism rânced, leșinat. Să ți se dărâme noaptea tot ce zidești ziua înseamnă cel puțin nepricepere. În fapt
IX. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2048 din 09 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365166_a_366495]
-
ce zidești ziua înseamnă cel puțin nepricepere. În fapt, ni se prezintă o stare a lucrurilor la un moment dat, moment ce pare să devină prezent continuu; starea de înapoiere față de civilizația avansată a occidentului. Principalul martor al acestui moment, meșterul Manole, are revelația ieșirii din impas: sacrificiul, sacrificiul care la români a ajuns cea de-a doua religie ori poate prima, hrănită din dorința de a nu fi mai prejos decât alții, dorința de a fi în rândul lumii. Istoria
IX. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2048 din 09 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365166_a_366495]
-
nume ciudat, albii l-au poreclit Fuck prin prescurtare de la Hamurarifuckuiama. Omul a înțeles și a compus un cântecel pe care îl spunea la culcare - fuck,fuck, fuck, sunt și eu un drac, cool ori bleumarin, eu fuck pe Marlene. Meșterii de azi, calfe și nomazi, vă salut din mers, fuck și eu un vers. Unii au râs, alții l-au scuipat, vorba vine, i-au tras niște scatoalce pentru nulitatea conținutului și inestetica formei, dar confesiuni după atâta infestare, ce
EXPERIENŢA MARELUI FUCK de BORIS MEHR în ediţia nr. 1328 din 20 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/364824_a_366153]
-
gloria ei de a fi mereu ca frunzele pe o cetină seculară. II Patria îmi este Limba ce o vorbesc pe care am supto de la mama cu ochii blânzi ca Miorița. Când îmi aplec urechea de sânul pământului aud lucrînd Meșterul Manole ce, încă, modelează țara pe care o numim Limba Română. De bat la porțile cerului și iau o cană de lut cu apă simt sufletul izvoarelor din adâncurile munților acolo unde inimile rămân pe oale de Horez. De iau
GLORIE LIMBII ROMÂNE PRIN ÎNŢELEPCIUNEA EI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364930_a_366259]
-
gloria ei de a fi mereu ca frunzele pe o cetină seculară. II Patria îmi este Limba ce o vorbesc pe care am supto de la mama cu ochii blânzi ca Miorița. Când îmi aplec urechea de sânul pământului aud lucrînd Meșterul Manole ce, încă, modelează țara pe care o numim Limba Română. De bat la porțile cerului și iau o cană de lut cu apă simt sufletul izvoarelor din adâncurile munților acolo unde inimile rămân pe oale de Horez. De iau
GLORIE LIMBII ROMÂNE PRIN ÎNŢELEPCIUNEA EI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364931_a_366260]
-
n-ar vrea ca s-o omoare. Urcă zidul, strigă Ana, Viața ei se stinge-ncet, Sufletul își strigă rana, Printre ramuri de nucet. Culcă-te-n icoană, Ană, Peste ochiul princiar, Dormi pe scutec de icoană Acolo lângă altar. Meșterii lucrează-ntruna, Îi dau zor ca să termine, Peste deal răsare luna, Iată, domnitorul vine. Vreau să nu mai fie alta Ca această mănăstire, Zice vodă, trântind poarta. Ana strigă din zidire... Și-a văzut lăcașul sfânt, Vodă cere să-i
LEGENDĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2339 din 27 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/366438_a_367767]
-
spus, nu făcuse nici un specialist înaintea sa. Numai așa, datorită acestei cercetări exhaustive, a ieșit la iveală cronologia picturii moldave din epoca de aur (sec.XV-XVI), dovedind totodată că pictura, atât cea interioară cât și cea exterioară, nu a aparținut meșterilor străini, cum se afirmase până la el, ci unei mari școli moldovenești de pictură al cărei efortul novator s-a sprijinit întotdeauna pe tradiția anterioară, iar cei opt pictori, ale căror semnături le-a descoperit, au fost toți români. Treptat, începând
ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (2) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366392_a_367721]
-
din trup. Devenisei atât de mică, o copilă! Tu însă, rămâi icoana copilăriei mele care venea de la biserică, atât de senina încât, fiecare gând te mângâia, bunico! Nu ți-am spus niciodată, cât te iubesc, cu panerul tău împletit de meșter și cănitele tale de moși împodobite cu cireșe și prune uscate, cu străchinile tale mereu pline, ... Citește mai mult Bunicii mele (Emiliei Pricop și Ecaterinei Voicilă)În ziua în care ai plecat,acum un sfert de veac,lumina lui mărțișor
