1,244 matches
-
pentru băieți era ceva mai ușor. Plăteau și ei un preț pentru asta. Armata. Care, după ce trecea, devenea o sursă inepuizabilă de făcut haz. Băieții aveau mai multe de povestit decât fetele. Viața unui băiat din comunism e mult mai mișto decât cea a unei fete din comunism. Băieții erau mai liberi. Nu rămâneau însărcinați. Dacă se însurau, mulți dintre băieți deveneau un fel de stăpâni. Fetelor nu le plac stăpânii. Nici băieților! Kim Wilde, spun, și m-apucă râsul. Nu
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
la“ etc. Ei, Kim, Kim... Nu asta era calea... Dacă știam eu atunci de Patti Smith... Dar cred că lui Jürgen nu i-ar fi plăcut de Patti Smith... Sau de Bjork, care era cu Sugarcubes și cânta deja așa mișto și era născută în același an cu mine. Dacă aș fi știut... Roz, zic, și mă apucă râsul. Noi, fetele, eram de două feluri. Asta a fost concluzia la sfârșitul liceului, când ne-au lăsat în ultima lună de școală
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
mănușă când scrie - are și asta o piele mai sensibilă. Și dobitocu’ de dirig nu ne lasă nici măcar cu pulover pe noi! La alte clase îi lasă și cu paltoanele, numai noi tre’ să fim regulamentari... Mă și gândeam ce mișto ar fi să mă vadă Șerban cu pijamaua aia oribilă din molton, cu fața pătată de Juvenal și varză în ciorapi... Apropo, încă nu știu cu ce să mă îmbrac diseară la Corina. Mama zice că am destule țoale pentru
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
RFG, cu Vader din Războiul stelelor, acuma nici un abțibild mic cu maimuțici nu am voie să-mi pun! M-am înfuriat și am scos din sertar pagina smulsă din Ogoniok-ul la care e abonată mama, pe care stă supărat și mișto, într-o geacă de piele neagră și cu părul în ochi, Aleksandr Serov. Am uns cu pelicanol foaia pe dos, peste modelele de rochii pentru cucoanele sovietice și am lipit-o exact acolo de unde mi-au zburat Monchichii. Apoi mi-
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
unul dintre noi se proptea întotdeauna în ușa închisă. Acolo am cunoscut mulți tipi de gașcă, cum era, de exemplu, Liviu. Liviu era într-a unșpea, purta peste costumul de elev un fular alb de la frate-său, din uniforma marinei (mișto, nu ?), și era un fumător adevărat : chiar dacă-i scăpa țigara pe jos, el o lua, o ștergea de sacou (în toaletă era întotdeauna ud pe jos) și o băga în gură. Bineînțeles că gesturile acestea stîrneau admirație în public - nimeni
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
că-mi dăduseră și puțin lacrimile - pe bune !) și cu multe aplecări de spate, ca ioba gul în fața boierului nemilos. Din păcate n-aveam căciulă - sau șapcă - s-o boțesc în mîini. Grecu mi-a dat o palmă așa, la mișto, cum dai unui puțăr, și apoi și șapca. Nu știu de ce-a făcut-o. Probabil ca răsplată că-l făcu sem să se simtă, o dată în plus, bărbat față de gagicile ălea. Am plecat de-acolo eu, killer-ul, cu un
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
renumele din luptele cu „găștile“ de la alte clase. Apoi, în clasa a cincea, m-am mutat la o altă școală. Acolo, noii mei colegi m-au văzut mai retras și, încetul cu încetul, au început să mă ia sistematic la mișto. Toată chestia a durat pînă cînd i-am dat borșul celui mai tare tip din clasă. țin minte că eram în vestiar la sport și, cînd mă dezbrăcam, nu știu ce mi-a căzut din buzunar. Am impresia că erau niște bile
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
mergem la casele noastre. N-am făcut-o și am preferat să mă plimb pe străzi, cu o tipă. Apă șiroind prin păr, bluză udă și devenită transparentă, mici frisoane de frig care se cereau rezolvate cu îmbrățișări - a fost mișto, ce mai ! Ploaia aceea - aveam să aflu apoi - fusese radioactivă ; era prima zi de Cernobîl. Cenaclul „Flacăra“ Ca și manifestațiile, Cenaclul „Flacăra“ era un bun prilej pentru a fi cu ceilalți. La Cenaclul „Flacăra“ nu te duceai niciodată singur, ci
