1,337 matches
-
țevi, vârtelnițele, pieptenii (pentru cânepă), rășchitoarele, căruțele și rădvanele (briștele de lux). Sculptura populară sătească se înscrie în circuitul mondial de valori de o mare originalitate și autenticitate. Frumusețea și generozitatea naturii care a dat omului lemnul pădurilor s-a metamorfozat în mâinile creatorilor populari (și costișeni) în opere ce poartă pecetea eternității. Zona Costișei este una din puținele zone din țară în care s-a păstrat până în zilele noastre o puternică și văzută tradiție a încondeierii ouălelor, meșteșug ce solicită
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
albe ale deutziei. E luna aprilie, a venit primăvara, e luna florilor și a tinereții. În tradiția japoneză se spune „seimei”, totul renaște, e proaspăt, te cheamă la viață. Mugurii devin lăstari și boboci, lăstarul devine frunză, iar bobocul se metamorfozează în floare. E luna metamorfozei, întreaga Natură se transformă, inclusiv cea umană.... Totuși, mai cad zăpezi și peste flori, mai mor și flori de la ninsori... E luna când, din senin, se nasc furtuni ce aduc lapoviță și ninsoare. E luna
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
a spicelor de grâu sub adierea vântului, era singurul copil al unei familii de polonezi Sauciuc. Tânăra nu era altcineva decât viitoarea mea mamă, Rozlia Sauciuc, poloneză de confesiune catolică. Chipeșul polițist, rănit adânc de săgeata lui Cupidon, s-a metamorfozat în Sherlock Holmes și a aflat fără mare dificultate elementele componente ale C.V.-ului domnișoarei care-l "electrocutase". Astfel că, în următoarea duminică, s-a învoit de la superiorul său, a intrat într-o florărie din centru, a cumpărat o cutie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
și aceasta, cu timpul, devenea din ce în ce mai mică. Dar nu știam care sunt elementele componente ale săpunului, cum și din ce este el făcut. Așa că nu-i înțelegeam pe oamenii aceia îngroziți de teamă. Vasăzică ei credeau că omul se poate metamorfoza în... săpun? Chiar îmi era ciudă pe ei că nu au atâta minte și nu judecă logic și normal. Nu?? Păi omul e făcut după chipul și asemănarea lui Dumnezeu și nu se poate transforma în... prostii! Fulgerător, s-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
din religia creștină? Puțin probabil. Comisesem actul de impietate mai degrabă dintr-o pornire de ordin estetic, vrând să elimin un intrus care aducea prejudicii ansamblului picturii. Dar și atunci, ca și ulterior, pe parcursul existenței mele, bunele intenții s-au metamorfozat în ratări lamentabile și acte condamnabile. Cine știe? Până la urmă, tind să accept ideea că, încă din copilărie, au existat în mine morbul distrugerii și al mistificării, ambele fiind implanturi ale medicinii luciferice. Dixit! Păcatele tinereților mele și ale neștiinței
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
că seara se întorcea la cuibul ei sărăcăcios, cu sacoșa cu pâine și mâncare pentru copilași. Da. Era bucuroasă. Copiii erau sănătoși, cuminți și ascultători. Aveau ce mânca. Era liniște și pace. Spre dimineață, în zori, zâmbetul mamei s-a metamorfozat brusc în groază, iar copiii înspăimântați se trăseseră îngroziți în spatele mamei pentru a fi apărați, protejați, salvați. Ce se întâmplase? Din "rânduiala" Ta, Doamne, veniseră "lupii" înarmați cu pistoale-mitralieră să pedepsească pentru păcatele și fărădelegile lor "oile" Tale. Și-i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
a unui impuls interior, uman sau creștin. Nu! În spatele celor două cuvinte cu o coloratură sentimental-romantică, imaginând o pereche de tineri îndrăgostiți alergând voioși spre locul de muncă, săltând pe câmpia înflorită, se ascundea latura cameleonică a acestei reptile comuniste, metamorfozată într-o monstruoasă creatură acvatică prevăzută cu opt brațe, tulburând cu un jet negru și otrăvitor viața noastră de zi cu zi. În timpane îmi răsună și astăzi vocea zgâriată și stridentă a "domnului milițian": Bă, ascultă aici: ai semnat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
trudă, renunțări și reluări, am pus un punct final poemului "Testamentul din strada Nisipuri", pentru că nimic nu poate fi isprăvit pe lumea asta, decât viața. Poemul, compus mai ales între anii 1985-1989, cuprinde o radiografie fără anestezie a utopiei marxiste metamorfozate în religie cu ritualuri, altare și sacerdoți. Cea mai mare realizare de până acum: poemul a fost descoperit, luat în seamă și comentat de istoricul literar Marian Popa în monumentala "Istoria literaturii române de azi pe mâine", mai pe larg
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
