4,293 matches
-
și transparențelor rafinate, Minodora Dobrovăț Bîzgă s-a înscris de timpuriu în familia acuareliștilor ieșeni a cărei apetență pentru visările colorate poartă amprenta liricului și sentimentalului. Atrasă constant de poezia anotimpurilor, de delicata și sensibila percepție a orizonturilor vaste, de metafizica peisajului, ea a încercat în ultima vreme să amplifice registrul introspectiv, trecând cu lejeritate de la fastuoasele impresii, la caracterologie și expresie. Nu o dată, prin frumusețe, unele imagini devin de-a dreptul ireale și diafane. Privitorul participă la aceste exerciții de
POEME IN LUMINA SI CULOARE de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 806 din 16 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345281_a_346610]
-
gol nu iese plinul făr' de impulsul creator, tot astfel și mișcarea vine de la eternul Prim motor. El, unitar și neîntins, cum Binelui îi șade bine, Divinitatea e in actu Prin faptele-i pe drept divine. Filosofia, prin urmare (în Metafizica o spun) nu-i la-ndemâna orișicui, deși pare un bun comun: Să afle cauzele prime ale ființei ce prin ea și-n ea cu brio ființează, aceasta e menirea sa! Privind atent la tot ce este - pământ, viață, stele
TESTAMENTUL LUI ARISTOTEL (CORPUS ARISTOTELICUM) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 808 din 18 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345307_a_346636]
-
ce-n logică-s fundamentale pentru a justului plinire. (O precizare se impune privind esența-n cugetare: Dacă Socrate-a intuit că noțiunea-i cea mai tare ca entitate logică, iar Platon a dezvăluit că a ideii entitate e una metafizică, în formă am încorporat mai mult de-o simplă entitate - ea pentru mine-i instrument al facerii neîncetate.) Apoi în Corpus am inclus aproape tot ce am mai scris în metafizică și etică, știință și estetică. De pildă, Fizica-i
TESTAMENTUL LUI ARISTOTEL (CORPUS ARISTOTELICUM) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 808 din 18 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345307_a_346636]
-
Platon a dezvăluit că a ideii entitate e una metafizică, în formă am încorporat mai mult de-o simplă entitate - ea pentru mine-i instrument al facerii neîncetate.) Apoi în Corpus am inclus aproape tot ce am mai scris în metafizică și etică, știință și estetică. De pildă, Fizica-i o carte atât de antiplatoniciană, încât pot fi învinuit c-am conceput-o dintr-o toană. Știm însă foarte bine că una-i lutul și-alta cerul! Așa și-aici, mi-
TESTAMENTUL LUI ARISTOTEL (CORPUS ARISTOTELICUM) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 808 din 18 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345307_a_346636]
-
înțelegerea noastră cu dimensiuni de legendă. Era atunci la modă existențialismul și noi îl socoteam pe Nae Ionescu un precursor al acestuia în România. Scrierile care circulau în taină printre noi erau: Logica, Roza Vânturilor, fragmente din cursul lui de Metafizică etc. Ca elevi, le citeam cu deliciul fructului interzis. Când am intrat în închisoare, legenda lui Nae Ionescu a crescut în ochii nostri, ai tinerilor de atunci, fiindcă toți intelectualii pe care i-am întâlnit în detenție, se socoteau elevii
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ… PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377711_a_379040]
-
cu idei convergente, nutriți de sentimentul comun al nevoii de cercetare și descoperire a unor noi teritorii spirituale încă neexplorate. Vocația de dascăl a lui Nae Ionescu se manifestă plenar prin impunerea sentimentului libertății în auditoriul său. Profesorul de logică, metafizică, teoria cunoașterii și filosofia religiilor evită programatic rutina, obișnuința, „lenea în gândire" și nu se repetă niciodată. Cursurile sale sunt mobile, niciodată aceleași, îmbogățite și redimensionate, un permanent prilej pentru profesor de a duce înțelegerea proprie și pe cea a
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ… PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377711_a_379040]
-
