1,871 matches
-
În privința stilului, se precizează:"claritatea de stil corespunde clarității în idei. Stilul său e un stil sugestiv, care e mai mult decât un stil expresiv". În privința Limbajului poetic eminescian, autorul Dicționarului susține părerea că ""secretul" poeziei eminescinene" e "de natură melodică" iar "armonia expresivă depășește limitele sistemului fonetic" întrucât "principiul eufonic se asociază altor principii dominante: al sugestivității semnificativului, al densității semantice, al armoniei și polisemiei". Nu este uitat, în această ordine de idei, nici Dicționarul de rime pe care l-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
copiilor. Predarea și învățarea muzicii și a desenului se realizează după Steiner pe baza sentimentului ritmului, care se întemeiază pe alternanța stărilor de somn și veghe (sentiment pierdut de speța umană scrie el încă din jurul anului 1850). Muzica prin elementul melodic este un produs al stărilor de tensiune de la adormire la trezire: "Acest element inconștient care domnește în vis, care domnește în elementul muzical tocmai în ceea ce este melodic, trebuie preluat în arta predării, pentru a depăși materialismul prin arta educației
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
de speța umană scrie el încă din jurul anului 1850). Muzica prin elementul melodic este un produs al stărilor de tensiune de la adormire la trezire: "Acest element inconștient care domnește în vis, care domnește în elementul muzical tocmai în ceea ce este melodic, trebuie preluat în arta predării, pentru a depăși materialismul prin arta educației" (11, p. 140). Desenul este o imitare a formei relevate în stare de trezire. Așadar, desenul și muzica sînt expresii ale unor stări emoționale, aparținînd fie unor stări
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
de la Ateneu sau cu com plicitatea oamenilor de serviciu, la concertele simfonice, unde ascultam - care cum ne găseam cu proaspăta genealogie țără nească sau târgoveață În spinare - vastul univers polifonic al lui Beethoven, alchimia sonoră a lui Richard Wagner, invenția melodică a lui César Franck; sau la recitalurile de la Ateneu și reprezentațiile epocale ale Comediei Franceze, ale Operei și Teatrului Italian de acum aproape o jumătate de secol, spec ta cole inaccesibile pungilor noastre școlărești, dar la care reușeam totuși să
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
la 15 aprilie 2011. Așadar programul ieșean a cuprins doar compoziții cu sonorități contemporane, și a doua lucrare din concert întrunind aprecieri elogioase, de data aceasta și datorită pianistului Marino Formenti, în mare formă, având și șansa unui acompaniament calitativ melodic și ritmic urmărit cu atenție de experimentatul dirijor Leo Hussain. Dirijorul concertului, un iscusit mânuitor al baghetei, a avut multă cutezanță abordând piesa ”Earth Dances” de Harrison Birtwistle, coleg de generație și de studii cu Maxwell Davies. Și la cel
Pledoarie sentimentală enesciană by Mihai Zaborila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91554_a_93565]
-
un vânt abea adie... Cuprins e totul că e viu De-a nopții armonie. Încet apare luna, sus Pe-ntinsul cer albastru Iar eu privesc cu gandu-mi dus Frumosul nopții astru... Într-un boschet în umbr-ascuns Pe strune-abea tresare Melodic, tainic, nepătruns Un cintec de chitare... Și tot vazduhu-i parfurmat De florile cochete Ce parca-acuma s-au adunat În splendide buchete... Pe palul cer din cînd în cînd O stea s-aprinde iară, Cu fulgerarea unui gând Din vremi
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Octavian Loghin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93313]
-
acțiunea de pisare a celor două plante, Yage și chacruna, ingredientele principale, pentru a fi fierte, în procesul de preparare a lichidului magic ayahusca. Și pentru a fi atrase spiritele bune, pisarea plantelor se face cu cântec sau fluierat ușor, melodic. „După aproape o zi de fiert au rezultat mai puțin de doi litri de licoare maronie groasă, nu foarte atractivă, pe care Alfonso a pus-o cu grijă într-un flacon de plastic”. Mai apoi, șamanul toarnă licoarea în cupe