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
dar tot cu „C“ începea !). Afară era încă noapte și, ajuns la căsuța unde stătea fata, am insistat mult bătînd în geam. Într-un tîrziu a apărut și Carmen, cu ochii cîrpiți de somn. Parcă nu mai era așa de mișto, dar ce conta ? - ziua arăta bine. și mai era puțin pînă să răsară soarele... Am început să mergem agale pe țărm, înspre epavă. Nu ne spuneam mare lucru. Cum eu țineam mîinile în buzunare, tipa m-a ajutat zicîn du
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
și am început să discutăm despre expozi ție. Eu cam repetam ce scrisesem în scrisoare, fiindcă alceva nu mai știam. La un moment dat, fără nici o legătură cu discuția, mi-am luat inima în dinți și i-am zis : „E mișto melodia asta. N-ai vrea să dan săm ?“. Tipa s-a executat fără să zică nimic și am început să ne bălăngănim, îmbrățișați, de pe un picior pe altul. A mai trecut ceva timp pînă am sărutat-o, dar, o dată începutul
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
să mai fac. Îmi închipuiam că asta era tot. După cîteva secunde de așteptare, ea a început să se miște și, imediat, m-am prins și eu care-i treaba și am făcut la fel. Chestia era, într-adevăr, foarte mișto. Mult mai mișto decît toate tehnicile masturbatorii pe care le încer casem pînă atunci (cîteva mai inventive : cu gaura din plapumă, cu dușul, cu sticla de lapte - cu sticla de lapte chiar nu era mare scofală, fiindcă nu-mi intra
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
cum a sărit ăla de pe casă?“, „Ce karate știa ăla!“, „Ce mitralieră hoață avea!“ etc. Cu toții erau căzuți în admirație și formau un club în care nu aveai ce căuta dacă nu văzuseși filmul. (Apoi, după ce treceau în revistă „fazele mișto“, încercau să le pună și în aplicare - și se ciondăneau care să fie Sandokan tigrul Malaeziei, sau Zorro, sau Rambo.) Problema mea, în timpul pedepselor privative de libertate televizuală, nu era atât că nu mă bucuram de „fazele mișto“ în fața televizorului
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
revistă „fazele mișto“, încercau să le pună și în aplicare - și se ciondăneau care să fie Sandokan tigrul Malaeziei, sau Zorro, sau Rambo.) Problema mea, în timpul pedepselor privative de libertate televizuală, nu era atât că nu mă bucuram de „fazele mișto“ în fața televizorului, ci că eram exclus de la poveștile de a doua zi, de comunicarea cu totul specială și chiar de comuniunea care se înfiripau între băieții care văzuseră filmul respectiv (și toți îl văzuseră!). Televizorul era un excelent mijloc de
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
au crescut și au preocupări de oameni maturi. Preocupările sau modificat, au apărut responsabilitățile, dar, când vine vorba de comunicarea cu ajutorul lucrurilor văzute la televizor, adulții nu se deosebesc prea mult de puștii care și povesteau, a doua zi, „fazele mișto“ cu Rambo sau cu Sandokan. În lipsa unor subiecte consistente de discuție (acestea, de obicei, sunt cu totul absente din viețile noastre), lucrurile pe care le dau televiziunile sunt un excelent liant, un catalizator al relațiilor interumane. Bărbații discută despre fazele
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
tipul ei se întâlnește cu un alt tip ca să pună țara la cale. “i mai spune ceva filosofia asta tâmpită : că faci orice ca să nu lași urme de tensiune erotică de teama celuilalt tip care te-ar lua imediat la mișto (de genul : Bă, da ce te mai are sub papuc... Fii și tu mai bărbat... etc...). Alex. Leo Șerban : Cred că ai dreptate. Există în film o scenă de un haz uriaș, cea a predării genții, în București, pe str.
