1,167 matches
-
Ilenei, București, 1967; Fanteziile Ilenei, București, 1973; Satul fără țărani, București, 1974; Păsări călătoare, București, 1975; Jurnal strict confidențial, îngr. și pref. Georgeta Istrate, Iași, 1982. Repere bibliografice: Paul Georgescu, „Trandafir de la Moldova”, CNT, 1953, 5; G. Mărgărit, Ion Istrati, memorialist, IL, 1958, 3; D. Micu, Romanul românesc contemporan (1944-1959), București, 1959, 198-201; Lucian Dumbravă, Însemnări despre proza lui Ion Istrati, IL, 1960, 9; Sorin Alexandrescu, Ion Istrati, LCF, 1964, 15; Nicolae Crețu, Ion Istrati, IL, 1968, 4; Liviu Leonte, Originalitatea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287637_a_288966]
-
recunoscută în cultura națională și europeană. Învățământul universitar contribuie la succesul și strălucirea multor domenii - umanitare, tehnice, spirituale. O tradiție literară fericită consemnează din trecutul orașului personalități, evenimente, așezăminte, întâmplări care se transmit generațiilor următoare, împletind actualitatea cu îndepărtate vremi. Memorialiști talentați, reunind rigoarea cercetătorului și sufletul poetului, au realizat adevărate opere, ca în cazul scriitorului Aurel Leon, frații Teodoreanu, N. Busuioc, I. Mitican, Sorina Bălănescu, iar Ionel Maftei a concentrat în 8 volume personalități din învățământul superior. Extrem de prodigios, Ionel
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
, Petre (31.III.1930, Goicea, j. Dolj), poet și memorialist. Este fiul Ecaterinei (n. Chiurtu) și al lui Ioan Gigea, notar. Urmează Liceul Comercial „Gh. Chițu” din Craiova (1941-1949) și Facultatea de Finanțe și Credit a Academiei de Științe Economice din București (1949-1953). A fost inspector la Secția Financiară a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287279_a_288608]
-
La poarta vremii (1981), Sonete sentimentale (2002) și rondelul într-o plachetă intitulată ca atare (2001). Autorul se definește ca poet al tradiției, al universului pierdut al unei vârste romantice, un nostalgic al copilăriei edenice și al satului românesc. Ca memorialist, în volumele Oameni și evenimente craiovene (2001), Despre Craiova cu dragoste (2001), Din însemnările unui ambasador român la Paris (2002) ș.a., recurge la îmbinarea însemnărilor zilnice despre momentul evocat cu documentul de epocă. SCRIERI: Pentru dreptate se aprinse focul, pref.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287279_a_288608]
-
ce grup interesant alcătuiau toți patru atât de valoroși, fiecare în felul și în zona lui, dar atât de diferiți! Nu mă îndoiesc că discuțiile "în patru" trebuie să fie mult mai fabuloase dacă pot folosi acest comparativ! decât reușesc memorialiștii să și le amintească. Mă gândesc ce-o fi înțeles "galeria", "caracuda" din schimburile de replici ale unor oameni atât de inteligenți, de talentați, de plini de daruri... Dorin Popa: Pentru Nicolae Breban, scrisul este sfânt, cartea contează și nimic
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
Dominic Stanca, LCF, 1977, 47; Cornel Ungureanu, „Nimburi”, O, 1978, 45; Manu, Eseu, 136-139; Poantă, Radiografii, I, 198-200, II, 85-87, 148-153; Adrian Popescu, „Mândria și melancolia” memoriei, ST, 1979, 5; Paul Dugneanu, Un neoparnasian, LCF, 1980, 3; Sultana Craia, Un memorialist calofil, LCF, 1980, 28; Ion Lungu, Între evocare lirică și Bildungsroman, TR, 1980, 34; Cândroveanu, Printre poeți, 87-95; N. Steinhardt, Poezia multiformă a lui Teohar Mihadaș, ST, 1983, 3; Zaharia Sângeorzan, Eroica întrebare-i: În urma ta ce lași?, CRC, 1984
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288111_a_289440]