sub îngrijirea lui Gabriel Stănescu... Referințe bibliografice 1. Dan Ciachir, Gânduri despre Nae Ionescu, pag.16 2. Nae Ionescu, Problema mântuirii în Faust a lui Goethe, pag. 128 3. Dan Ciachir, op.cit., pag.24 4. Nae Ionescu, Curs de Istoria Metafizicei, pag.16 5. Nae Ionescu, Teoria Cunostintei, pag. 85 6. Dan Ciachir, op.cit., pag. 59 7. Ibidem, pag.97 8. Nae Ionescu, Curs de istoria metafizicei, pag. 98 9. Nae Ionescu, Curs de Logica, pag. 11 10. Nae Ionescu, Grafologie
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ… PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377711_a_379040]
-
pag. 128 3. Dan Ciachir, op.cit., pag.24 4. Nae Ionescu, Curs de Istoria Metafizicei, pag.16 5. Nae Ionescu, Teoria Cunostintei, pag. 85 6. Dan Ciachir, op.cit., pag. 59 7. Ibidem, pag.97 8. Nae Ionescu, Curs de istoria metafizicei, pag. 98 9. Nae Ionescu, Curs de Logica, pag. 11 10. Nae Ionescu, Grafologie, pag. 24 11. Nae Ionescu, Prelegeri de Istoria Filozofiei, pag.6 12. Dan Ciachir, op.cit., pag. 37 13. Nae Ionescu, Curs de Istoria Metafizicei, pag.10
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ… PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377711_a_379040]
-
de istoria metafizicei, pag. 98 9. Nae Ionescu, Curs de Logica, pag. 11 10. Nae Ionescu, Grafologie, pag. 24 11. Nae Ionescu, Prelegeri de Istoria Filozofiei, pag.6 12. Dan Ciachir, op.cit., pag. 37 13. Nae Ionescu, Curs de Istoria Metafizicei, pag.10 14. Dan Ciachir, op.cit., pag. 88 15. Mircea Vulcanescu, Nae Ionescu asa cum l-am cunoscut, pag. 124 16. Nae Ionescu, Fenomenul Legionar, pag.20 17. Istoria logicii, 1924-1925; Filosofia religiei. Fenomenele actului religios, 1924-1925; Logică, cu specială
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ… PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377711_a_379040]
-
88 15. Mircea Vulcanescu, Nae Ionescu asa cum l-am cunoscut, pag. 124 16. Nae Ionescu, Fenomenul Legionar, pag.20 17. Istoria logicii, 1924-1925; Filosofia religiei. Fenomenele actului religios, 1924-1925; Logică, cu specială privire asupra științelor exacte (teoria raționamentului), 1926-1927; Metafizica. Problema salvării în Faust-ul lui Goethe, 1926-1927; Logica formală (Teoria judecății), 1926-1928; Teoria cunoștinței metafizice; 1. Cunoașterea imediată, 1928-1929; Istoria logicii, 1929-1930; Teoria cunoștinței metafizice; 2. Cunoașterea mediată, 1929-1930; Istoria metafizicii ca tipologie a culturii, 1930-1931; Curs de logică generală
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ… PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377711_a_379040]
-
cu specială privire asupra științelor exacte (teoria raționamentului), 1926-1927; Metafizica. Problema salvării în Faust-ul lui Goethe, 1926-1927; Logica formală (Teoria judecății), 1926-1928; Teoria cunoștinței metafizice; 1. Cunoașterea imediată, 1928-1929; Istoria logicii, 1929-1930; Teoria cunoștinței metafizice; 2. Cunoașterea mediată, 1929-1930; Istoria metafizicii ca tipologie a culturii, 1930-1931; Curs de logică generală, 1934-1935; Logica colectivelor, 1934-1936. Între cursurile naeionesciene publicate după 1990 se numără: Curs de metafizică. Teoria cunoștinței metafizice. 1. Cunoașterea imediată. 1928-1929; Cunoașterea mediată. 1929-1930, Ediție îngrijită de Marin Diaconu, Editura
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ… PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377711_a_379040]
-
metafizice; 1. Cunoașterea imediată, 1928-1929; Istoria logicii, 1929-1930; Teoria cunoștinței metafizice; 2. Cunoașterea mediată, 1929-1930; Istoria metafizicii ca tipologie a culturii, 1930-1931; Curs de logică generală, 1934-1935; Logica colectivelor, 1934-1936. Între cursurile naeionesciene publicate după 1990 se numără: Curs de metafizică. Teoria cunoștinței metafizice. 1. Cunoașterea imediată. 1928-1929; Cunoașterea mediată. 1929-1930, Ediție îngrijită de Marin Diaconu, Editura Humanitas, București, 1991; Prelegeri de filosofia religiei, Ediție îngrijită de Marta Petreu, Biblioteca Apostrof, Cluj-Napoca, 1993; Curs de filozofie a religiei. 1924-1925, Prefață de
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ… PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377711_a_379040]
-