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
Inițial, am înțeles ; eram întrebat ce cred despre premiul lui. Asta intră în job description. Am zis deci cui voia să audă că este un moment istoric bla bla-bla (chiar este, dar ironia postmodernă nu mă lasă să nu fac mișto !), dar că, dincolo de euforia acestui moment, cel mai important premiu la cel mai important festival de film din lume trebuie să fie un wake-up call (asta am zis-o chiar așa, pe englezește, că era pentru BBC World Service) pentru
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
afirme în gura mare. Faptul că vedem în A fost sau n-a fost ? ecouri din Caragiale, Ionesco sau Beckett (sau Mazilu) poate fi doar efectul unei perspective rigid culturale, pe care maliția bonomă a lui Porumboiu o tematizează la mișto. Iar faptul că putem citi în povestea trist-comică a celor trei prizonieri din televizor (invitații unui talk show sunt la fel de captivi ca și telespectatorii) o parabolă zen și, în același timp, o comedie de moravuri, eventual la fel de pilduitoare, nu face
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
s-au străduit și au reușit În parte să-și creeze un profil propriu, să oglindească viața colectivelor respective de elevi, În toate compartimentele ei, contribuind prin mijloace specifice al desfășurarea unui proces instructiveducativ eficient”. Asta era partea călduță și mișto, vorba țiganului devenit rrom căci, nu peste multe rânduri, s-a ivit de după colțul minții cubice a tov-ului Andrei și partea aceea ce dădea frisoane altoiților la condei: „Din lectura acestora pe parcursul unui an, au ieșit totuși În evidență unele
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Doamne ferește ! Auzi, fondul ! Ce-i aia ?), ci un pic de farmec, un pic de zvîc, un pic de libertate și informalitate modernă. Alura interpretei principale, Kirsten Dunst, e cu siguranță modernă (o detașare grațioasă, ușor narcotizată) și, cu atîtea muzici mișto (Aphex Twin, Gang of Four, Bow Wow Wow...) defilînd pe soundtrack și părînd destul de mîndre de sound-ul lor anacronic, e puțin probabil ca publicul tînăr să nu prindă ideea : ce cool trebuie să fi fost să fii adolescentă și să
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
de animație în care Diego triumfă, pe terenul de fotbal, asupra unor adversari ca Margaret Thatcher, Tony Blair și Bush Jr., unul mai perfid ca altul. Animațiile astea sînt atît de naive încît mai c-ar putea fi luate drept miștouri la adresa închipuirilor revoluționare ale lui Diego, dar cum să le iei așa atunci cînd Kusturica îți tot aduce aminte din off, cu vocea lui cea mai venită din suflet, că golul înscris cu mîna de eroul său a fost un
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
dragostei. Și mai interesant este faptul că până au „intrat” sub influența romană, zeitățile lor nu au fost reprezentate în vreun fel, druizii interzicând, se pare reprezentarea divinității sub formă umană. Druizii - prea înțelepții, preoții stejarului. Când zice Ada L. „mișto” o luăm de la capăt! Joi, 26 februarie 2004 - Club Suntem încă la lectură. Ceea ce ne-am apucat să facem este, după părerea mea extrem de greu, cu atât mai mult cu cât această piesă, scrisă de cel mai important dramaturg irlandez
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
actorii călcau anevoios, ca și cum ar fi Înaintat pe un teren proaspăt arat. Așa se desfășura călătoria personajelor, printr-un labirint de paravane făcute din nuiele de plută, pe fondul melodiei din versiunea Disney a basmului Albă-ca-Zăpada: „Hai-ho, hai-ho, suntem pitici mișto“... De-ale tinereții valuri... Spectacolele cu Șeful și Turnul au fost realizate cu o viteză-fulger, În două-trei săptămâni. Eram cu toții În cantonament, ca sportivii, și Încercam să ne simțim ca The Beatles la Începuturile lor din Hamburg, când locuiau Împreună
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
etnii diferite (română, maghiară, romă) s-au produs transferuri reciproce de limbă și obiceiuri și că istoria este și a celorlalte grupuri, nu doar a grupului majoritar (mai precis, a etnicilor români bărbați). De exemplu, deși utilizăm expresiile romani: gagiu, mișto, nasol ș.a., nu le recunoaștem funcționarea în limbă, în dicționare și manuale de școală sau le considerăm pur argotice. Istoria robiei țigănești, ca și cea a obiceiurilor și modului lor de viață sunt trecute sub tăcere. Imaginile din pozele din
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
Sfântului Andrei... Și m-a bătut, În fine, ce mi-au tras, În orice caz, au fost uimiți și ei... Și căpitanul Ștefan... uite că mi-am adus aminte! Căpitanul Ștefan a Început să râdă și să-i ia la mișto pe ăștia după secție: „Când ai intrat, bă, pe secție, când ai intrat?”. Și eu am spus, că țineam minte, că era proaspătă treaba: „Păi, În luna cutare, seara cutare”... „Ei, futu-le muma-n cur, că nu și-au
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
iei cu noi aicea, că te batem acum! Ce-ai făcut? Ce-ai fost tu afară, mă?”. Zâc: „Vă rog să nu vă supărați..., am fost mai mare În grad ca dumneavoastră!”. „Bă, tu nu ne lua pe noi la... mișto! Ce-ai fost?” Zâc: „Am fost căpitan, domne!”. „Căpitan? Păi, și ce cauți aicea?” „Domne, n-am venit eu de bunăvoie. M-a adus ei.” (zâmbește - n.n.) „Pă’, ce-ai făcut!” „Domne..., am râs când a spus unu’ un banc
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]