-
Statului, șef al secției istorice și a așezămintelor publice și ulterior „cap al secțiunii bunurilor publice”. Își face debutul publicistic în 1857, cu un foileton muzical apărut în ziarul „Naționalul”. În mai puțin de un deceniu se manifestă ca jurnalist, memorialist, folclorist, nuvelist și, în mod deosebit, ca romancier. Ciocoii vechi și noi sau Ce naște din pisică șoarici mănâncă, publicat în „Revista română” a lui A. I. Odobescu în 1862-1863 și în volum în 1863, se instituie ca un moment de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286992_a_288321]
-
teme civice, cărturarul părăsește biblioteca (dar o păstrează ca reper) spre a coborî în cotidian, surprins cu un ochi când ironic-ludic, când sceptic-melancolic. O altă culegere, Faldurile Mnemosynei (1999; Premiul Asociației Scriitorilor din Iași), reunește o suită de medalioane de memorialiști români. Aceleași virtuți exegetice, puse în relief de o „amprentă stilistică inconfundabilă” (Paul Cornea), în Pluta de naufragiu (2002), suită de microeseuri despre scriitori căzuți în uitare sau insuficient valorificați până acum. Pentru Dicționarul general al literaturii române a elaborat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286940_a_288269]
-
e concepută cu antren demonstrativ. Comentariile din Semnul mirării pun în consonanță un material încă mai eterogen. Se întâlnesc în paginile cărții autori care cultivă genuri autonome ale scrisului - de la istoricul Vlad Georgescu la poetul Petre Stoica, de la criticul și memorialistul Titu Maiorescu la dramaturgul Eugen Ionescu, oficianți ai mai tuturor artelor - pictori (Victor Brauner, Margareta Sterian), sculptori (Constantin Brâncuși, Milița Petrașcu), coregrafi (Stere Popescu) ș.a.m.d. În fine, autorul pune în dialog momente culturale diferite, de la junimiști la interbelici
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287506_a_288835]
-
o sarcină ușoară: opera lui Nicolae Iorga este alcătuită din circa 1 200 de volume și 20 000 de articole; el a fost un ziarist și un pamfletist politic prolific, dramaturg, eseist, poet, istoric și critic literar militant, orator, lingvist, memorialist și profesor universitar de prim rang, care își fascina auditoriul. Plus activitățile sale politice, conferințele, numeroasele călătorii și volume care le descriu. Să zugrăvești imaginea integrală a unui fenomen aproape supraomenesc este dificil, nerămînîndu-ți decît speranța de a reuși să
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
a fost principala manifestare a "sistemului" lui Iorga, complexele lui mesianice privind demnitatea sa putînd fi înțelese numai în lumina combativității sale. Iorga istoricul, dramaturgul, oratorul, profesorul universitar, mai cu seamă Iorga ziaristul și criticul literar și chiar și Iorga memorialistul, întreaga gamă uluitoare a activităților lui demonstrează vigoarea luptei sale. A fost un luptător și un animator, nu rămînea pasiv la nimic. Dr. Samuel Johnson spunea cîndva: "Intențiile trebuie să se bizuie pe acțiuni". Pentru Iorga, chiar și în domeniul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
lor, cel puțin În Occident, erau recunoscători pentru stabilitatea politică și siguranța materială din acea perioadă, În contrast cu ororile anterioare. Dar cei care erau prea tineri ca să țină minte anii ’60 nu se dădeau În vânt după autoproslăvirea solipsistă a bătrânilor memorialiști ai epocii, iar cei mai bătrâni, care trăiseră toată viața sub comunism, Își aminteau nu numai slujbele garantate, chiriile ieftine și străzile sigure, ci și decorul cenușiu de talente irosite și speranțe zădărnicite. De ambele părți ale Cortinei, nu se
