1,982 matches
-
diabetic, stimulează de asemenea în mod direct sinteza mezangială a TGF-?, ca și expresia receptorilor celulari ai TGF-?. Una dintre sursele importante de specii reactive de oxigen (SRO) sunt celulele sanguine (neutrofile și macrofage), atât in situ cât și cele migrate la nivelul structurilor glomerulare, în special al mezangiului. Recent s-a demonstrat [223] că neutrofilele provenite de la pacienți cu T2DM și BDR prezintă o aderență spontană crescută, cu capacitate de generare a SRO la stimulii fiziologici (citokine proinflamatorii, în special
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
-
în care bacteriile pătrund pe traiectul de inserție al cateterului peritoneal, fenomen posibil în cazul prezenței unei infecții de tunel subcutanat; această cale, deși mai rară, este deosebit de gravă și necesită frecvent mobilizarea chirurgicală a cateterului; - transmurală, în care bacteriile migrează în cavitatea peritoneală traversând peretele intestinal; această cale este favorizată de inflamațiile intestinale, constipație, hernii încarcerate cu conținut intestinal (pensare laterală); deși diagnosticul este dificil în aceste cazuri, dacă acest mecanism nu este depistat apar episoade recidivante de peritonită care
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
-
viețuitoare, ca parte a dualității materie-spirit invocată încă din antichitate. În anii 30 ai secolului al XX-lea ethologiștii considerau că este vorba de comportamente înnăscute, plecând de la instinctul păsărilor de a-și construi cuibul, sau instinctul peștilor de a migra în apele dulci pentru a se înmulți. Prin urmare și omul, ca toate mamiferele superioare de altfel, are tendința naturală de a se comporta conform instinctelor înnăscute. William James (150) descrie 17 instincte ce stau la baza comportamentului uman și
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
n-ați auzit de ei și nici n-o să mai auziți. În sfârșit, persoane controversate pe motiv de afaceri nu prea sunt, deoarece încă din 2002, când li s-a cerut să opteze între politică și business, au ales să migreze la PSD. Cel mai lin pare să fi trecut hopul listelor PNL. Și aici listele s-au înnoit: în proporție de 70% sunt oameni care n-au fost în Parlament sau în executiv. Felul de a fi al lui Stolojan
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
vocea politicianului se aude din ce în ce mai mult, e bine să fim pregătiți: vin iar vremuri grele. Vin proștii la putere! Și o luăm iar de la capăt. Hârtia de turnesol Cornel Mihai Ungureanu Exerciții de perspectivă Tot mai mulți scriitori consacrați au migrat, în ultimii ani, de la revistele literare cu public specializat (restrânsă către ziarele centrale sau regionale de mare tiraj. Ispita vizibilității se întâlnește cu avantajul material, unii dintre acești autori fiind bine plătiți. Nu am uitat ce îi spunea Marin Preda
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2165_a_3490]
-
alții în provocarea răspunsului imun și asemenea epitopi vor domina răspunsul imun. Cum găsesc limfocitele antigenele țintă și unde are loc maturizarea lor? Limfocitele sunt celule peripatetice: ele se dezvoltă din celule stem imature, localizate în măduva osoasă adultă, de unde migrează în țesuturile limfoide periferice (splină, noduli limfatici), fie direct, pe calea circulației sangvine, în cazul limfocitelor B, fie trecând prin timus, în care caz, ele devin celule T. Limfocitele recirculă între sânge și limfă. Procesul de dispersie asigură ca un
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
și secundare, precum și celulele componente cu funcția de a recunoaște antigenul. Organele limfoide umane primare sau centrale sunt reprezentate de timus și măduva roșie hematopoietică (fig. 1.9). Aici, limfocitele sunt produse din celule precursoare numite celule stem, de unde ele migrează în organele limfoide secundare sau periferice unde pot reacționa cu antigenul. Limfocitele mai pot fi întâlnite și în alte organe ale corpului uman cum ar fi pielea și plămânii. În figura 1.10 este redată dezvoltarea limfocitelor T și B
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
În ultima parte a vieții embrionare, funcția hematopoietică este preluată de măduva osoasă, chiar dacă ficatul și splina mai păstrează o activitate hematopoietică, aceasta este limitată doar la un scurt interval, după naștere. Celulele limfoide diferențiate în măduva osoasă, la păsări, migrează inițial în splină și ficat, iar de aici migrează în organele limfoide centrale (timus și bursa lui Fabricius). La mamifere, din măduva osoasă, limfocitele migrează în ficat și splină. Unele își dobândesc competența imunitară chiar în măduva osoasă. La mamifere
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
preluată de măduva osoasă, chiar dacă ficatul și splina mai păstrează o activitate hematopoietică, aceasta este limitată doar la un scurt interval, după naștere. Celulele limfoide diferențiate în măduva osoasă, la păsări, migrează inițial în splină și ficat, iar de aici migrează în organele limfoide centrale (timus și bursa lui Fabricius). La mamifere, din măduva osoasă, limfocitele migrează în ficat și splină. Unele își dobândesc competența imunitară chiar în măduva osoasă. La mamifere, ficatul și splina îndeplinesc funcțiile bursei de la păsări. Alte