fără țel, fără un loc unde să-și găsească un strop de alinare. Cât de impasibil a rămas universul la toată această frământare, la acest supliciu strecurat, discret... într-o ființă atât de plăpândă, de fragilă și supusă degradării. Care metafizică poate răspunde atâtor întrebări, blesteme și rugi ce zguduie, adesea, temeliile nopții? Cine este dincolo de vălul acesta insinuant, ademenitor și imprevizibil, totodată... Așa, ca totul să fie mai palpitant! Nu? ”Dumnezeu, ar spune unii...”, cu frică și de umbra lor
DINCOLO DE PRAG, EA… de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377935_a_379264]
-
mă-nsoțesc vibrând, din când în când” (p. 479). Poetul recunoaște că toată opera sa e un zbucium în care se mișcă avataruri, amintiri, uitare, suferințe samsarice, aspirații nirvanice (p. 480), însăși viața lui este trăită între realitatea empirică și cea metafizică și se exprimă metaforic în limbajul poeziei. În viziunea sa, poetul are convingerea că orice viață este o renaștere a sufletului, un zbucium samsaric, în care Sinele transcende spre ceea ce același ezoterism hindus numea Sat-Avidia (Ființă-Neființă). Cea de a III
EUGEN DORCESCU: POEZIA CA EXISTENȚĂ REFLEXIVĂ – SĂVÂRȘIRE ÎNTRU DESĂVÂRȘIRE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372554_a_373883]
-
definitiv Prima treaptă a cerului: „Sufletul meu/ între cădere și zbor/ se sfâșíe./ Hallelu Yah! mai apuc să/ rostesc./ Slavă Ție!” (p. 559). Bătrânul este acum în măsură să împace trecutul purificat de nostalgii cu viitorul lipsit de speranță prin metafizica compasivă și distantă a prezentului. El face apoteotic sinteza de esențe în aria metafizică a trăirii și reflecției, în sensul trecerilor de prag: „Lăudat să fii, Doamne,/ pentru lumină și soare,/ lăudat pentru alba ninsoare...”, pe care Mirela-Ioana Borchin o
EUGEN DORCESCU: POEZIA CA EXISTENȚĂ REFLEXIVĂ – SĂVÂRȘIRE ÎNTRU DESĂVÂRȘIRE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372554_a_373883]
-
de mai sus se confirmă a fi realiste și aplicabile. Omul european poartă în chip vizibil rănile unei deziluzii existențiale tragice, trăind într-un vid sufletesc - spiritual, care îl aduce permanent mai aproape de Orientul Apropiat, Îndepărtat sau Mijlociu. Prin moartea Metafizicii, el caută Adevărul (care îl va face liber) ca experiență de trăire și de aceea se refugiază în diferite practici și artificii spirituale ori substituți religioși, care sunt oferiți de către ocultismul oriental. Tocmai la această solicitare poate să răspundă Ortodoxia
SFANTUL ANTIM IVIREANUL... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372660_a_373989]
-
de mai sus se confirmă a fi realiste și aplicabile. Omul european poartă în chip vizibil rănile unei deziluzii existențiale tragice, trăind într-un vid sufletesc - spiritual, care îl aduce permanent mai aproape de Orientul Apropiat, Îndepărtat sau Mijlociu. Prin moartea Metafizicii, el caută Adevărul (care îl va face liber) ca experiență de trăire și de aceea se refugiază în diferite practici și artificii spirituale ori substituți religioși, care sunt oferiți de către ocultismul oriental. Tocmai la această solicitare poate să răspundă Ortodoxia
DESPRE DOMNITORUL NEAGOE BASARAB... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373054_a_374383]
-
și relativistă care și-a pierdut credința și poate și sacralitatea conștiinței, sunt poate doar copii. Copiii au atâta imaginație, inocența, credință, curiozitate și dorința de a vedea și înțelege ceea ce există dincolo de realitatea imediată, imanentă. De unde și speranța că metafizica are totuși un viitor. Insuși Iisus a spus:”Lăsați copiii să vină la Mine și nu-i opriți, căci a unora ca aceștia este împărăția lui Dumnezeu. Adevărat zic vouă: Cine nu va primi împărăția lui Dumnezeu ca un copil
TEOLOGUMENA – DESPRE DARUL VEDERII de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2217 din 25 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379226_a_380555]
-
a spus:”Lăsați copiii să vină la Mine și nu-i opriți, căci a unora ca aceștia este împărăția lui Dumnezeu. Adevărat zic vouă: Cine nu va primi împărăția lui Dumnezeu ca un copil nu va intra în ea.” (Viitorul metafizicii) • Din câți s-au învrednicit să-L caute pe Dumnezeu doar puțini L-am găsit, dar nu în această lume ci în pustie, în liniștea tainică a solitudinii celei mai adânci, acolo unde nu se văd decât pașii și unde
TEOLOGUMENA – DESPRE DARUL VEDERII de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2217 din 25 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379226_a_380555]
