3,679 matches
-
8 May 1852 (No. 1621), 27 May 1852 (No. 1831) and 7 June 1852 (No. 1945) șIOR: E/1/296ț 13. „Correspondence respecting Honigberger’s claim against the Maharaja Gulab Singh in connection with the Kashmir sugar factory, including his memorial dated 7 May 1853, send by Nainee Tal” șIOR: F/4/2649: Coll 173445, 8 foliosț 14. „Correspondence relating to Honigberger’s application to the Secretary to the Government of India, C. Beadon, to teste certain remedies for deseases in
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
absoarbă anatomia patologică europeană, iar introducerea terapeuticilor occidentale transmise prin diplomați și călători va constitui un terminus post quem important În privința globalizării civilizației asiatice abia redescoperite În Europa 1. Confluența dintre medicină, voiaj și cercetări asiatice e prodigioasă acum. Despre Memorial Ranjit Singh de la Amritsar, căruia i-a dedicat multe cercetări În ultimii ani, Lafont afirmă că „o Întreagă secțiune e consacrată activităților arheologice În regatul Panjabului și explorării geologice a Himalayei de către Victor Jacquemont În 1831, care a fost posibilă
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
ansamblu, urmează „logica” notației disparate, vizând reconstituirea, din părți dezmembrate, a unei emoții, a unei stări, atmosfere, în ceea ce au acestea esențial. Principiul ordonator pare a fi simplitatea - vizionară, realistă ori ludică, așa cum se va spune în Definiție mincinoasă, din Memorial cu păianjeni și fructe (2002): „Simplitatea e un joc de cuburi răsturnate./ Uneori poartă numele unei ființe/ ascunsă sub schelării somnoroase - / alteori e doar accentuarea detaliilor/ pe o fotografie de epocă - / mai rar poate fi o minge/ din fâșii de
SAPLACAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289476_a_290805]
-
a poemelor. Emoția, din ce în ce mai difuză, se obscurizează senin, în consemnarea oarecum detașată, uneori ludică, a unor obiecte-realități disparate, interioare sau exterioare: „respirația ta liniștită, zâmbetul așternut,/ insular...// prin fereastră,/ pe patina discretă a tabloului,/ lumina cade oblic” (Nox). Poemele din Memorial cu păianjeni și fructe, organizate în două cicluri, Scrisori din salonul 30 și Ferigi și staniol, sunt probabil cele mai valoroase din literatura lui S. Miniaturi lirice în care se fixează spaima de trecerea timpului și de iminența morții, ele
SAPLACAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289476_a_290805]
-
culturale festiviste și găunoase (De la efort Procust la confort Sisif) devin ținta unor autentice „exerciții de balistică”. SCRIERI: Livada Röentgen, Timișoara, 1994; Ușor, deasupra lumii, Bistrița, 1999; Factorul Șarpe, postfață Mihai Dragolea, Botoșani, 2000; Nicolae Steinhardt. Comentarii literare, Iași, 2001; Memorial cu păianjeni și fructe, postfață Mihai Dragolea, Cluj-Napoca, 2002; Exerciții de balistică, îngr. Ioan Pintea și Sorin Gârjan, Cluj-Napoca, 2003. Ediții: N. Steinhardt, Pledoarie pentru o literatură „nobilă și sentimentală”, I-II, Iași, 2001-2002 (în colaborare cu Ioan Pintea). Repere
SAPLACAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289476_a_290805]
-
cu spaimă, CRC, 2002, 4; Adrian Alui Gheorghe, Radu Săplăcan. In memoriam, CL, 2002, 4; In memoriam, CL, 2002, 5 (semnează Gheorghe Grigurcu, George Vulturescu, Lucian Alexiu); Mircea A. Diaconu, Poezia - între cultură și natură, CL, 2002, 8; Raluca Dună, „Memorial” pentru Radu Săplăcan, LCF, 2003, 15; Valentin Talpalaru, „Exerciții de balistică”, DL, 2003, 3. R.D.
SAPLACAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289476_a_290805]
-
și G. Călinescu - aceștia doi în ipostaza de prozatori -, D. R. Popescu. Un accent în plus este pus pe cercetarea prozei neficționale - înclinație personală, coincizând totodată cu „foamea de document” a cititorului contemporan. S. se numără printre promotorii interesului pentru memorial, jurnal și corespondență literară. De altfel, în Literatura epistolară (1972) consacră domeniului un studiu teoretic și istoric de referință, vizându-i pe principalii ei reprezentanți din literatura franceză clasică și din literatura română, de la poeții Văcărești la Duiliu Zamfirescu. E
SANDULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289469_a_290798]
-
de orice culoare și în primul rând al celui roșu. Cercetătorul pasionat al memorialisticii a dat el însuși la iveală, tot după 1989, două scrieri aparținând genului. Efectele dosarului „dalmațian” (1995), având ca fir central metafora din titlu, este un memorial autobiografic, reconstituind o existență „sub vremi” (evocarea începe cu prima copilărie și sfârșește cu ultimii ani ai epocii ceaușiste), momentele dramatice la originea cărora stau arestarea și condamnarea tatălui, iar în plan general instaurarea regimului comunist, cu consecințele lui dezastruoase
SANDULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289469_a_290798]
-
prin observația realistă de amănunt, agrementată pe alocuri cu notări amuzante. Un „roman indirect”, precum Șantier de Mircea Eliade (întrucât e o „carte cu oameni”), este și volumul Femeia din fotografie, subintitulat Jurnal 1987-1989 (2002; Premiul ASPRO). Scrierea este un memorial, o reconstituire pe secvențe temporale întinse a ultimilor doi ani trăiți sub comunism. Cu dexteritatea ziaristului experimentat, nu fără a opera și incursiuni autobiografice, împinse până în copilărie, Ș. evocă fapte, momente, realități caracteristice acestei etape istorice, ceea ce îi inspiră comentarii
SERBANESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289637_a_290966]
-
și pref. Vicu Mîndra, București, 1962; Jocul de-a vacanța. Steaua fără nume. Ultima oră, pref. Mircea Tomuș, București, 1965; [Romane], I-II, pref. Simion Mioc, București, 1968; Întâlniri cu teatrul, îngr. și introd. Cornelia Ștefănescu, București, 1969; Eseuri. Cronici. Memorial, îngr. și pref. Cornelia Ștefănescu, București, 1972; Orașul cu salcâmi. Accidentul, București, 1974; Jocul de-a vacanța. Steaua fără nume, postfață Adrian Anghelescu, București, 1975; Opere, I, îngr. și pref. Cornelia Ștefănescu, București, 1994; Publicistica, București, 1994; Jurnal, îngr. Gabriela
SEBASTIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289592_a_290921]
-
Dumitru Millo ș.a. Un sonet al lui Al. Macedonski, Crin, e transpus din franțuzește de Claudia Cridim (cum semna acum Claudia Millian). Sunt publicate traduceri din Ludwig Uhland, François Coppée, H. Sienkiewicz, Octave Mirbeau, Émile Zola ș.a. Un fragment din Memorialul de la „Sfântă Elenă”, referitor la exilul lui Napoleon, e tălmăcit de Petru Gâdei. La rubrică „Literații noștri” se inserează un portret al lui Al. Macedonski, cu o prezentare a activității poetice a acestuia. A. St.
TRAIAN DEMETRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290236_a_291565]
-
46-51; Marcea, Concordanțe, 278-284; Poantă, Radiografii, II, 140-144; Al. Raicu, Autografe, București, 1983, 205-225; Nichita Stănescu interpretat de..., îngr. și introd. Sanda Anghelescu, București, 1983; Condurache, Portret, 185-189; Cristea, Modestie, 55-58; Raicu, Fragmente, 163-191; Ștefănescu, Dialog, 210-216; Nichita Stănescu (Album memorial), București, 1984; Flămând, Intimitatea, 97-106; Marcea, Atitudini, 138-144; Moraru, Ceremonia, 200-228; Pop, Jocul, 247-295; Sorescu, Ușor cu pianul, 49-58, 372-377; Tașcu, Poezia, 36-45; Nichita Stănescu. Frumos ca umbra unei idei, îngr. Constantin Crișan, București, 1985; Alex. Ștefănescu, Introducere în opera
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
