1,562 matches
-
în goana mare spre Bd. de Sebastopol. Privirile mele curioase și avide așteaptă minuni și întâlnesc numai un bulevard ca toate, cu palate și prăvălii ca pretutindeni, cu o mișcare obișnuită. (Liviu Rebreanu, Metropole) 1.Ilustrează două trăsături ale textului memorialistic. 2.Explică prezența exclamației din titlul fragmentului: Paris! 3.Motivează scrierea cu inițială majusculă: Bd. de Sebastopol. 4.Menționează o coordonată spațială și una temporală din fragment. 5.Comentează reacțiile călătorului din ultimul paragraf. 6.Transcrie o imagine auditivă și
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
Comentează, în 4-6 rânduri, aprecierea critică a lui Eugen Simion: N. Steinhardt, evreu, trece în închisoare la ortodoxie și, când iese, laudă detenția ce i l-a adus pe Dumnezeu. 9. Exprimă-ți, în 6-10 rânduri, opinia în legătură cu succesul literaturii memorialistice după 1989. Barem de notare: se acordă câte 1 punct pentru fiecare cerință corect rezolvată și 1 punct din oficiu. CAPITOLUL PERIOADA POSTBELICĂ- DRAMATURGIA Testul nr. 95 Rezolvă cerințele, cu privire la fragmentul de mai jos: Anti-piesă Scena I Interior burghez englezesc
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
Preocuparea consecventă de a cultiva nonapartenența moldovenilor din Basarabia la trunchiul comun al românilor a fost observată și din Bucovina, teritoriu care a cunoscut o soartă parțial asemănătoare, fiind timp de 144 de ani În stăpînirea Austriei. În Însemnările sale memorialistice, Ancuța Nandriș Cudla, din regiunea Cernăuți, care avea doar trei clase, observa că românii deportați În Siberia În 1940 se Împărțeau În două: Bucovinenii ne-am scris În toate documentele că sîntem români, dar basarabenii au fost scriși moldoveni. E
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
verbe și pronume la persoana I, interjecții, enunțuri exclamative, prin lungirea emfatica a sunetelor, folosirea diminutivelor și augmentativelor, preferința pentru un anumit termen din seria de sinonime aflată la dispoziția vorbitorului. *O întâlnim în poezie, dar și în eseu, publicistică, memorialistică confesiuni, comentarii, interpretări critice etc. *Ex: Ah, când eram tânăr, toată lumea era a mea! Hai mai bine despre copilărie să povestim! 2. FUNCȚIA PERSUASIVĂ/ CONATIVĂ/ RETORICA/ DE APEL/ INSTRUMENTALĂ (axată pe RECEPTOR) *Orientează enunțul către receptor *Scop : servește la incitarea
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
noastră, ci de materialele primite la redacție. Care considerați că sunt autoarele ce au reușit să se impună în anii postdecembriști și ce au adus nou creațiile lor în domeniul abordat? Anii postdecembriști au vehiculat nume incontestabile în poezie, proză, memorialistică, publicistică, poate mai puțin în eseistică. Nu știu dacă în această perioadă s-au scris capodopere, dar cu siguranță sunt și persoane feminine care au întreținut profesionist scena literară: Gabriela Melinescu, Mariana Marin, Marta Petreu, Angela Marinescu, Gabriela Adameșteanu, Magdalena
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
noastră, ci de materialele primite la redacție. Care considerați că sunt autoarele ce au reușit să se impună în anii postdecembriști și ce au adus nou creațiile lor în domeniul abordat? Anii postdecembriști au vehiculat nume incontestabile în poezie, proză, memorialistică, publicistică, poate mai puțin în eseistică. Nu știu dacă în această perioadă s-au scris capodopere, dar cu siguranță sunt și persoane feminine care au întreținut profesionist scena literară: Gabriela Melinescu, Mariana Marin, Marta Petreu, Angela Marinescu, Gabriela Adameșteanu, Magdalena
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
pot ieși din dimensiunea istorică a realului, a actualului, căci am asista astfel la o încălcare a planurilor. Libertatea umană este redusă la sfera actualului, a legităților terestre, neputând intra în conjuncție cu libertatea lui Dumnezeu. Parafrazând titlul unei lucrări memorialistice a lui Victor Ioan Pica, Libertatea are chipul lui Dumnezeu, putem afirma că libertatea este un alter divin, consubstanțial ipotezei omenești. Problema libertății gravitează în jurul a două concepte: determinismul interpretat ca o succesiune de cauze și efecte, toate într-un
