11,082 matches
-
parte merele, perele, caisele, piersicile, prunele, afinele, pepenii galbeni (soiuri tip Charantaise și Honeydew), pepeni verzi și tomatele. Unele fructe și majoritatea produselor horticole sunt de tip neclimacteric, intensitatea respirației scăzând la acestea permanent și fără fluctuații deosebite până în faza metabolică finală. Fructe neclimacterice sunt cireșele, vișinele, zmeura, căpșunele, strugurii, castraveții, ardeii și pătlăgelele vinete. 106 (Kays,J.S.,1990). După Salunkhe, D. K. și colab. (1992), la pepeni, unele grupe de soiuri sunt de asemenea neclimacterice. Complexul de factori și deosebirile
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
deranjamente, leziuni sau striviri, determină creșterea activității respiratorii la produsele respective. După înghețuri ușoare, în momentul revenirii se constată de asemenea o intensificare a respirației produselor. Mărimea fructelor sau legumelor influențează suprafața lor de respirație și implicit intensitatea acestui proces metabolic. (graficul creșterii evoluează invers proporțional cu graficul intensității respiratorii fig.4.2.). Porozitatea și permeabilitatea produselor influențează schimburile de gaze ale acestora cu exteriorul, fiind un caracter de specie și chiar de soi. Respirația anaerobă Numită și intramoleculară, respirația anaerobă
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
sâmburii se lemnifică. Maturarea semințelor la pătlăgelele vinete, dovlecei, castraveți, bame, fasole sau mazăre de grădină, ardei gras etc, constituie o fază când maturitatea de consum a acestor produse a fost depășită. f) supramaturarea este caracterizată prin reducerea intensității proceselor metabolice, diminuarea rezistenței la agenții externi, deprecierea fermității, culorii, gustului sau aromei. Este faza de declin, care precede moartea produselor horticole. Pentru unele produse cum sunt tomatele, aceste faze sunt codificate și menționate în STAS 1421-88: F0 (maturarea verde), gradul I
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
parazite și saprofite se dezvoltă bine într-un domeniu de pH slab alcalin-acid (9-4). Bacteriile se dezvoltă mai bine în mediu acid. Compoziția atmosferică modificată poate frâna biodegradarea. Ciupercile sunt în mare parte aerobe, având nevoie de oxigen în activitatea metabolică. Acumularea CO2 devine dăunătoare pentru ciuperci. Rezistența naturală sau imunitatea fructelor și legumelor la atacul microorganismelor este legată de particularitatea lor morfologică, anatomică, biochimică (concentrația în săruri, presiunea osmotică a sucului celular, prezența fitoncidelor, pH-ul, sistemul enzimatic etc.), dar
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
o metodă mai veche, în aparență mai accesibilă. Metoda prezintă inconveniente, prin faptul că 40-50% din transport îl reprezintă gheața. Stratificarea cu solzi (fulgi) de gheață, sub produs și deasupra acestuia, duce la cumularea CO2 și poate afecta unele procese metabolice. Se recomandă ca produsele prerăcite să se transporte cu mașini izoterme. În Franța și în SUA există instalații speciale în cadrul CF, mult răspândite, pentru produsele horticole destinate transportului în contact direct cu gheața (Gherghi, A., 1994). Prerăcirea cu azot lichid
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
actuale obiectivele evaluării sunt multiple: definirea HTA: valorile TA, labilitatea valorilor tensionale, variațiile nictemerale; identificarea afectării organelor țintă (cord, creier, ochi, rinichi), element esențial pentru stadializare și prognostic; cuantificarea factorilor de risc cardiovascular asociați: hiperlipemie, diabet zaharat, obezitate, alte tulburări metabolice; caracterizarea pacientului sub raportul vârstei, sexului, comorbidităților coexistente care pot modifica evoluția bolii; identificarea cauzelor (eventual curabile) de HTA secundară. În mod practic, sintetic, există trei întrebări cheie la care clinicianul este necesar să răspundă în diagnosticul HTA: 1. Prezintă
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