românești prilejuiește o amară și întristătoare concluzie, valorificarea tradițiilor gîndirii filosofice românești este o iluzie, și marele vinovat este sistemul "ce a răpit filosofiei ceea ce o fundamentează: libertatea, dragostea de înțelepciune, deschiderea pluralistă, confruntarea ideilor". Marxismul rudimentar din România a metamorfozat filosofia într-o anexă a discursului politic. Dumitru Micu, o altă victimă lucrată de bisturiul lucid al criticului de la Paris, este înrămat în anchiloza marxist-leninistă, servită cu devoțiune și argumentată în lucrarea sa, impresionantă ca dimensiuni, Gîndirea și gîndirismul. Prin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
a fost aproape șase zile singură, dar formidabila sete de libertate a învins sentimentul apăsător iscat de o asemenea nemaitrăită singurătate, atunci ne-am mîntuit de frică. O miraculoasă solidaritate a luat locul ezitărilor, apatiei și lașității. Disperarea s-a metamorfozat în curaj, curaj dus pînă la uitarea de sine, atunci am devenit temerari: noi sîntem poporul, scandau demonstranții, un slogan în aparență banal, dar încărcat cu o adîncă semnificație, pentru că el exprima momentul trezirii unei conștiințe colective dintr-o fără de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
costum de vacanță, iar conversația lui schimba baraca mizerabilă în salon. Avea geniul rîsului. Se amuza copios de nefirescul existenței noastre, cu înțelegere și simpatie față de suferința generală, cu dispreț pentru prostia unora. Atunci cînd se pornea pe rîs, se metamorfoza (avea și o teorie a pseudomorfozelor) într-o sticlă de șampanie, al cărei conținut nu se mai termina. Butelia aceea cu lichid înspumat arunca valuri peste valuri, fără pericol de a se goli vreodată. Serile, ținea conferințe. Ne-a vorbit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
eu și tata am încetat să ne mai vorbim, ceea ce pentru mine a fost o mare eliberare. Această tăcere a ținut până când a fost publicată Mai puțin decât zero, devenind un succes. Atitudinea lui negativă, dezaprobatoare, față de mine s-a metamorfozat, grație popularității romanului, într-o acceptare curios de superlativă care mi-a intensificat și mai rapid antipatia față de el. Tata m-a făcut, m-a criticat, m-a distrus și apoi, după ce m-am reinventat și m-am relansat în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
cu detalii așa cum îmi veneau - Terby, piatra de mormânt, gaura neagră de pe câmp, luminile care pâlpâiau, intrusul, mobila care se rearanja mereu, urmele de pași tivite cu cenușă, animalele moarte, attachment-ul video, vântul, tata, casa din Elsinore Lane care se metamorfoza în casa din Valley Vista - și, cu fața în pioneze, i-am prezentat o poveste care n-avea nici un sens decât pentru mine. Dar Miller părea să mă ia în serios. Continua să noteze, mai ales atunci când un anume detaliu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
altceva - băgă de seamă. Capul lui zvâcni brusc în sus. Cum câinele bloca ușa de la intrare și cum nu vroiam să trec peste el, am dat înapoi spre scări. Mă deplasam deliberat. Pretindeam că sunt invizibil. Scâncetul lui Victor se metamorfoză brusc în mârâit. M-am oprit, sperând că asta îl va calma pe Victor. Răsuflam adânc, sacadat. Câinele, încă ghemuit pe marmura holului, începu să facă spume la gură. De fapt, spuma se revărsa pur și simplu din gura lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
jos, urlând. M-am întors într-o parte, să lovesc câinele cu piciorul, dar se retrăsese deja. Câinele stătea aplecat trei trepte mai jos de locul în care mă tăvăleam de durere. Apoi câinele începu să ia proporții. Câinele se metamorfoza în altceva. Oasele lui creșteau și începură să-i străpungă pielea. Zgomotele scoase de Victor erau ascuțite, asurzitoare. Câinele arăta surprins în timp ce i se arcuia coloana - iar trupul său se lungi cu vreo treizeci de centimetri. Câinele scoase alt sunet
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
peste tot, o teamă de „gura lumii”, deși pofta lor de a bârfi îmi pare un adevărat „pact al taciturnilor”, dacă e să o compari cu limbuția latină. „Cei trei magnifici” - Karl Martin, Juri Ehlvest și Peeter Sauter - s-au metamorfozat în cetățeni onorabili, după fazele acelea surde de mahmureală matinală, în care îi surprinsesem de mai multe ori. Există, cu siguranță, un „spirit păgân” al acestor locuri, care contaminează felul de a fi al estonienilor, dându-le un aer ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
în descrierea solzilor) și numărul magic dezvăluie o ființă totem, ce își revendică neofitul pentru a recrea modelul sacru, antropoofidian. Balada Scorpia I(8) aduce în scenă două personaje în aparență ofidiene. Scorpia și Samodia (fiul ei capabil să se metamorfozeze în voinic) ademenesc trecătorii ajunși întâmplător „în inima câmpului” să intre în fântână pentru a fi devorați. „Strategia” se bazează pe lăcomia feciorilor destul de naivi să coboare în puț pentru a căpăta galbenii voinicului, trădat totuși de aparența lui profund
