2,484 matches
-
-lea". În ciuda lipsei de precizie a statisticilor disponibile, totul arată că Europa cunoaște pînă în 1560-1570 o relansare demografică importantă: sate repopulate, a căror populație crește foarte mult, defrișarea pădurilor și a landelor, ameliorări și secări de terenuri în zona mediteraneană și creșterea deosebită a populației din orașe. Această creștere se explică mai degrabă prin reducerea foametei și rărirea epidemiei decît printr-o modificare a structurilor demografice. În secolul al XVI-lea, oamenii se căsătoresc de tineri, iar celibatarii sînt rari
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
decît peste 200 de ani. Creșterea populației este deosebit de mare în partea occidentală a continentului (Flandra, Brabant, bazinul parizian, Italia de nord și centrală), chiar dacă Europa de nord (Anglia are mai puțin de patru milioane de locuitori) și statele Europei mediteraneene au încă populații destul de scăzute. Marea majoritate a populației trăiește la sate, exceptînd Flandra, Brabantul și Italia de nord și centrală. Dar secolul al XVI-lea cunoaște mai ales o creștere foarte mare a populației urbane. Aceasta se concentrează în
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
producției Economia europeană din secolul al XVI-lea este fondată înainte de toate pe agricultură. Ea furnizează aproape întregul venit al statelor și ocupă adesea mai mult de trei sferturi din populație. Exploatarea agricolă cunoaște statute diferite: țăranii liberi din ținuturile mediteraneene, micii arendași permanenți ai seniorilor din Europa occidentală, micii arendași provizorii din Anglia, șerbii de corvoadă 44 de pe marile domenii ale nobililor din Europa de est, chiriași ai pămînturilor prin arendare sau prin arenda în parte etc. Dar condițiile de viață ale
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
pentru terenurile fertile, această ocu pație se dezvoltă pe terenurile umede de pe coastele atlantice ale Franței sau Țărilor de Jos, pe pămînturile necultivate sau sărace în vegetație din Germania de nord, Bretania sau Țara Galilor, sau pe pămînturile aride din ținuturile mediteraneene, în rest, peste tot predomină oile, care se mulțumesc cu hrană puțină. Acesta este și cazul Castiliei, unde o organizație a marilor proprietari se ocupă de transhumanta turmelor, provocînd numeroase conflicte între crescători și agricultori. Progresele calitative sînt deci rare
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
un caracter marginal, ia naștere o economie la nivel continental, chiar mondial. Pornind de la principalele căi comerciale rîuri, mări și oceane , începînd din secolul al XVI-lea, Europa se poate împărți în patru zone economice. Cea mai veche este zona mediteraneană. Ea și-a fondat bogăția în Evul Mediu pe schimburile comericale cu Orientul: navele din Genova și din Veneția sînt încărcate la Beirut, Tripoli sau Alexandria cu mirodenii, zahăr, mătase și parfumuri aduse din îndepărtata Asie de caravanele arabe. Vasele
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
pentru europeni care trebuie să plătească diferența de conturi în metale prețioase. La începutul secolului al XVI-lea acest schimb aproape milenar este brusc amenințat de legătura directă pe care portughezii o stabilesc cu Asia. Timp de cîțiva ani, comerțul mediteranean trece printr-o criză profundă și pare a fi condamnat, începînd din 1520 se redresează, dar cu prețul unor mari modificări: alte cetăți mediteraneene (Ragusa, Livorno, Ancona, Cartagina, Sète sau Marsilia) concurează de acum înainte cu Veneția și Florența. Aceste
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
amenințat de legătura directă pe care portughezii o stabilesc cu Asia. Timp de cîțiva ani, comerțul mediteranean trece printr-o criză profundă și pare a fi condamnat, începînd din 1520 se redresează, dar cu prețul unor mari modificări: alte cetăți mediteraneene (Ragusa, Livorno, Ancona, Cartagina, Sète sau Marsilia) concurează de acum înainte cu Veneția și Florența. Aceste două orașe italiene își descoperă totuși o altă vocație industrială și bancară. Italia de nord a devenit într-adevăr centrul de gravitație al economiei
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Ancona, Cartagina, Sète sau Marsilia) concurează de acum înainte cu Veneția și Florența. Aceste două orașe italiene își descoperă totuși o altă vocație industrială și bancară. Italia de nord a devenit într-adevăr centrul de gravitație al economiei din zona mediteraneană. În jurul orașelor Genova, Milano, Florența și Veneția se dezvoltă un patrulater industrial care domină Mediterana: arme și tunuri la Milano și la Veneția, mătase la Florența și la Genova, sticlărie și cărți la Veneția, barchet din bumbac și din lînă