IOANA VOICILĂ DOBRE [Corola-blog/BlogPost/366492_a_367821]
-
către zarea cea senina... ● -Floricica, floricica, Te văd firava și mică, Spune-mi cine te-ocrotește? -Domnul meu și-al tău, firește. -Floricica, floricica, Cine-ți țese haină ta Cu petale de rubin Și cu praf de aur fin ? -Cine-i meșterul măiastru ? -Dumnezeu din cerul albastru ! -Spune-mi cine te hrănește Și cu roua te stropește ? -Cin’te crește din pământ Și te leagănă în vânt ? -Domnul meu și-atoatesfânt ! El mă are-n a Sa pază Căci la toti, de sus, veghează
PIERDUTÃ ŞI RÃSCUMPÃRATÃ de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 198 din 17 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366730_a_368059]
-
Bucovina sufletul uman se împletește în mod fericit și armonios cu natura este acel inefabil mister care dă demnitate suverană acestor locuri. Sigur, autorului nu-i scapă să descrie, cu lux de amănunte, câte ceva despre tehnica cioplitului lemnului, auzită de la meșterul popular Ioan Grămadă, despre tehnica încondeiatului ouălor de la artista Letiția Orșivschi, despre tehnica olarilor de la Marginea și despre multe altele de la Vasile Sfarghiu, unul dintre cei mai avizați cercetători în destinele orașului Câmpulung Moldovenesc și ale împrejurimilor. Ce are deosebit
LA CURŢILE DORULUI... BUCOVINEAN de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 563 din 16 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366764_a_368093]
-
Cotnari e frate cu mirabilul cântec pe care-l mistuie și-l suie ca ser și sevă la inimă, frate, de asemenea, cu poemul alcătuit din plămadă cu vin și cuvânt! În pahar, vinul Cotnari e soarele dezagregat, din care meșterii Renașterii au lăcuit vitraliile catedralelor; în suflet, vinul Cotnari e fratele meu, fratele tău... mama, tata, dragul, draga, prietenul... e pacea, iubirea, voia bună, dacă e băut cu bună măsură! Cinste celor ce au în grijă soarta celui mai bun
COTNARII DOMNEŞTI, VINURI ÎNMIRESMATE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365655_a_366984]
-
oricine. Doar cei care, măcar, au avut tangență cu străvechea înțelepciune pe care numai bătrânii o pot transmite mai departe. Potrivit acesteia, atunci când începi să construiești o casă nouă, construiești mai întâi o căcăstoare. Pe cât este de funcțională, pe atât meșterii își vor da silința să ridice „zid de pomenire”. Albert și toți ceilalți tineri brigadieri au fost, dintr-un început, cazați în corturi militare. Nu s-au plâns, ba dimporivă, au fost chiar încântați. Numai că vremea a ajuns să
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/365526_a_366855]
-
oricine. Doar cei care, măcar, au avut tangență cu străvechea înțelepciune pe care numai bătrânii o pot transmite mai departe. Potrivit acesteia, atunci când începi să construiești o casă nouă, construiești mai întâi o căcăstoare. Pe cât este de funcțională, pe atât meșterii își vor da silința să ridice „zid de pomenire”.Albert și toți ceilalți tineri brigadieri au fost, dintr-un început, cazați în corturi militare. Nu s-au plâns, ba dimporivă, au fost chiar încântați. Numai că vremea a ajuns să
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/365526_a_366855]
-
Stătea soldatul în gheretă și-i păzea, de credeai că cine știe ce unitate militară importantă era acolo. Avea bătături în palmă de la pilă, de nu-și mai simțea mâinile, de umflate ce erau. Câte scatoalce după ceafă a mai luat de la meșter, când nu-i ieșea piesa cum îi plăcea acestuia. Nici acum nu este mare diferență. Doar că nu-l mai bate nimeni, însă palmele îi sunt la fel de bătătorite și pline de bășici de la seceră și coasă. Și pentru ce? Acolo
SECERATORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366013_a_367342]
-
și, bineînțeles, puterea de-a ierta. Cartea de față este un strigăt de durere, o spovedanie a autoarei, a nedreptăților pe care le-a întâmpinat chiar de la oamenii de la care nu se aștepta. Citind cartea, am avut în fața mea un „meșterul Manole” care construia în zadar. Numai că, autoarea nu a găsit o „Ană” s-o sacrifice ca să termine lucrarea și să poată să se bucure de ea toată viața: a fost ea, însăși, sacrificată de alții care nu au lăsat
O ANĂ A LUI MANOLE SACRIFICATĂ PE ALTARUL NEDREPTĂŢII de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1791 din 26 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366140_a_367469]