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
deschise cu un autor dramatic, sunt În sfârșit șanse pentru un dialog așa cum Îl visam cu un compozitor În viață! Glass era unul dintre cei mai apreciați muzicieni ai noii generații, impunându-și stilul cu totul personal inspirat de structuri melodice repetitive ce-mi aminteau de muzica indiană. Scenariul era bazat pe un basm al fraților Grimm, intitulat Ienupărul. Am Înțeles de ce un artist atât de vizual și conceptualist ca Robert Wilson lucrează des cu Glass: ritmica scriiturii lui orchestrale dă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
sonor", apele devin zgomotoase, chiar munții mi se par înfiorați de ecourile unor melodii pline de bucurie; dar de o bucurie solemnă, aceeași solemnitate pe care o sugerează și Grieg. Primăvara, aici, la munte, este un spectacol total, luminos și melodic, o punere în scenă magnifică. Nu-mi amintesc să fi petrecut o primăvară la munte, poate din acest motiv îmi este mai apropiată primăvara mai caldă, mai puțin fastuoasă, mai intimă, așa cum este acest anotimp la o mai joasă altitudine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
cu variații de ton. Universul din Multcălătoare / Preatrecătoare (1981), din nou întunecat, e înghețat, împietrit, veșted („regatul de iască al Mumei”), iar lamentoul sună mai violent în prima parte, pentru ca într-un ciclu de „12 melancolii” să recadă pe linia melodică a unei plângeri mai blânde, „vocea” eului liric unindu-se cu vocea naturii. În Anotimpuri (1983; Premiul Asociației Scriitorilor din București) întoarcerea la copilărie și la lumea satului (casa natală, părinții, natura) aduce un suflu proaspăt, mai ales la nivelul
TACOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290034_a_291363]
-
noi” Îl socotise prea lung. La Centrul județean de creație populară am depusă de peste un an lucrarea manuscris Folclor din Lămășeni - 140 pag. Am cerut să mi-o Înapoieze. Mi s-a răspuns că va fi prinsă Într-un caiet melodic ce va apare În 1990. E posibil?! Informația a apărut și În „Zori noi”. Mulțumesc că nu mă dai uitării. Calde mulțumiri și doriri de sănătate d-lui prof. P. Froicu. Cu sănătate și voie bună, M. Niculăiasa 13 (Lămășeni
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
printre fruntașii profesiei, unde Îi era locul. Așa Îmi apărea, În acea seară, tensiunea vechii lor prietenii, dar s-ar putea să mă Înșel. Numele Anatol Vieru era celebru Încă din adolescența mea, prin cântecele „de masă”, de reală calitate melodică, de altfel, pe care le semnase, cum avea să fie, ulterior, pentru melomani, prin muzica simfonică de Înaltă calitate pe care a scris-o după „liberalizarea” de la Începutul anilor ’60. Ceea ce m-a frapat atunci și ulterior a fost extrema
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
pune-n sobă vreascul din pădure / care-a băut cu noi odată soare / și-n flacăra ce va zvoni ușure / vom auzi și ploile pe mare / și vântul cald care suia pe șure.” Același timbru elegiac, aceeași propensiune spre linia melodică a spunerii și spre concentrarea discursului sunt vizibile în Rondeluri (1980), carte care definește întru totul un tip de sensibilitate poetică. SCRIERI: Argintatul pește și alte poezii, BUCUREȘTI, 1970; 41 de sonete, București, 1975; Rondeluri, București, 1980; Un gând, un
IANCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287483_a_288812]
-
biblice și apocrife, colinde-baladă, colinde-cântec, netipologizate și contaminate. De remarcat cercetarea colindei în contextul ritual și social în care se desfășoară, iar în indicele de refrene - bogăția de forme pe care o îmbracă străvechiul „lerui-ler”. O anexă cuprinde principalele tipuri melodice ale colindei din Moldova, transcrise de Florin Bucescu și Viorel Bârleanu. SCRIERI: Dicționarul literaturii române de la origini până la 1900 (în colaborare), București, 1979. Culegeri: Descântece din Moldova, introd. edit., Iași, 1982 (în colaborare cu Lucia Berdan); Colinde din Moldova, introd