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Evangheliei în forma lui primitivă. Înregistrat de tipografie, acest curent este împrăștiat în toată Europa, dînd naștere unei "Republici a Literelor", al cărei prinț este Erasmus (al cărui vector principal este educația), dar care prezintă mari diferențe în funcție de regiune: umanismul mediteranean, preocupat de cultul frumosului este diferit de cel al Europei de nord, interesat mai mult de teologie. Din curentul mediteranean apare Renașterea italiană ilustrată de Leonardo da Vinci care își face apariția la Florența în secolul al XV-lea, datorită
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Literelor", al cărei prinț este Erasmus (al cărui vector principal este educația), dar care prezintă mari diferențe în funcție de regiune: umanismul mediteranean, preocupat de cultul frumosului este diferit de cel al Europei de nord, interesat mai mult de teologie. Din curentul mediteranean apare Renașterea italiană ilustrată de Leonardo da Vinci care își face apariția la Florența în secolul al XV-lea, datorită activității de mecenat a marilor negustori și bancheri. Renașterea se difuzează în întreaga peninsulă și, la începutul secolului al XVI
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
nu trebuie să ne înșele. Însăși răspîndirea ideilor umaniste dovedesc preocupări diverse. Dacă lăsăm deoparte mediile umaniste care se preocupă de dezvoltarea științelor și în special de științele naturii (Padova, Cracovia sau Nürnberg) ies în evidență două mari nuanțe: una mediteraneană și alta nordică. Umanismul mediteranean, care se dezvoltă la Florența și Veneția și s-a răspîndit la Lyon sau la Paris, este înainte de toate interesat de cultură și de stilul cizelat. Acesta se consacră studiului textelor antice, comentării și imitării
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Însăși răspîndirea ideilor umaniste dovedesc preocupări diverse. Dacă lăsăm deoparte mediile umaniste care se preocupă de dezvoltarea științelor și în special de științele naturii (Padova, Cracovia sau Nürnberg) ies în evidență două mari nuanțe: una mediteraneană și alta nordică. Umanismul mediteranean, care se dezvoltă la Florența și Veneția și s-a răspîndit la Lyon sau la Paris, este înainte de toate interesat de cultură și de stilul cizelat. Acesta se consacră studiului textelor antice, comentării și imitării lor și își alege drept
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
parte a Europei de Nord, catolicismul roman este contestat. Această repunere în discuție obligă conformismul catolic să propună, în sfîrșit, o reformă prea mult timp amînată. Reforma catolică Sigură pe ea, datorită pozițiilor foarte ferme ale catolicismului roman în Europa mediteraneană, papalitatea a crezut că erezia lui Luther nu va avea consecințe mai serioase decît cele ale reformei lui Wycliff sau a lui Jan Hus. Clement al VII-lea se mulțumește deci să trimită legați (reprezentanți papali) care să lupte împotriva
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
de treizeci de ani". Aceste conflicte, care însîngerează Europa occidentală, înghit și o mare parte din numerarul disponibil. În sfîrșit, a doua jumătate a secolului al XVI-lea este martora unei deplasări a centrelor de greutate economică din Europa. Europa mediteraneană, care rezistase concurenței noilor rute comerciale oceanice, cu o jumătate de secol mai tîrziu este victima unui iremediabil declin. Defrișarea exagerată a pădurilor provoacă o surpare a terenurilor care dă o lovitură mortală vechilor grînare, ca Sicilia și Provence. În
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
din Europa de Nord pentru a se face față în felul acesta deficitului cerealier din zona Mediteranei. În orașele suprapopulate și pradă epidemiilor de ciumă, burghezia renunță la comerțul care a îmbogățit-o pentru a face politică și cheltuieli enorme. Decăderea Europei mediteraneene atrage după sine și declinul regiunilor aflate pe itinerariile care o leagă de Europa de Nord. începînd din a doua jumătate a secolului al XVI-lea, această extindere a declinului începe cu Germania de sud, mai precis cu orașele Augsburg și Nürnberg
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
proporționale cu nivelul de modernizare economică a diferitelor țări europene, în Europa de est și centrală, în cadrul structurilor rurale rămase tradiționale, în care domină marea proprietate și sistemul seniorial, nobilimea și-a păstrat în esență supremația în societate. Europa centrală și cea mediteraneană reprezintă domeniile aristocrațiilor tradiționale, legate de semnele importanței lor: proprietarii de pămînturi din Rusia, nobilimea austriacă care, pentru a se deosebi de parveniții înnobilați, stabilește diferențele care se impun, în Almanahul de la Gotha (1763); aristocrația prusacă, care are privilegiul de
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
în discuție hotărîrile din 1713-1714, ceea ce trezește neîncrederea Europei. Tot atît de nemulțumit de aceste tratate, dar întărit de victoria sa recentă, împăratul Carol al Vl-lea intervine peste tot: în Italia, pentru a reface în avantajul său o mare putere mediteraneană, în Germania, pentru a impune autoritatea imperială statelor din sud, în Balcani, pentru a smulge turcilor o parte din teritoriile lor europene. Dar această activitate politică internațională are baze fragile: lipsit de un moștenitor de sex masculin, el caută să
