2,110 matches
-
de mișcarea în ea însăși, ci de rezistență (Widerstand). Nu este vorba de o rezistență concretă, „substanțială“, cât de „a symptom of an intangible obstacle to our movement“; mai precis, de extinderea logicii mărfii (commodification) asupra experienței urbane ca atare. Metropola este locul în care experiența (Erfahrung) este înlocuită, după cum am încercat să arăt, de trăirea (Erlebnis) punctuală, nesituată istoric, reflecție a „consumului“ de senzații temporare. Fantasmagoria mărfii duce la abstractizarea raportului dintre om și lume, la privatizarea și, concomitent, la
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
încercat să arăt, de trăirea (Erlebnis) punctuală, nesituată istoric, reflecție a „consumului“ de senzații temporare. Fantasmagoria mărfii duce la abstractizarea raportului dintre om și lume, la privatizarea și, concomitent, la uniformizarea trăirilor. Regăsirea experienței istorice în această lume înstrăinată a metropolei presupune o pedagogie a percepției care să recunoască, în obiectul individual, universul pe care acesta îl găzduiește, memoria colectivă în care el își află povestea. Cu termenii lui Bergson, ieșirea din temporalitatea discretă pentru a intra în durată constituie miza
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
istoriei sunt, în piesa lui Benjamin, personajele marginale (flaneurul, Lumpensammler-ul, prostituata), care devin, în scene multiple, agenți mesianici ai istoriei, ipostaze ale „profetului care privește în urmă“. Mediația memoriei este, se poate deduce de aici, gestul esențial care constituie lumea metropolei. La fel, gestul „speculativ“ al colportajului reprezentărilor, prin care, după cum spune Benjamin, „Schneller als Moskau selber lernt man Berlin von Moskau aus sehen.“ Experiența urbană funda mentală pare a fi, din această perspectivă, aceea a ne-iden tității orașului cu sine
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
dimensiuni discutate ale experienței urbane, cea teologică funcționează oarecum ca diferență specifică a perspectivei autorului german. Teologia istoriei face ca orientarea gestului deconstructiv al experienței urbane să aibă un sens eschatologic, despre care am amintit deja. Pentru un locuitor al metropolei moderne, acest sens eschatologic particular se traduce în faptul că memoria capătă funcția de a restaura trecutul văzut ca posibilitate uitată a ruinei prezentului și de a regăsi înțelesul temporalității ca durată plecând de la momentul actual al crizei. În sens
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
este la Benjamin doar subiectivă, trecătoare: ea nu se confundă, cum am încercat să arăt în mai multe locuri, trăirii abstracte. Ea operează metafizic, se desfășoară în limitele unei ontologii, produce o schimbare a semnificației lucrurilor și a locurilor proprii metropolei. De pe poziții oarecum marxiste, Adorno avertizează, de exemplu, într-o serie de scrisori către Benjamin (în special cea din 2 august 1935) asupra tendinței de a „citi“ imaginea dialectică după modelul tensiunii dintre vis și trezire, ca un regim subiectiv
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
acest moment. Având ca instrument „descrierea“ fizionomică, experiența urbană suprapune orașului anonim un chip care îl transformă într-un univers familiar și recognoscibil. Chipul orașului însă nu se identifică unei reprezentări (Vorstellung) a acestuia. Reprezentarea ține de aproprierea tehnică a metropolei, de funcționarea sa și de găsirea acelor repere, scheme, hărți care să eficientizeze această funcționare. Reprezentarea este, prin urmare, un instrument atemporal și abstract al existenței urbane. Chipul, dimpotrivă, nu este abstract, nici atemporal: el poate găzdui semnele îmbătrânirii, poate
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
stabilită între copil și adult. Pe de o parte, după cum am amintit deja în introducere, copilăria urbană are ca diferență specifică faptul că ea nu are ca univers de referință natura anistorică, „plăsmuibilă“ în formule mitice, ci lumea istorică a metropolei, cu tensiunile ei sociale și culturale și, mai ales, însoțită în mod decisiv de spectrul răscumpărării mesianice. După cum se exprimă Benjamin, imaginile care tra versează copilăria urbană „prefigurează“ (präformieren) experiențe istorice viitoare, întruchipează acest spectru al salvării. Privirea paradiziacă asupra
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
târzie a adultului, o chemare esențială. Pe de altă parte, adultul se raportează la copilărie ca la momentul paradiziac în care dialectica lumii urbane conduce la o posibilă salvare: copilul este personajul care, în calitate de plăsmuire a universului închis, instrumentalizat al metropolei, îl pune pe acesta în criză. Bernd Witte explică, oarecum schematic: „A Berlin Childhood had shown how the child was implicated in the 19 th century’s collective dream, from which it could free itself only sporadically and episodically. These
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