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
energie magică. Numărul fiilor conține deja premisa reușitei inițiatice, din momentul plecării lor pe munte trecând puțin până vor descoperi urma catalizatoare a mutației, „puntea” spre noul statut ontologic. Rătăcirea identității umane prin spațiul sacru îi transformă în nouă cerbi, metamorfoza fiind redată în text printr-un lexem pe care îngrijitoarea ediției La luncile soarelui nu l-a putut explica. Dicționarul limbii române al Academiei trimite lexemul neft la definiția lui naft, „petrol brut”. Adjectivul neftiu, „de culoarea petrolului, verde-nchis
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
talpa casei s-a ajuns ușor, prin tradiția orală. Astfel de șerpi sunt considerați o prezență binevoitoare și „devin atât de familiari încât mănâncă laptele din blid cu copiii casei”. Capacitatea de a înțelege limba animalelor sau de a te metamorfoza poate fi obținută tot de la aceste ființe benefice. Pe scena textelor rituale de iarnă șarpele reprezintă „hierofania invizibilului stihial în vizibilul primordial” și încă o încercare pentru flăcăul care îi este destinat prin „blestem” de mamă: „Să-ți mănânce șerpii
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
pe loc” (Pătuleni - Dâmbovița). Accesul la obiectele năzdrăvane este condiționat de trecerea prin pântecele infernal, ca răsturnare a nașterii în lumea albă, și șederea temporară are intensitate maximă, comparabilă cu preluarea forțelor nestăvilite din trupul sălbăticiunii în care s-a metamorfozat, în alte texte, feciorul. În majoritatea miturilor despre înghițirea de către un monstru, neofitul iese din stomacul acestuia fără păr. Din această perspectivă putem interpreta amenințarea flăcăului din colindele tip III, 67, Ciutalina, ciuta fără splină ca având un substrat inițiatic
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
apare și într-un basm din Pătroaia-Vale, Dâmbovița, în care fecioara este așezată într-un leagăn de mătase dintr-un castel cu 360 de odăi. În basmul Cu cerbulețul, din colecția G. Dem. Teodorescu, „hamacul” este confecționat de fratele fecioarei, metamorfozat în cerb: „Sus într-un copac se află un leagăn așternut cu mușchi verde, iar într-însul o copilă frumoasă și nevinovată,/ de vânt nebătută,/ de soare nevăzută”. Dacă bourul apare exclusiv ca zeitate acvatică, datele venind dinspre basm (vezi
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
inițiatic o poartă din nou în planul infernal. Doi copii de aur naște și fecioara închisă în grota silvestră, această dublă izolare fiind augmentată de tabuul vorbirii în basmul Mama zidită de vie. Florea, fecioara moartă și-ngropată în cimitir, apoi metamorfozată în floare minunată, zămislește și ea prunci cu părul de aur, dar locul lor natal este tărâmul zmeului, ceea ce îi transformă prin naștere în anihilatori ai haosului. Ulterior nașterii fabuloase lipsite de vizibilitate profană, tânăra îndură moartea inițiatică în chip
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
inițiere, fie că o ființă divină a ales o hierofanie avimorfă. În basme, abilitatea de a se preface în pasăre este posterioară mutilării inițiatice prin orbire, ceea ce provoacă închiderea privirii în interiorul depozitar al adevărurilor esențiale. Ruga către instanța supremă catalizează metamorfoza și aici, semn că fata are un canal de comu¬nicare deschis cu sacrul: „...începând să se închine iarăși, se rugă lu Dumnezeu să-și arate îndurarea și bunătatea cu dânsa, prefăcând-o în păsărică. Domnul își aduse aminte de
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
adus, așadar, în inima Olimpului, pentru confruntarea cu zeii supremi și monștrii inițiatici, cum este aici fata ivită din piatră, care îl torturează de trei ori. Chinurile tripartite distrug definitiv fragilitatea umană și au recompensa în starea superioară a trupului, metamorfozat sub puterea toiagului divin, care-l atinge tot în trei rânduri: „Cînd a dat cu toiagu peste iel, s-a deștepta copilu, puternic, sănătos, dă zece ori pă cum a fost”. Cele două figuri creștine se întrupează pentru fecior în
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
în sacru, lupul știe traseul propus de erou, fiindcă acesta are coordonate rituale precise, repetabile pentru neofiții ce trebuie să refacă tiparul în mod ciclic. Întreg procesul de mutație ontologică este secondat de lup, prin capacitatea sa de a se metamorfoza în orice formă, indiferent de specie; el se face pe rând grădină cu flori, fata împăratului și cal, pentru a asigura reușita flăcăului. Fiara are puteri de exorcist, amenințările sale repetate alungă șapte draci din fata Împăratului Galben și îi purifică
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]