la Hollywood, și în Disneyland, vizitează rampele de lansare a zborurilor astronautice, zboară și în insula Hawaii, spre a-l întâlni, la Honolulu, pe Ștefan Baciu. Literaturii de călătorie îi aparține esențial, deși se subintitulează „roman”, și Acea fată frumoasă, memorial al cutreierării unor întinse spații occidentale (Anglia, Franța, Spania, Elveția, Belgia, Italia, Austria) și nord-africane. „Romanul”, cât există, e pus, așa-zicând, în filigran. Naratorul însoțește un cuplu idilic, după ce trăiește el însuși o poveste de dragoste, sub stânca Loreley
TUDORAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290289_a_291618]
-
Victor Banu și în Revoluția lui Gandhi de C. Dan. Sub pseudonimul Pandurul, George Acsinteanu colaborează cu însemnările intitulate Grâul bolșevic și Să nu mâniem pe Dumnezeu. Câteva poezii sunt iscălite V. Faur și Simion Cezara. Se reproduc fragmente din Memorialele lui Vasile Pârvan și, sub titlul Din viața familiei Ion C. Brătianu (1821-1891), din amintirile și notele zilnice ale Sabinei Cantacuzino. În afară de literatură tradiționalistă, analize ca Situația agricolă din țară, Plugăria în criză și Medicina la sate completează rubricile „Știri
VATRA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290466_a_291795]
-
fără confortul marilor așezări urbane și relevă apelul la instrumentarul unei anumite „mistici” a devotamentului profesional, al „cultului muncii” recomandat în perioada comunistă. Anumite procedee ziaristice devenite clișee și demonetizate de utilizări schematice, neinspirate, sunt preluate cu moderație. În masivul memorial intitulat Zece porți chinezești (reeditat într-o versiune adăugită în 2001), autorul adună textele ce cuprind impresii prilejuite de o călătorie în China - susținute de o documentare livrescă și impregnate de sensibilitate -, articulând un lung reportaj, pe alocuri cvasieseistic. Impresionează
VANTU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290426_a_291755]
-
Liviu Rebreanu, Răscoala, pref. edit., București, 2000; Mihail Kogălniceanu, Scrieri literare. Discursuri, postfața edit., București, 2001; Marin Preda, Întâlnirea din pământuri, postfața edit., București, 2001; Arthur Schopenhauer, Aforisme asupra înțelepciunii în viață, tr. Titu Maiorescu, București, 2001; Grigore Alexandrescu, Poezii. Memorial de călătorie, postfața edit., București, 2002; Ion Heliade-Rădulescu, Zburătorul, postfața edit., București, 2002; Perpessicius, Mențiuni critice, postfața edit., București, 2002; Panait Istrati, Opere, I-II, tr. Alexandru Talex, introd. Eugen Simion, București, 2003; Gib I. Mihăescu, La „Grandiflora”, postfața edit
VARGOLICI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290430_a_291759]
-
La Dormeuse éveillée, Paris, 1914; Dans l’or du soir, Paris, 1927; Elena Văcărescu, Anna de Noailles, Miresme de departe, tr. A. Pop-Marțian și Ștefan Bălcești, Câmpulung, 1927; Projections colorées, Paris, [1928]; Mémorial sur le mode mineur, Paris, 1946; ed. (Memorial în mod minor), tr. Anca-Maria Christodorescu, pref. Ion Bulei, București, 2001; Elena Văcărescu, Anna de Noailles, Versuri, tr. Demostene Botez și Lazăr Iliescu, introd. Zoe Dumitrescu-Bușulenga, București, 1971; Scrieri alese, îngr. și pref. Ion Stăvăruș, București, 1975; Țara mea, îngr
VACARESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290397_a_291726]
-
mai ales prin acuratețea detaliilor, este urmat de o densă „viață” în stil tradițional, Pe urmele lui Vasile Pârvan (1983), de scrutarea „dilemelor” istoricului (1985) și de repunerea în circulație a scrierilor, inclusiv a celor inedite (Corespondență și acte, Scrieri, Memoriale, Idei și forme istorice. Patru lecții inaugurale etc.). Lui A. D. Xenopol, definit emblematic a întruchipa „istoriografia română la vârsta sintezei”, i se consacră studii privitoare la viață și operă, atenția îndreptându-se și spre scrierile literare, cum ar fi, de
ZUB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290760_a_292089]
-
pe care le avem despre acești scriitori-istorici sau filosofi-istorici. I se potrivește, cred, lui Alexandru Zub această propoziție din Pârvan: „scopul suprem al luptei noastre e spiritualizarea vieții marelui organism social-politic și cultural creator care e națiunea”. Ca și autorul Memorialelor, Alexandru Zub gândește disciplina istoriei nu numai ca o formă de cunoaștere a trecutului, dar și ca un mijloc de spiritualizare a nației sale. A sugerat de mai multe ori în scrierile sale această idee. Discursul lui este coerent și