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
doar la un scurt interval, după naștere. Celulele limfoide diferențiate în măduva osoasă, la păsări, migrează inițial în splină și ficat, iar de aici migrează în organele limfoide centrale (timus și bursa lui Fabricius). La mamifere, din măduva osoasă, limfocitele migrează în ficat și splină. Unele își dobândesc competența imunitară chiar în măduva osoasă. La mamifere, ficatul și splina îndeplinesc funcțiile bursei de la păsări. Alte limfocite migrează în timus. Acesta este circuitul primar al limfocitelor, în care se produce diferențierea independentă
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
organele limfoide centrale (timus și bursa lui Fabricius). La mamifere, din măduva osoasă, limfocitele migrează în ficat și splină. Unele își dobândesc competența imunitară chiar în măduva osoasă. La mamifere, ficatul și splina îndeplinesc funcțiile bursei de la păsări. Alte limfocite migrează în timus. Acesta este circuitul primar al limfocitelor, în care se produce diferențierea independentă de antigen, în cursul căreia limfocitele devin imunocompetente. Această etapă se desfășoară în organele limfoide primare (timus, bursa lui Fabricius și echivalenții acesteia de la mamifere). În
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
În cursul acestei etape, limfocitele dobândesc receptori specifici de antigen (fig. 1.15, 1.16). A doua fază a diferențierii limfocitelor este dependentă de antigen și se produce în circuitul secundar. Limfocitele imunocompetente trec în circuitul sanguin și de aici migrează în țesuturile limfoide secundare, de unde, pe cale limfatică, se reîntorc în sânge. În circuitul secundar, limfocitele au șansa întâlnirii cu antigenul specific receptorului lor, după care se activează, proliferează și se diferențiază spre stadiile de celule efectoare și celule cu memorie
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
promonocitului sunt monocite. Monocitul rămâne în măduva osoasă timp de 24 de ore de la diferențiere, după care trece în sânge și devine celulă circulantă pentru alte 24-72 de ore. În condiții normale, celulele care circulă la contactul cu endoteliul capilar, migrează spre diferite țesuturi și cavități, unde devin macrofage rezidente sau migrează spre un focar de inflamație:- în plămân, monocitul se diferențiază direct în macrofagul alveolar, fără maturare în țesutul interstițial;- în sinusoidele ficatului, monocitul devine celulă Kupffer;- în cavitatea peritoneală
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
de ore de la diferențiere, după care trece în sânge și devine celulă circulantă pentru alte 24-72 de ore. În condiții normale, celulele care circulă la contactul cu endoteliul capilar, migrează spre diferite țesuturi și cavități, unde devin macrofage rezidente sau migrează spre un focar de inflamație:- în plămân, monocitul se diferențiază direct în macrofagul alveolar, fără maturare în țesutul interstițial;- în sinusoidele ficatului, monocitul devine celulă Kupffer;- în cavitatea peritoneală, monocitul vine direct din capilare și devine macrofag al seroasei. În
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
monocitul vine direct din capilare și devine macrofag al seroasei. În condiții normale, puține macrofage rezidente se divid și rămân viabile 1-3 luni. Nu există dovada că ele recirculă prin limfă spre vasele sanguine. Probabil că mor în țesuturi sau migrează spre ganglionii limfatici. În cazul unei infecții locale sau al unui proces inflamator, factorii chimiotactici și alți mediatori ai inflamației - citochine și molecule icozanoidice - stimulează monocitele să migreze spre situsul lezat, unde se diferențiază în macrofagele exudatului. După migrarea în
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
recirculă prin limfă spre vasele sanguine. Probabil că mor în țesuturi sau migrează spre ganglionii limfatici. În cazul unei infecții locale sau al unui proces inflamator, factorii chimiotactici și alți mediatori ai inflamației - citochine și molecule icozanoidice - stimulează monocitele să migreze spre situsul lezat, unde se diferențiază în macrofagele exudatului. După migrarea în țesuturile și cavitățile organismului, macrofagele variază în privința caracteristicilor morfologice și funcționale și au denumiri diferite: celule Kupffer în ficat, macrofage pulmonare și alveolare în plămân, celule microgliale în
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
în lumenul sinusoidelor hepatice și nu au nici o conexiune evidentă cu endoteliul sinusoidal. Datorită poziției lor, macrofagele splenice juxtavasculare, ca și cele din măduva osoasă, trebuie să străbată endoteliul, spre a fagocita materialul nonself. Fagocitele sanguine au proprietatea de a migra din patul vascular, în țesuturi, unde devin macrofage rezidente, dar mobilizabile în interiorul țesutului. Deplasarea tisulară a macrofagului este întâmplătoare (neorientată de stimuli chimiotactici) și se numește chimiokineză sau este orientată de asemenea stimuli și se numește chimiotaxie. Deplasarea orientată este