alb prezintă un risc cardiovascular estimat mai mic decât cei cu TA crescută atât la 52 cabinet cât și la măsurarea ambulatorie automată, însă riscul este superior subiecților normotensivi. Identificarea hipertensiunii izolate de cabinet necesită obigatoriu screeningul factorilor de risc metabolici și a leziunilor de organ țintă. Acești pacienți necesită terapie nonfarmacologică și urmărire periodică. Tratamentul farmacologic trebuie inițiat când s-au identificat afectarea organelor țintă sau un profil de risc cardiovascular înalt. Tabelul 4.16. Hipertensiunea de halat alb Fenomenul
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
numai pentru a cuantifica riscul cardiovascular global inițial, ci și pentru a monitoriza eficiența tratamentului. Conform ghidurilor actuale, screening-ul pentru detecția microalbuminuriei reprezintă un procedeu de rutină, necesar a fi efectuat la toți pacienții hipertensivi, precum și la subiecții cu sindrom metabolic chiar în prezența tensiunii arteriale normal înalte. Ecocardiografia și ecografia Doppler vascular sunt de asemenea recomandate de ghidurile actuale, mai ales la pacienții la care leziunile organelor țintă nu sunt detectate prin investigații de rutină, ca de exemplu electrocardiograma, precum și
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
24 ore) Boală arterială periferică Retinopatie avansată: hemoragii sau exudate, edem papilar 84 Ghidul ESH/ESC din 2007, aduce suplimentar noi mențiuni necesare stratificării riscului cardiovascular global, de care clinicianul trebuie să țină seama în evaluarea pacientului hipertensiv (1): sindromul metabolic a fost menționat pentru că reprezintă un grup de factori de risc asociat adesea cu HTA, care crește semnificativ riscul cardiovascular global (53); s-a pus accentul pe identificarea afectării organelor țintă, deoarece leziunile subclinice ale acestora indică o progresie în
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
pacienților cu HTA în grupele de risc cardiovascular înalt și foarte înalt. HTA cu risc cardiovascular global înalt/ foarte înalt TAs ≥180 mmHg și/sau TAd ≥110 mmHg; TAs >160 mmHg cu TAd scăzută (<70 mm Hg); Diabet zaharat; Sindrom metabolic; ≥3 factori de risc cardiovascular; Unul sau mai multe dintre următoarele afectări subclinice ale organelor țintă: - HVS electrocardiografic (în special cu „strain“) sau HVS ecocardiografic (în special concentrică); - Prezența ultrasonografică a îngroșării peretelui arterelor carotide sau a plăcii aterosclerotice; - Rigiditatea
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
1) Condiții asociate HTA în care există indicații pentru folosirea -blocantelor Contraindicații absolute Contraindicații relative Angină pectorală postinfarct miocardic insuficiență cardiacă congestivă sarcină tahiaritmii glaucom Astm bronșic bloc AV grad 2 sau 3 Boală vasculară periferică intoleranță la glucoză sindrom metabolic pacienți activi fizic (atleți) BPOC Efecte adverse asociate folosirii --blocantelor Generale: Artralgii, astenie, oboseală, diaforeză, edem, mialgie, faringită, retenție urinară Sistem nervos central: Depresie, vertij, halucinații, cefalee, insomnie, parestezii Oculare: Lăcrimare, iritație oculară, xeroftalmie Cardiovasculare: Hipotensiune ortostatică, vasoconstricție periferică, edem
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
ventriculară, angină pectorală, blocuri atrioventriculare, stop cardiac Respiratorii: Bronhospasm, wheezing, dispnee Digestive: icter, diaree, dispepsie, necroză hepatică, grețuri, vărsături, flatulență, constipație, creșterea enzimelor de citoliză hepatică, hipoglicemie Sexuale: tulburări ale ejaculării, impotență, scăderea libidoului Cutanate: Hiperpigmentație, alopecie, dermatită exfoliativă, prurit Metabolice: Creștere ponderală, creșterea colesterolului și trigliceridelor, creșterea rezistenței la insulină 111 O analiză recentă a rezultatelor tratamentului antihipertensiv la 40000 de pacienți, a arătat că tratamentul cu -blocante nu este inferior altor opțiuni monoterapeutice (63), deși studiul CAFÉ (64) sugerează
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