Weise geneigt, jedwede Arbeitsstätte aufzusu chen, wo sichtbar die Betätigung an Dingen vor sich geht.““ Aflat în continuă schimbare, orașul reprezintă locul în care șantierul devine un loc familiar, cotidian. Spre deosebire de alte spații, spațiul urban (mai ales cel al marii metropole) este unul al trans formării, al remodelării impuse deopotrivă de legea progresului și de cerința unei mereu fluide noutăți. Șantierul reprezintă originea acestui spațiu, cea care îi conține, deopotrivă, temeiul formei sale prezente și posibilitățile sale neactualizate. Fascinația copilului pentru
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
Verharren auf der Schwelle) sau ca ezitare (Zögern) în preajma nimicului. Este esențială această precizare a lui Benjamin: ea descrie sensul deconstrucției orașului „tehnic“, convențional nu ca o disoluție a acestuia, ci ca o privire piezișă aruncată din locul în care metropola își depozitează resturile, uitările, fantomele care o bântuie. Dezastrele orașului, incendiile pe care copilul le pândea cu aviditate se ascund, de îndată ce ele se iscă. Failibilitatea clădirilor și a oamenilor este mascată de fațadele impozante și de rapiditatea mișcărilor, pericolul și
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
primar, este fără de esență, fluidă, incertă. Infinitul șantier urban, șantier al spațiului și al timpului, ge nerează o dilemă importantă a reprezentării: cum poate fi surprinsă sau descrisă tocmai absența oricărei obiectualități constituite a orașului; cum poate fi înțeleasă lumea metropolei ca interpelare a memoriei, ca ecou vizibil în forma materială a obiectelor, în trăsăturile mulțimii sau în întâlnirea mirabilă a numelor de străzi? Benjamin răspunde: ca momente de ilumi nare momentană (Augenblicke plötzlicher Belichtung), care co respund, din punctul de
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
pentru a lăsa locul survenirii obiectului în istoricitatea sa originară. Semnele acestei istoricități, arată Benjamin, se înscriu ca urme pe chipul lumii, transformând-o în alegorie. Imaginea dialectică este, pentru secolul al XIX-lea, ceea ce este alegoria pentru baroc. Descriind metropola ca imagine dialectică, Benjamin face o incursiune în caracterul istoric al lumii moderne, iar „cunoașterea“ acestei lumi înseamnă, de fapt, identificarea amprentei autentice a originii în semnele materiale care îi com pun fizionomia. De data aceasta, memoria, pură (la Bergson
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
Hochkapitalismus sau Passagen Werk) îl arată pe acesta ca ascet al privirii, maestru al fizionomiei mulțimii și privitor nostalgic al orașului. Cele trei determinații descriu această modalitate a experienței urbane ca pe o recuperare a familiarității cu chipurile multiple ale metropolei, înscrise în urmele materiale ale străzilor sau clădirilor. Flaneurul nu „contemplă“ orașul în manieră teoretică, ci îl constituie, îi salvează memoria și îi resemnifică traseele. Ultimul pas al lecturii recompune imaginea dialectică a Berlinului din Copilărie berlineză... Descoperirea orașului de către
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
unul personal, singular, sau poate fi ilustrat alternativ și în cazul altor lumi urbane? Încercând o „punere la lucru“ a conceptelor lui Benjamin, pot fi invocate cel puțin două situații: pe de o parte, întrebările de mai sus pot viza metropola contemporană, postmodernă“, ale cărei mecanisme nu mai pot fi înțelese prin legitățile care guvernează lumea socială a secolului al XIX-lea; pe de altă parte, ele pot viza un spațiu diferit prin situarea sa culturală di ferită, nu prin cea
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
o ruină venerabilă nu însă din cele bine păstrate““, îi spune Pirgu lui Pașadia) și lumina lunii le descrie contururi fantomatice: „Beteala lunii pline se revărsa peste vechi orașele adormite; pâlpâiau pe mlaștini văpăi sglobii. Puhoiul de lumini poleia noroiul metropolelor uriașe aprinzând deasupră-le ceața ca un pojar““. Decadența de vine ea însăși personaj în roman, odată ce stă, parcă, în țesă tura intimă a lumii Crailor..., a personajelor, a orașului, a întâmplărilor. Ion Vianu observă acest fapt, vorbind despre „Balcania“ românească
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
o tăietură transversală prin lumea me tro polei și o celebrare a multiplicității, a diferenței care afec tează decisiv instituirea unor fizionomii, clase sau tipuri umane rei ficate. Duplicitatea lui Pașadia este un exemplu care ilustrează această tensiune a universului metropolei. Împrietenirea acestuia cu Pantazi („mi se părea că acel prânz însemna sărbătorirea reîntoarcerii lui Pașadia dintr-o lungă pribegie, a lepădării lui de Pirgu““) se transformă pe nesimțite, sub auspiciile aceluiași geniu al pragurilor, Pirgu, în inevitabilul duel. Dacă Pirgu
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
imagini metonimice, astfel încât a fost posibil ca prototipul să genereze reprezentări metonimice. O interpretare interesantă a supereroului în America este aceea a personajului de carnaval răsturnat, în misiunea sa de a submina haosul și de a restabili ordinea într-o metropolă în care dezordinea și violența sunt excesive 62. Străduindu-se să apere prin-cipiile fundamentale ale identității americane (libertatea, democrația, dreptatea), Superman și Batman (cărora li se poate alătura și recentul Spiderman) s-au născut înainte și după intrarea Americii în