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
făcuse o fobie, o fixație. L-am compătimit sincer. Apoi nu l am mai văzut niciodată. Mi-am reamintit toate acestea (și multe altele) citindu-i ultima carte: Nae Ionescu. Așa cum l-am cunoscut (București, Humanitas, 1992, 174 pp.) Document memorialistic important, fără îndoială. Dar inegal, amestec de analize și mărturii esențiale, alături de multe detalii anodine și nesemnificative, de anecdote oarecare și scene nelegate între ele, insuficient elaborate. Uneori se simte și o anumită discreție voită. Alteori, efectul rememorării este predominant
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
ianuarie - iunie 1941) - Mihai Antonescu (iunie 1941 - august 1944); - Grigore Niculescu Buzești ( august - noiembrie 1944) - Constantin Visoianu (noiembrie 1944 - februarie 1944) ; -Gh. Tătărescu (martie 1945 - noiembrie 1947). Este remarcabil că unii dintre cei menționați neau lăsat importante volume cu caracter memorialistic , alții (precum Grigore NiculescuBuzești) diverse sinteze de serviciu , în vreme ce Antonescu și Tătărescu - materiale ce acoperă fonduri întregi în arhivele noastre diplomatice ori mărturii cuprinse în colecții internaționale de documente, cel dintâi grație raporturilor lor speciale cu Adolf Hitler și colaboratorii
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
cu avertizarea asupra efectului lor deformator, aceste direcții își dezvăluie precaritatea. O bună cunoaștere a literaturii vechi și a surselor de informare în domeniu demonstrează Orizonturi medievale (2003), unde se identifică elemente anticipative ale „jurnalului intim” și se analizează dimensiunea memorialistică a primelor texte românești. SCRIERI: Jurnalul unui an satanic, București, 2001; Secvențe literare contemporane, I-II, București, 2001-2002; Despre Preda și alte eseuri neconvenționale, București, 2003; Orizonturi medievale, București, 2003. Ediții: Ilarie Chendi, Eminescu și vremea sa, pref. edit., București
VONCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290642_a_291971]
-
proza lui Fănuș Neagu și a lui Ștefan Bănulescu. Cu Oraș de provincie (1954) prozatorul trece în mica lume a „târgurilor unde se moare”, dar nu pentru a descoperi „moartea cotidiană”, ci tocmai pentru a semnala înfrângerea acesteia. Adoptând formula memorialistică, naratorul descrie un orășel bănățean, nu altul decât urbea natală a lui V., asemănătoare micilor localități pseudourbane din proza lui Mihail Sadoveanu, Cezar Petrescu, Ion Călugăru: târg prăpădit, amorțit în inerția unei patriarhalități somnolente, apăsat de cenușiul cotidian, dar care
VINTILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290580_a_291909]
-
lui, pe sufletul lui. Pe întreaga lui ființă și viață”). Personajele, conflictul reprezintă parametri ideologici, schematizați, anticipativi, montați într-un ansamblu cu miză educativă. În 1975 lui V. i se editează volumul Însemnările unui ucenic politic de odinioară. Sunt pagini memorialistice cu mesajul la vedere, destinate tineretului, spre luare-aminte asupra formării unui intelectual „democrat” în atmosfera culturală și ideologică a Iașului interbelic. Se rememorează ambianța familială, anii de studii, confruntările cu militanții de dreapta, sunt evocate câteva figuri din lumea literară
VOITIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290636_a_291965]
-
darul de a-l scoate pe marele critic din zodia unilaterală a acuzelor și a represaliilor de până atunci. Lovinescu e studiat ca scriitor într-o nouă carte, E. Lovinescu, artistul (1969), unde sunt avute în vedere literatura de imaginație, memorialistica și portretistica. O secțiune specială reconstituie ultimul mare roman al criticului, Mălurenii, rămas în manuscris. Transformat în pasiune, interesul cercetătoarei se prelungește în urmărirea destinului acestuia în epocă și postumitate într-o panoramă intitulată Confruntări în critica deceniilor IV-VII. E.
VRANCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290650_a_291979]
-
de Filosofie a Universității müncheneze. Emisiunile radiofonice din ciclul „Lumea creștină”, realizate de el, sunt difuzate sub pseudonimul Lucian Loga. După pensionare, în 1980, se stabilește definitiv la Freiburg im Breisgau. Toate evenimentele acestei biografii au fost exploatate în volumul memorialistic Întâlnire cu oameni și idei, publicat postum, în 1995. În perioada studiilor universitare colaborează sporadic cu recenzii și microeseuri la revista „Pagini literare” din Turda, unde și debutează, la „Vremea”, „Revista Fundațiilor Regale” ș.a. Coleg de serie cu Grigore Popa
VUIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290661_a_291990]
-
continue în centrul vieții literare a secolului, V.r. a devenit în timp o instituție. S-a scris mult pe marginea existenței ei, iar în literatură a intrat ca personaj în Masa umbrelor de Ionel Teodoreanu și în numeroase pagini memorialistice. Mai toate elogiile au în vedere calitățile care individualizează publicația, viața ei neîntreruptă, cum afirma Cezar Baltag în 1996: „Faptul că o revistă de cultură românească și bună tradiție europeană a supraviețuit fracturilor istorice, politice și culturale care au marcat
VIAŢA ROMANEASCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290533_a_291862]
-
1988) ș.a. Cercetările lui Z. se bazează pe o documentare amănunțită și bogată, fără să fie neglijat aspectul artistic al operei abordate. Cartea Între document și evocare (1975) urmărește, între altele, sursele utilizate de Zamfir C. Arbore în scrierile sale memorialistice, iar monografia Creația literară a lui B. P. Hasdeu și folclorul (1983) analizează importanța literaturii populare ca izvor de inspirație pentru romanul Ursita, scrierea istorică Ioan Vodă cel Cumplit, drama Răzvan și Vidra și pentru alte opere. SCRIERI: Proza lui
ZAVULAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290719_a_292048]
-
recent intrate în Uniunea Europeană: Bulgaria, Cehia, Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, România, Slovacia, Slovenia, Ungaria. Din fiecare țară a fost ales un juriu format din cincisprezece persoane, care va desemna o carte publicată între 1990 și 2004 Ăroman, nuvelistică, memorialistică) și care să nu fi fost tradusă în mai mult de trei limbi europene. Fericitului câștigător, Dumnezeul traducerilor îi va pune mâna-n cap. Volumul său va apărea în engleză, în limbile țărilor nou aderate și în celelalte cincisprezece limbi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2174_a_3499]
-
Preocuparea consecventă de a cultiva nonapartenența moldovenilor din Basarabia la trunchiul comun al românilor a fost observată și din Bucovina, teritoriu care a cunoscut o soartă parțial asemănătoare, fiind timp de 144 de ani în stăpînirea Austriei. În însemnările sale memorialistice, Ancuța Nandriș Cudla, din regiunea Cernăuți, care avea doar trei clase, observa că românii deportați în Siberia în 1940 se împărțeau în două: „Bucovinenii ne-am scris în toate documentele că sîntem români, dar basarabenii au fost scriși moldoveni“ <footnote
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
anul VI, nr. 60, mai 2011 Umbra lui Don Juan Romanul Ion Vianu, Necredinciosul,* poate fi considerat o scriere reprezentativă în opera sa, dat fiind faptul că scriitorul a publicat deja o serie de proze, eseuri și texte cu caracter memorialistic ce anticipează, în diferite sensuri, această apariție. Mai mult, originalitatea viziunii și fluiditatea narațiunii îi conferă un statut aparte în spațiul literar românesc. Povestea propriu-zisă are, între ingredientele imediat perceptibile, o evidentă notă psihanalitică și o ancorare solidă în mitul