exista diferențe între efectele asupra tensiunii arteriale sistolice și asupra celei diastolice, diferențe care însă se atenuează la vârstnici (65, 66). Există dovezi clare că --blocante, precum și diureticele, și în mod special când sunt administrate în combinație, au efecte adverse metabolice cu facilitarea declanșării diabetului zaharat, la pacienții cu toleranță scăzută la glucoză (67, 68). La momentul actual există încă incertitudini legate de prognosticul evolutiv al diabetului zaharat indus medicamentos, în comparație cu cel apărut prin evoluție naturală (69). Studiile care au realizat
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
și o scădere a incidenței evenimentelor coronariene cu 16%. Terapia are în plus efecte de prevenție a progresiei hipertensiunii arteriale spre stadii mai avansate (86). Contraindicații relative Hipertensiune sistolică izolată (vârstnici) Insuficiență cardiacă congestivă HTA la rasa neagra Gută Sindrom metabolic Intoleranță la glucoză Sarcină Efecte adverse asociate folosirii diureticelor tiazidice Hipopotasemie - poate fi evitată prin minimizarea dozelor administrate. Trebuie evitată în special la pacienții diabetici și la cei tratați cu digitală. Hiperlipidemie Pe termen scurt: creșterea colesterolului total și a
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
de calciu este combinația verapamilului sau diltiazemului cu beta blocante datorită încetinirii conducerii atrioventriculare și efectelor inotrop negative aditive (95). Pe de altă parte, combinația dihidropiridinelor și beta blocantelor reprezintă o 120 combinație eficientă în tratamentul hipertensiunii arteriale esențiale. Efectele metabolice sunt considerate de primă importanță în tratamentul hipertensiunii arteriale datorită necesității reducerii riscului cardiovascular global. Blocanții canalelor de calciu sunt neutri din punct de vedere a efectelor asupra profilului lipidic și glucidic. Studiile randomizate au demonstrat clar că tratamentul folosind
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
IECA, în tratamentul HTA (1) Condiții asociate HTA în care există indicații pentru folosirea IECA Contraindicații absolute Contraindicații relative Insuficiență cardiacă Disfuncție sau hipertrofie ventricul stâng Post - infarct miocardic Nefropatie diabetică Nefropatie nondiabetică Ateroscleroză carotidiană Proteinurie/ microalbuminurie Fibrilație atrială Sindrom metabolic Sarcină Edem angioneurotic Hiperpotasemie Stenoză arteră renală bilaterală Efecte adverse asociate folosirii IECA Astenie, vertij, cefalee, infecții tract respirator superior, edem facial, dispepsie, diaree, lombalgii, tuse. Studiile pe animale de laborator au arătat efectele IECA de încetinire a progresiei leziunilor
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
blocanților receptorilor angiotensinei II, în terapia HTA Condiții asociate HTA în care există indicații pentru folosirea blocanților receptorilor angiotensinei II Contraindicații absolute Contraindicații relative Insuficiență cardiacă Nefropatie diabetică Post infarct miocardic Proteinurie/ microalbuminurie Hipertrofie de ventricul stâng Fibrilație atrială Sindrom metabolic Tuse indusă de IECA Sarcină Hiperpotasemie Stenoză de arteră renală bilaterală Efecte adverse asociate folosirii BRA Vertij, cefalee, fatigabilitate, tuse, grețuri, diaree, angioedem. 5.2.3. Strategii terapeutice. Folosirea preferențială a anumitor antihipertensive 5.2.3.1. Principii generale Se
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
canalelor de calciu și diuretic tiazidic beta-blocant și blocant al canalelor de calciu dihidropiridinic Combinația între beta-blocante și un diuretic tiazidic a fost de asemenea testată cu succes, dar nu este de recomandat ca terapie inițială la pacienții cu sindrom metabolic. Utilizarea unui IECA în asociere cu un blocant al receptorilor de angiotensină prezintă încă îndoieli cu privire la potențarea efectelor benefice ale celor două medicamente, dar și riscul sporirii efectelor adverse. Totuși se așteaptă confirmarea efectelor benefice în special la pacienții cu
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
special în diabetul zaharat de tip 2. Pacienții hipertensivi care asociază obezitate centrală, dislipidemie caracteristică (hipertrigliceridemie, HDL-colesterol scăzut), rezistența la insulină cu hiperinsulinemie concomitentă sunt predispuși la dezvoltarea tipului 2 de diabet, alcătuind astfel tabloul complet al pacientului cu sindrom metabolic. Continuumul cardiovascular și metabolic este un concept complex care definește evoluția în dinamică a sindromului metabolic. Conform acestui concept cumulul factorilor de risc 153 determină evoluție comună, atât spre boală metabolică, cât și spre afecțiune cardiovasculară. Conceptul de risc cardiometabolic