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
este un tratat de pace, încheiat între Henric al II-lea al Franței și Filip al II-lea al Spaniei (1559); el punea capăt războaielor din Italia și dădea Franței trei episcopate: Metz, Toul, Verdun. (Fr. Braudel, Mediterana și lumea mediteraneană în epoca lui Filip al II-lea, vol. II, ed. Meridiane, București, 1985, p. 237-241). 59 "Stathouder" titlu dat la început guvernatorilor Țărilor de Jos, aflate sub dominație austriacă, apoi șefului Republicii Provinciilor Unite. 60 "Rege Preacreștin" ("Le roi Très
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Castilia, Ludovic al IX-lea din Franța, etc. Primul Capitol General a fost în 1217, când ordinul a fost împărțit în 12 Provincii madre (mame): cismontane, cu șase Provincii și ultramontane, cu șase provincii în Siria și Țara Sfântă, Orientul Mediteranean și Provinciile din Europa: Franța (1217), Spania (1217), Germania (1221), Anglia (1224), Ungaria (1221). Provinciile acestea au avut, fiecare dintre ele, miniștrii lor, în conformitate cu Regula. În 1221 au fost introduse în formarea celor care intrau în ordin, probandatul (perioada de
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
locuitori în insulele ORKNEY și SHETLAND situate în apropierea coastei Scoției. Este frecvența cea mai mare găsită de noi în literatura de specialitate. Zonele cu prevalență mijlocie între 5 și 60 la 100.000 locuitori care cuprinde sudul Europei, regiunile mediteraneene, sudul Statelor Unite și nordul Australiei. Zonele subecuatoriale sunt cu prevalența cea mai slabă, adică mai mică de 5 la 100.000 de locuitori. În Europa nu sunt zone cu prevalență joasă. Granița între zonele cu prevalență mare și medie în
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
cu prevalență mică a permis stabilirea diagnosticului de SM în regiuni unde se credea că este absentă, precum Tunisia și Iordania. Studii epidemiologice foarte fine au arătat că prevalența în Sicilia și Sardinia era mult superioară prevalenței clasice din zona mediteraneană. În plus, în interiorul unei zone date, 14 prevalența nu este întotdeauna omogenă. În Europa există cazuri multiple în zone limitate în care prevalența depășește foarte mult pe cea din zonele limitrofe. Astfel sunt cunoscute focarele din țările scandinave, nordul SUA
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
în legătură cu cromozomul 6, diferiți după etnie, sunt asociați SM. La caucazieni, antigenii clasei I (A3 și B7) și mai ales anumiți antigeni ai clasei II sunt asociați SM. La alte populații sunt puși în cauză antigeni diferiți: DR4 la populația mediteraneană, DRW53 19 în Arabia Saudită și DQW6 la japonezi. Asocierea SM cu anumiți antigeni H.L.A. a fost sugerată de studii epidemiologice geografice, corelând prevalența bolii la diferite populații cu distribuția antigenelor H.L.A. la aceleași populații. Această asociere a fost
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
POLMAN C., POZZILLI C., 2001). De-a lungul Europei numărul obișnuit de pusee pe care pacientul le-a avut înainte de inițierea terapiei cu agenți modificatori ai bolii, a fost de patru. Cele mai notabile diferențe între țări sunt între țările mediteraneene (Spania, Grecia, Italia), unde medicii au tendința de a începe tratamentul cu agenți modificatori ai bolii, după câteva pusee, și țările din nordul Europei unde pacientul începe tratamentul atunci când începe să se deterioreze. De aceea, mai mulți pacienți cu SM
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
formație germană: o cultură filozofică serioasă și un spirit științific care îi deosebea de cei de formație franceză, de obicei, aceștia fiind antrenați mai mult în domeniul literaturii decît în cel al științei. Contactul cu germanii impune spiritului romanic și mediteranean ordine, anumite rigori, chiar dacă stimulează și manifestarea individualității, căci această individualitate tinde să se extindă și să devină model social (Maiorescu dorea să se impună cu o anumită ținută, Blaga a intenționat să realizeze un "stil" de filozofare). Pe de
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
prin depășirea liniei Dunării. Asia Mică și Africa de Nord erau cuprinse de asemenea în spațiul de ocupație romană ajuns în faza unui imperiu înfloritor și, în aceste condiții, s-au creat premisele unei intense comunicări culturale și lingvistice în întregul bazin mediteranean și în cea mai mare parte a Europei. La început, romanii au manifestat rețineri în preluarea elementelor culturii grecești, abținîndu-se de la temele, ideile și termenii care veneau de aici. În perioada de maximă înflorire culturală însă, aflată în secolele I
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]