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
cum îi scria Miei la 29 mai din Băiliești-Focșani, ci în iulie, să și-l petreacă la Priponești cum visa el în scrisoarea amintită cu scrisul său printre rândurile păstrate drept completare, dar și în primul volum al cărții sale memorialistice. Preocupările sale pentru luarea concediului și păstrarea cu grijă a documentelor de la căsătoria la ofițerul de stare civilă, în vederea căsătoriei religioase, așteptate cu atâtea mari planuri s-au precipitat și ele, într-un fel conjugându-se reciproc, pentru că, vorba profesorului
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
însemnări ale veteranului Leonida Goga, vasluian, ca și noi, din Sipeni, comuna Blăgești, motiv, probabil, care i-a apropiat pe cei doi foști combatanți. Prețioasă lucrarea! Mare și generos angajamentul gazdei mele de a-l ajuta să facă o completare memorialistică cu spusele camaradului de ocazie la propriile documente păstrate și relatate în Călătoria sa de acum terminată - „Călător...prin vâltoarea vremii”, la ceea ce făcuse și un alt coleg de generație al lor de la Iași - Ioan Costache Enache - în cartea „Eroi
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
Fetescu, Toamnă la Copou, proză, Editura PIM Iași, 2005, prefață; Vasile Fetescu, Vâslaș în luntrea vieții, Editura PIM Iași, 2006, postfață; Ioan Costache Enache, Boțești-Gugești Monografie, Editura PIM Iași, 2008 - postfață; Ioan Costache Enache, Eroi au fost, cu un medalion memorialistic, Editura PIM Iași, 2010; C. Manoliu, Iubiri pasagere, Jurnalul unei vieți, cuvânt explicativ, Editura PIM Iași, 2011; Marian Ciornei, Îngusta cărare către lumină, Editura PIM Iași, 2011 - prefață; Despa Dragomir, Întoarcere în timp, Editura PIM Iași, 2011 - prefață; Marian Ciornei
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
V-a Informații și Contrainformații, cu Biroul 1 Informații (compus din patru subbirouri) și Biroul 2 Contrainformații (compus din două subbirouri). Relatări despre organizarea, funcționarea și rezultatele serviciului de informații al armatei au apărut, după 1918, mai ales în lucrările memorialistice ale unor comandanți militari, unii dintre aceștia fiind și buni teoreticieni atât înainte cât și după primul război mondial. Generalul G. D. Mărdărescu a publicat în 1921 Campania pentru dezrobirea Ardealului și ocuparea Budapestei 1918-1920, în care arată, printre altele
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
actele dăunătoare siguranței statului. Deși mai nou în peisajul «intelligence-ului autohton», Serviciul Jandarmeriei a dovedit, în scurt timp, atât necesitatea de a exista, cât și valoarea pe care o are, devenind un concurent serios pentru celelalte structuri. Conform unor surse memorialistice, se pare că la organizarea serviciului de informații al Jandarmeriei și-a adus aportul Constantin Dumitrescu, care avea studii juridice și economice. Interesul conducerii I.G.J., în special a generalului Constantin Dimitrescu, și continuitatea la șefia serviciului, unde au activat locotenent-colonel
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
o schiță cu dispunerea marilor unități (sediul comandamentelor de corp de armată și divizii, precum și aria de responsabilitate) ale celor trei state, la nivelul lunii aprilie 1934, care, în ceea ce privește România, se afla foarte aproape de realitate. O altă lucrare, cu caracter memorialistic și beletristic, a fost tradusă din limba rusă, după apariția în ziarul „Segodnea” din Riga, la 3 septembrie 1937. Știrea principală, care dădea ca locație Bucureștiul, a fost legată de Angelica Galtz, cea care și-a împușcat amantul după care
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]