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
de tip 2. Pacienții hipertensivi care asociază obezitate centrală, dislipidemie caracteristică (hipertrigliceridemie, HDL-colesterol scăzut), rezistența la insulină cu hiperinsulinemie concomitentă sunt predispuși la dezvoltarea tipului 2 de diabet, alcătuind astfel tabloul complet al pacientului cu sindrom metabolic. Continuumul cardiovascular și metabolic este un concept complex care definește evoluția în dinamică a sindromului metabolic. Conform acestui concept cumulul factorilor de risc 153 determină evoluție comună, atât spre boală metabolică, cât și spre afecțiune cardiovasculară. Conceptul de risc cardiometabolic asociază elementele sindromului metabolic
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
HDL-colesterol scăzut), rezistența la insulină cu hiperinsulinemie concomitentă sunt predispuși la dezvoltarea tipului 2 de diabet, alcătuind astfel tabloul complet al pacientului cu sindrom metabolic. Continuumul cardiovascular și metabolic este un concept complex care definește evoluția în dinamică a sindromului metabolic. Conform acestui concept cumulul factorilor de risc 153 determină evoluție comună, atât spre boală metabolică, cât și spre afecțiune cardiovasculară. Conceptul de risc cardiometabolic asociază elementele sindromului metabolic și factorii de risc dovediți în declanșarea bolii cardiovasculare, reprezentați în figura
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
diabet, alcătuind astfel tabloul complet al pacientului cu sindrom metabolic. Continuumul cardiovascular și metabolic este un concept complex care definește evoluția în dinamică a sindromului metabolic. Conform acestui concept cumulul factorilor de risc 153 determină evoluție comună, atât spre boală metabolică, cât și spre afecțiune cardiovasculară. Conceptul de risc cardiometabolic asociază elementele sindromului metabolic și factorii de risc dovediți în declanșarea bolii cardiovasculare, reprezentați în figura 5.8. Fig. 5.8. Conceptul de risc cardiovascular și cardiometabolic. Momentul apariției hipertensiunii la
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
metabolic este un concept complex care definește evoluția în dinamică a sindromului metabolic. Conform acestui concept cumulul factorilor de risc 153 determină evoluție comună, atât spre boală metabolică, cât și spre afecțiune cardiovasculară. Conceptul de risc cardiometabolic asociază elementele sindromului metabolic și factorii de risc dovediți în declanșarea bolii cardiovasculare, reprezentați în figura 5.8. Fig. 5.8. Conceptul de risc cardiovascular și cardiometabolic. Momentul apariției hipertensiunii la un diabetic de tip 1 este de obicei corelat cu debutului nefropatiei. În
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
fiind cu HTA sau cu insuficiența renală (23). Tipic pacientul cu boală aterosclerotică a arterelor renale este vârstnic, prezintă multiple localizări ale leziunii vasculare aterosclerotice (artere coronare, artere ale membrelor inferioare, 204 carotide) și sunt de obicei fumători, cu sindrom metabolic sau diabet zaharat și prezintă insuficiență renală (23). Un studiu realizat de Hansen și colaboratorii care a inclus 834 subiecți vârstnici și care a utilizat ecografia Doppler a arterei renale a identificat stenoză semnificativă (mai mult de 60% din lumenul
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
Absorbția electroliților 49 8.6. Absorbția medicamentelor 52 8.7. Absorbția la nivelul colonului 52 9. Noțiuni de fiziologie hepatică 53 9.1. Circulația hepatică 53 9.2. Funcțiile hepatice de stocare și filtrare a sângelui 55 9.3. Funcția metabolică a ficatului 55 9.4. Funcția secretorie și excretorie a ficatului 57 10. Comportamentul alimentar 57 FIZIOLOGIA CIRCULATIEI D. N. Serban 11. Sistemul circulator 60 11.1. Organizarea funcțională a aparatului cardiovascular 61 11.2. Parametri și legi de bază
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]