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
compuse dintr-o componentă proteinică (82-96%) și o componentă glucidică (4-18%). Ele reprezintă aproximativ 20% din totalul proteinelor plasmei sangvine umane. Puse în geluri poroase de agaroză, împreună cu alte proteine serice, în condiții ionice și de voltaj selective, majoritatea imunoglobulinelor migrează împreună cu proteinele C-reactive spre catod, formând o bandă largă care a fost desemnată drept „clasica” regiune a gamma globulinelor. Heterogenitatea compoziției lor și încărcătura netă fac ca unele imunoglobuline să migreze mai mult spre anod, suprapunându-se cu hemopexina
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
condiții ionice și de voltaj selective, majoritatea imunoglobulinelor migrează împreună cu proteinele C-reactive spre catod, formând o bandă largă care a fost desemnată drept „clasica” regiune a gamma globulinelor. Heterogenitatea compoziției lor și încărcătura netă fac ca unele imunoglobuline să migreze mai mult spre anod, suprapunându-se cu hemopexina, transferina și o varietate de alte proteine, din regiunea beta globulinelor. În tabelul 2.2 sunt redate caracteristicile biochimice și biologice ale imunoglobulinelor umane. Ca familie, imunoglobulinele umane au o unitate structurală
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
RAG2, dar locii genici IgH și IgL conțin doar o singură regiune V funcțională, astfel că recombinarea V(D)J generează un singur produs. Diversificarea are totuși, loc, dar ulterior, atunci când celulele B care conțin genele IgH și IgL rearanjate, migrează în bursă și suferă conversie genică extensivă prin utilizare de elemente dintr-un set mare de pseudogene, aflate în amonte de situsul V. Mecanismul conversiei genice este necunoscut. Expresia RAG2 se manifestă în bursă între a 15-a și a
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
expuse la condiții de hipoxie experimentală (în laborator) sau ajung în condiții de aer rarefiat, de la mari înălțimi. În același an 1949, Linus Pauling a inițiat cercetarea hemoglobinei prin tehnica electroforezei. El a constatat că hemoglobina HbA a persoanelor normale migrează mai încet decât aceea a persoanelor suferinde de anemie falciformă, desemnată HbS (fig. 16.13). Purtătorii au structura genetică heterozigotă (HbAHbS) și manifestă trăsătura sickling prezentând un amestec de HbA și HbS, ceea ce este o dovadă că alela HbA nu
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
specifice, la nivelul unor secvențe repetitive de tip palindrom (secvențe cu bisimetrie rotatorie), se poate realiza o cartare de restricție a ADN uman. Fragmentele de ADN uman rezultate în urma acțiunii restrictazelor sunt supuse electroforezei în gel de poliacrilamidă. Fragmentele ADN migrează în câmpul electroforetic în funcție de dimensiunile lor și de sarcina electrică, având în vedere că grupările fosfat conferă moleculei încărcătură negativă. Restrictele de ADN uman, migrate în gel se transferă pe un filtru de nitroceluloză, ce urmeaza a fi hibridizat cu
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
ADN uman rezultate în urma acțiunii restrictazelor sunt supuse electroforezei în gel de poliacrilamidă. Fragmentele ADN migrează în câmpul electroforetic în funcție de dimensiunile lor și de sarcina electrică, având în vedere că grupările fosfat conferă moleculei încărcătură negativă. Restrictele de ADN uman, migrate în gel se transferă pe un filtru de nitroceluloză, ce urmeaza a fi hibridizat cu sonde specifice. Pentru a construi o sonda specifica de β-globină se utilizează ca matriță ARNm pentru globină, iar ca enzimă polimerazică reverstranscriptaza, într- un sistem
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
grupul ugric este de tip satem. Distincția se regăsește și în cadrul limbilor altaice. Acest fapt ar dovedi că toate aceste limbi au făcut parte, cîndva, dintr-o unitate lingvistică, ulterior scindata. Marija Gimbutas susține că indo-europenii primitivi ("populația kurganelor") au migrat în patru valuri succesive (4400-4200, 3400-3200, 3000-2800 și 1400-1200 i.C.) ducînd în cele din urmă la indo-europenizarea unui imens spațiu euroasiatic. După al treilea val, aproape întreaga Europa, Asia Centrală și subcontinentul indian (cu exceptia sudului) erau indo-europenizate. Al patrulea val
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
-o proto-indo-europeană. - toharice: toharica A (agneană, limba scrisă, liturgica), toharica B (kucheană, limba vorbită). Vorbite în Bazinul Tărîm (Chină de astăzi, zona locuită de uiguri) pînă prin secolele V-VIII. Populație care s-a separat timpuriu din grupul indo-european inițial, migrînd spre est alături de populații germanice, italo-celtice, baltice etc. S-au învecinat apoi cu strămoșii anatolienilor și grecilor. Notate cu o scriere proprie de origine indiană (brahmi). Limba fără oclusive sonore și aspirate; asemănări cu hitita, traco-frigiana și armeana. - traco-iliro-frigiene: ilira
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]