CIRES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286275_a_287604]
-
specializează arheologia ține, prin regimul ei de semnificație, de situația statelor fără "putere". Zice-ni-se-va oare că acest rol de spicuitor de fapte accesorii este modest, umilit, înjositor? Zice-ni-se-va că acolo unde istoria tună cu glasu-i de aramă, concertul variat și melodic al arheologiei trebuia să tacă? ... Dar care mai este astăzi omul cult carele va susține, cu mintea lucidă, că dinaintea puterii armelor, ba chiar dinaintea autorității efemere a legilor omenești, credința în Dumnezeire, virtuțile nclintite ale vieții sociale, descoperirile folositoare
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
și intitulată De dragul celor mici, a fost foarte apreciată în satele și școlile catolice din Moldova, pentru că dincolo de utilitatea acesteia, autorul a avut ideea de a pune unele rugăciuni în versuri, pentru a putea fi cântate, oferindu-le o linie melodică armonioasă și simplă. Această pasiune pentru tineri și copii a făcut ca în 1939 să mai publice o carte cu titlul De dragul copiilor, care cuprindea poezii și cântece catehetice pentru învățarea adevărurilor și a practicii rugăciunii 761. Dintre lucrările cele
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
literaturii sau a miturilor "societății burgheze" devine explicit o dată cu Elements de semiologie (1965). în descendență saussureană și în perspectivă, 46 47 semiologia are ca obiect toate sistemele de semne, oricare ar fi substanța sau limitele acestor sisteme, imaginile, gesturile; sunetele melodice, obiectele și complexele din aceste substanțe - prezente în rituri, protocoale și spectacole - care constituie, dacă nu "limbajuri", cel puțin sisteme semnificante. Semiologia este adusă în actualitate de dezvoltarea comunicațiilor de masă. Ea este chemată să răspundă astfel unei transformări în
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
mesajului (semn/macrosemn) supus comunicării. Acest tip de mesaj presupune o latură perceptivă/semnificantul și una inteligibilă/semnificatul. Putem consemna câteva deosebiri semiotice între rit și mit, în raport cu această structură: natura diferită a semnificantului, de tip kinetic, vizual, tactil, acustico melodic în cazul ritualului, de tip fonic, acusticoarticulatoriu, în cazul mitului; gradul superior de motivare semantică a discursului ritualic în comparație cu cel mitic. Trecerea de la rit la mit echivalează, cu o deplasare a atenției de la semnificantul/text la semnificatul /discurs; transparența limbajului
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
a realiza raționamente complexe, de a recunoaște patternuri logice și relații numerice și de a investiga diferite conținuturi în mod științific. Această inteligență este asociată cel mai adesea cu gândirea științifică și matematică. Inteligența muzicală implică sensibilitate la ritm, linie melodică și tonalitate, capacitatea de a produce și recunoaște diverse forme de expresie muzicală. Inteligența corporal-kinestezică reprezintă capacitatea de a folosi întregul corp sau părți ale acestuia pentru rezolvarea problemelor precum și capacitatea de a utiliza abilitățile mentale pentru coordonarea mișcărilor corporale
Convingerile cadrelor didactice în legătură cu adaptarea la stilurile de învăţare ale elevilor la orele de ştiinţe by Mirela Suhan () [Corola-publishinghouse/Science/683_a_969]
-