-
și milioane în jur s-ar putea salva. (Prapăstia metafizică) • Legile fizicii și ale naturii sunt susținute, propulsate de alte legi, puteri, cauzalităti eficiente și ierarhice, inteligențe acționând din spațiu și timp și de dincolo de spațiu și de timp, din metafizică, intenții și finalități dincolo de capacitatea noastră de înțelegere. Altfel cum se poate explica faptul că legile fizicii și ale naturii care ne apar atât de logice totuși nu ne spun nimic despre cine suntem, de unde venim și încotro mergem? (Fizică
TEOLOGUMENA – DESPRE DARUL VEDERII de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2217 din 25 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379226_a_380555]
-
Iisus nu ne-ar fi revelat că drumul crucii și al suferinței, via dolorosa, este singura cale divină spre mântuire, spre ieșirea la lumină din peștera întunecată a existenței, am fi rămas tot singuri și neconsolați în acea disperată singuratate metafizică, în acea realitate surdă și indiferentă la suferința omului și mai ales a omului cu vocație și aspirații transcedentale, cu ochi care văd calea spre mântuire. (Metafizica suferinței) Referință Bibliografică: TEOLOGUMENA - DESPRE DARUL VEDERII / Marin Mihalache : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
TEOLOGUMENA – DESPRE DARUL VEDERII de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2217 din 25 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379226_a_380555]
-
a existenței, am fi rămas tot singuri și neconsolați în acea disperată singuratate metafizică, în acea realitate surdă și indiferentă la suferința omului și mai ales a omului cu vocație și aspirații transcedentale, cu ochi care văd calea spre mântuire. (Metafizica suferinței) Referință Bibliografică: TEOLOGUMENA - DESPRE DARUL VEDERII / Marin Mihalache : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2217, Anul VII, 25 ianuarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Marin Mihalache : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
TEOLOGUMENA – DESPRE DARUL VEDERII de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2217 din 25 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379226_a_380555]
-
al creștinilor” (Pr. Ilarion V Felea, Spre Tabor..., vol. II, p. 238). Cunoașterea absolută pentru Omul creștin ortodox este susurul Tainei mistice ce țâșnește din Evanghelia iubirii și urcă vijelios în Sfînta Cruce, după cum afirmă Părintele-poet mistic Daniil Sandu Tudor: „Metafizica ultimă e o metafizică a Crucii; ea nu duce numai la cunoașterea adevărului ci și la supremul adevăr al cunoașterii...Firul Sfintei Cruci care țese sfânta urzeală a ființei noastre celei noi, nașterea cea adevărată, nașterea cea de-a doua
PRIMĂVARA ÎNFLORITĂ ÎN LUMINA ÎNVIERII DOMNULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2298 din 16 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379269_a_380598]
-
V Felea, Spre Tabor..., vol. II, p. 238). Cunoașterea absolută pentru Omul creștin ortodox este susurul Tainei mistice ce țâșnește din Evanghelia iubirii și urcă vijelios în Sfînta Cruce, după cum afirmă Părintele-poet mistic Daniil Sandu Tudor: „Metafizica ultimă e o metafizică a Crucii; ea nu duce numai la cunoașterea adevărului ci și la supremul adevăr al cunoașterii...Firul Sfintei Cruci care țese sfânta urzeală a ființei noastre celei noi, nașterea cea adevărată, nașterea cea de-a doua”( Părintele Daniil de la Rarău
PRIMĂVARA ÎNFLORITĂ ÎN LUMINA ÎNVIERII DOMNULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2298 din 16 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379269_a_380598]
-
o obsesiva nevoie de a ne murdări din nou, de a ne pângări și de a ne afunda în nămolul tuturor apostaziilor neopagane. Este explicabil de ce neliniștea și nemulțumirea noastră sufletească devin strigătoare la cer. ● Trăim în această lume ca si cum metafizica n-ar fi întâlnit încă istoria. În naufragiul nostru istoric porumbelul pe care l-am trimis nu s-a mai întors de mult cu ramură de măslin. Și până când se va reîntoarce trăim într-o apăsătoare disperare. Sufletele noastre nu
TEOLOGUMENA – DESPRE ISTORIA SACRA SI PROFANA de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374176_a_375505]