ZUB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290760_a_292089]
-
română sub dictatură, Iași, 2000; Oglinzi retrovizoare. Istorie, memorie și morală în România. Alexandru Zub în dialog cu Sorin Antohi, Iași, 2002. Ediții: Vasile Pârvan, Corespondență și acte, introd. edit., București, 1973, Scrieri, introd. edit., pref. Radu Vulpe, București, 1981, Memoriale, pref. edit., București, 2001, Idei și forme istorice. Patru lecții inaugurale, introd. edit., București, 2003; Mihail Kogălniceanu, Opere, II, introd. edit., București, 1976. Repere bibliografice: Leonid Boicu, O biobibliografie, CRC, 1971, 50; Mircea Anghelescu, „Mihail Kogălniceanu. Biobibliografie”, RL, 1972, 14
ZUB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290760_a_292089]
-
Dumitrache, dar și a mahalalei sordide, pentru care nu numai ficțiunea lui I. L. Caragiale, ci și decorurile teatrale ale lui Lucian Pintilie sunt un model. În ultimă instanță, cartea este o pledoarie contra izolării confortabile a artistului, dincolo de furtunile istoriei. Memorialul deportărilor în Bărăgan din anii ’50 - Rusalii ’51. Fragmente din deportarea în Bărăgan (în colaborare cu Viorel Marineasa, 1994), Deportarea în Bărăgan (în colaborare cu Viorel Marineasa și Valentin Sămânță, 1996) -, însemnările despre „anii din urmă” sau despre „strada depozitului
VIGHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290561_a_291890]
-
Ralantiul și acceleratorul, AFT, 1989, 4; Vasile Popovici, „Însemnare despre anii din urmă”, F, 1989, 5; Ioan Holban, Exerciții de imaginație, CRC, 1989, 27; Nora Rebreanu, Raportul dialogic, ECH, 1990, 3-4; Simion, Scriitori, IV, 693-702; Țeposu, Istoria, 139-140; Ioana Pârvulescu, Memorialul deportării, RL, 1994, 31; Negoițescu, Scriitori contemporani, 459-461; Ruja, Parte, I, 86-89, II, 57-61; Ruxandra Cesereanu, Deportații, ST, 1995, 3; Eugenia Tudor-Anton, Infernul deportării în Bărăgan, LCF, 1995, 23; Lovinescu, Unde scurte, V, 201-205; Cornel Ungureanu, Cronicarii, actorii și autorii
VIGHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290561_a_291890]
-
narative, într-un vacarm epic ținut totuși sub control. Chiar într-unul din primele texte ale lui P., Biblioteca antiqua, critica remarcă un „ciudat amestec de «consignație» epică, unde coexistă «pacific» cronica istorică mistificată, decalcul după documentul istoric, jurnalul intim, memorialul de călătorie, crochiul marin, poezia idilei rustice etc.” (Radu Enescu). Expresia este frustă, proaspătă, adeseori neașteptată, mizând frecvent pe imaginația parodică, pe estetizarea limbajului științific, ca și pe recuperarea în plan ironic a vorbirii cotidiene. Asupra prozelor ficționale ori semificționale
PORA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288975_a_290304]
-
versuri, imagini sau poeme reușite sunt concurate continuu de locuri comune, amestecul de colocvial și metaforic, un anumit stil balcanic, liric-baroc (spre exemplu, în Memento!), dau suflu și savoare versului arhaizant. Unele pagini pot fi citite și ca parabole politice. Memorial pe scut (1989) combină două tematici: poezia patriotică și cea de dragoste. În primele două cicluri, dedicate Patriei (asociate timpului și matricii materne), cultului eroilor, se simte ideologizarea din epocă, dar tema este abordată, totuși, în maniera romantic-naivă a lui
PRICINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289017_a_290346]
-
Se impune ultimul ciclu, Varia vestis, alcătuit din poezii de dragoste sau din pasteluri încărcate de emoția, mai ales melancolică, a unei interiorități supuse trecerii timpului. SCRIERI: Alcătuire de chip, București, 1978; Un târgoveț, pe la-nceput de veac, București, 1981; Memorial pe scut, București, 1989; 101 poeme de dragoste, București, 1995; Poeme, pref. Radu Voinescu, București, 1998. Repere bibliografice: Valentin F. Mihăescu, Alcătuire de chip, „Literar” (supl. la „Azi”), 1998, 80; Titus Vâjeu, O remarcabilă antologie lirică, „Radio România”, 1999, 130
PRICINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289017_a_290346]