la clasa doamnei profesoare Ella Urmă, iar la București, la clasa doamnei profesoare Arta Florescu, am avut șansa că am fost sfătuită totdeauna să îmbin studiul lied-ului cu cel al operei. În interpretarea lied-ului se impune o linie melodică mai pură, care cere mai multă atenție decât în operă. Dar prin asta, întreținem frazarea și în aria de operă. Și nu doar atât. Muzica este superbă. Sunt lied-uri care se potrivesc vocii și personalității noastre, și a ne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
de greșeli. Este o carte fără pretenții, și pentru cititorul obișnuit, și pentru specialist, și pentru cel care îl cunoaște sau nu-l cunoaște pe Victor Rebengiuc. Fără nici o notă sofisticată, fără dorința de a teoretiza, cartea are o structură melodică, pe voci, cu un protagonist - Rebengiuc - într-un lung interviu-confesiune - și mai mulți soliști, cei care depun mărturie despre personalitatea actorului. Partea teoretică - cronici, comentarii - se integrează firesc și cronologic confesiunii. Nu se urmărește exhaustiv acest destin. Ar fi și
Lăsata secului (I) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12609_a_13934]
-
etnomuzicologic, în detalierea acelor piese bartókiene ce au o legătură directă sau indirectă cu folclorul românesc. M-au interesat aici analizele modale și precizările terminologice cu privire la anumite concepte (precum modul acustic), dar și argumentația bine fundamentată în cazul tuturor detaliilor melodice, timbrale, ritmice etc. din piesele analizate. Reiese cât se poate de clar faptul că abordarea unui astfel de subiect necesita în egală măsură specializare folcloristică, etnomuzicologică, dar și experiența analitică a muzicologului obișnuit cu tradiția occidentală a muzicii culte. Deși
Pe portativ by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/13120_a_14445]
-
executată fără partitura. ... Lucrările se prezintă în ordinea aleasă de candidat și vor fi cel puțin la nivelul programei ultimei clase de gimnaziu. Această probă se apreciază de fiecare evaluator cu o singură notă. Proba a III-a a) Auz melodic, constând în intervale simple și compuse până la decima și solfegiu la prima vedere, pe bază de bilete de examen, diferențiat pentru: ... - vioară; - corzi grave - suflători - percuție; b) Dicteu melodic de 12-16 măsuri, diferențiat pentru: ... - vioară; - corzi grave - suflători - percuție;. Probele
ORDIN nr. 4.958 din 12 octombrie 2004 privind Metodologia de organizare şi desf��şurare a admiterii în învăţământul liceal şi profesional de stat pentru anul şcolar 2005-2006. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/162394_a_163723]
-
evaluator cu o singură notă. Proba a III-a a) Auz melodic, constând în intervale simple și compuse până la decima și solfegiu la prima vedere, pe bază de bilete de examen, diferențiat pentru: ... - vioară; - corzi grave - suflători - percuție; b) Dicteu melodic de 12-16 măsuri, diferențiat pentru: ... - vioară; - corzi grave - suflători - percuție;. Probele a) și b) se apreciază cu o singură notă, care se calculează ca medie aritmetică cu două zecimale, fără rotunjire, din notele acordate separat. 2. Instrumente de percuție Proba
ORDIN nr. 4.958 din 12 octombrie 2004 privind Metodologia de organizare şi desf��şurare a admiterii în învăţământul liceal şi profesional de stat pentru anul şcolar 2005-2006. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/162394_a_163723]
-
de gimnaziu, interpretat la toba mica și timpani; ... c) un studiu pe note, ales, prin tragere la sorti, de către candidat, din șase studii pregatite de acesta, cel puțin la nivelul programei ultimei clase de gimnaziu, interpretat la unul din instrumentele melodice de percutie indicate de comisie. Studiul va fi interpretat fără partitura. ... Această probă se apreciază de fiecare evaluator cu o singură notă. Proba a II-a Recital instrumental: două lucrări/piese muzicale cu sau fără acompaniament de pian, de factură
ORDIN nr. 4.958 din 12 octombrie 2004 privind Metodologia de organizare şi desf��şurare a admiterii în învăţământul liceal şi profesional de stat pentru anul şcolar 2005-2006. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/162394_a_163723]