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
aflau din întâmplare alături 229. Coney Island Potrivit lui McGowan, supereroul benzilor desenate din anii 1920-1940 (Superman, Batman și Căpitanul America) reprezenta efectul invers al de-zorganizării și haosului, era reversul figurii carnavalești, iar scopul său era să se opună violenței din metropolă prin asumarea unor măști generatoare de putere supraomenească în lupta permanentă pentru reinstaurarea ordinii și valorilor americane 230. Super-eroii americani din secolul XX și faptele lor pot fi descrise ca "dezordine pozitivă", în cadrul căreia eroul îi conduce pe oameni în
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
orașului secolului al XIX-lea și îl descria în scrierile sale? Pentru Benjamin, orașul este "suprarealist" și înșelător prin aspectele sale multiple. Potrivit opiniei lui Graeme Gillock, la Benjamin spațiile citadine "explorează relația dintre arhitectură și acțiune, experiență și identitate, metropolă și mit, distrugere și rememorare", pe baza a șase parametri pe care i-a stabilit el însuși: fizionomic, fenomenologic, mitic, istoric, politic și textual 243. Pentru Benjamin, orașul este un spațiu de explorat. Din perspectiva fizionomistului, orașul poate ascunde orori
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
de lucruri, la o perspectivă mărită" ca să poată scoate la iveală adevărul ascuns în spatele aparenței lucrurilor 244. Din punct de vedere fenomenologic, orașul este un spațiu al plictiselii sau, dimpotrivă, al agitației maxime și al căutării neîncetate a noului, pentru că metropola nu este alcătuită numai din construcții arhitecturale, ci și din experiențe individuale. Aspectul mitic, legat în special de mitul modernității, se preocupă mai degrabă de distrugerea mitului decât de celebrarea renașterii lui. Strâns legată de mit, istoria este văzută de
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
Arcadelor" din Paris. Exploratorul contemporan, precum flâneur-ul ciudat în căutare de distracție sau precum vagabondul modern, adună "cuvinte, expresii, viziuni și momente, într-un montaj sau mozaic al modernității 245". Dacă aplicăm perspectiva teoretică de mai sus în descrierea unei metropole din America secolului XXI pentru a corespunde carnavalului lui Bahtin, simulacrului lui Baudrillard, heterotopiei lui Foucault și orașului modern al lui Benjamin, atunci cel mai bun exemplu ar fi Las Vegas. Supranumit "Orașul Fabulos", "Orașul Imaginar" sau "Mecca împătimiților jocurilor
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
În Learning from Las Vegas, de exemplu, arhitecții Venturi, Brown și Izenour dezvăluie designul relativ simplu al fiecărui hotel-cazinou, ascuns în spatele diferitelor teme care doar dau impresia de unicitate. Designul corespunde foarte bine descrierii fizionomice imaginate de Benjamin și aplicate metropolei din secolul al XIX-lea. Este un caz clasic de aparențe înșelătoare. Dacă vizitatorul folosește intrarea principală, trece de obicei prin sala de jocuri, care este punctul principal din hol, înspre culoarul cu restaurante, spre magazine și apoi spre recepția
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
școlii de geografie politică din țara sa. 4.8. În țările scandinave - “cunoaștere de la distanță” Neavând secvențe comune în trecutul istoric, interesul pentru cunoașterea spațiului arab în țările nordice, s-a situat la un nivel mai modest, comparativ cu alte metropole europene. a. În Danemarca majoritatea cercetărilor asupra arealului arab s-au efectuat în cadrul Institutului Danez de Studii Internaționale, unde Hanne Kirstine Adriansen a întreprins studii cu privire la comunitățile locale din statele arabe nord-africane și la relațiile israeliano-egiptene. Henrik Kiil a realizat
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3040]
-
cu comandamentul american. Un rol important l-a avut amiralul Jean Darlan, fost ministru al marinei militare și comerciale în guvernul de la Vichy, apoi vicepreședinte al Consiliului de miniștri. Demisionând din guvern, a rămas comandant suprem al forțelor vichyste din metropolă și colonii [2, p. 164]. W. Churchill i-a recomandat insistent lui Eisenhower să-l contacteze pe Darlan. La 13 noiembrie 1942, Eisenhower, împreună cu generalul Mark Clark și cu Robert Murphy, consulul general al Statelor Unite, s-a deplasat la Alger
[Corola-publishinghouse/Science/1537_a_2835]
-
este cunoscut, după incursiunile barbare din secolele III-V, creștinătatea occidentală a rămas mult timp la marginea civilizației urbane, centrul de greutate al acesteia stabilindu se în extremitatea apuseană a Eurasiei - în Imperiul Bizantin și Califatul Arab -, cu binecunoscutele sale metropole: Constantinopol, Bagdad, Cordoba ș.a. În perioada secolelor VI X/XI, orașele medievale din vestul și centrul Europei s-au plămădit „la umbra” unor fortificații de caracter laic sau religios, într-un proces evolutiv de durată, neuniform și fără ca acesta să
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]