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
adjunct la cotidianul „Tribuna Ardealului” (1993-1994). Ulterior intră în Catedra de sociologie a Facultății de Sociologie și Asistență Socială a Universității „Babeș-Bolyai”, avansând până la gradul de profesor. Debutează la „Tribuna” în 1971, iar editorial cu lucrarea Onisifor Ghibu, educator și memorialist, apărută în 1983. Mai colaborează la „Steaua”, „Familia”, „Telegraful român”, „Cercetări de lingvistică”, „Studia Universitatis «Babeș-Bolyai»” (e secretar de redacție din 2000), „Cercetări sociale”, „Sociologie românească”, „Caiete silvane” (Zalău), „România literară”, „Făclia” (Cluj-Napoca), „Sălajul”, „Piața literară”, „Datina” (Constanța) ș.a. În
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290476_a_291805]
-
colinde, strigături, orații de nuntă, descântece, hore etc., dar și relatări ale informatorilor despre diverse obiceiuri și practici arhaice), dosar alcătuit cu ajutorul unui chestionar aplicat în județul Cluj, se argumentează coerența spirituală a universului arhaic. SCRIERI: Onisifor Ghibu, educator și memorialist, Cluj-Napoca, 1983; Coresi, București, 1985; Timotei Cipariu. Arhetipuri ale permanenței românești (în colaborare cu Valeriu Nițu), Cluj-Napoca, 1988; Sistemul culturii țărănești, pref. Petru Poantă, Cluj-Napoca, 2000; Introducere în sociologia rurală, Iași, 2001. Ediții: I.L. Caragiale, Politice, introd. V. Fanache, Cluj-Napoca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290476_a_291805]
-
permanenței românești (în colaborare cu Valeriu Nițu), Cluj-Napoca, 1988; Sistemul culturii țărănești, pref. Petru Poantă, Cluj-Napoca, 2000; Introducere în sociologia rurală, Iași, 2001. Ediții: I.L. Caragiale, Politice, introd. V. Fanache, Cluj-Napoca, 2000. Repere bibliografice: Eugen Evu, „Onisifor Ghibu, educator și memorialist”, „Drumul socialismului”, 1984, 8 142; Nae Antonescu, „Coresi”, „Pagini sătmărene”, 1986, 2; Aureliu Goci, „Coresi”, RL, 1986, 23; Petru Poantă, „Coresi”, ST, 1986, 6; Gheorghe Buluță, Filolog și istoric, LCF, 1988, 52; Clujeni ai secolului 20. Dicționar esențial, Cluj-Napoca, 2000
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290476_a_291805]
-
în cărțile precedente, chiar presentimentul evanescent al unei surpări afective e irizat de lumină. În Mihail Sadoveanu, povestitor și corespondent de război (1978), M. își propune să înregistreze minuțios toate scrierile autorului referitoare la viața militară, angrenând în expunere pe memorialist, pe povestitor, pe romancier și pe corespondentul de război, cu o informație detaliată referitoare la experiența militară, stagiul și participările scriitorului la campaniile din 1913 și 1917. Același mod al criticii descriptive e prezent în monografia C. Stere, scriitorul (1978
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288323_a_289652]
-
C., „totul are un sens”, detectabil, dincolo de ceea ce se vede, prin „intuiția suprarealității”. În „heraldica” de mitice rezonanțe a îngânduratului epistolier, și opera de artă poate să incite la o „evadare în supranatural”. Descinzând din imperiul „irealității” în orizontul realului, memorialistul povestește, cu un fior al retrăirii, despre lumea de culori, miresme și forme prin care i-a fost dat să treacă. „Spectacolul anotimpurilor”, „descoperirea mării”, „vasta și luminoasa nostalgie a Moldovei”, a Iașilor îndeosebi sunt imagini și stări zugrăvite în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286067_a_287396]