KorAP: Find »[drukola/base=migrant & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...46 47 48 >

1,199 matches

Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561

costurilor de construcție mai mici (încă) în România față de Italia. În plus, pentru mulți migranți care se gândesc să se întoarcă la pensie în România, o casă este o investiție necesară. Un alt tip de investiție strategică este aceea a migranților care se duc în Italia pentru a-și constitui un capital minim cu care să înceapă o afacere (în special investițiile în România se fac cu gândul la aderarea la Uniunea Europeană). Oricum însă, în multe cazuri, aceste opțiuni se reformulează

[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
că în afară de banii trimiși de italieni și care alimentează consumul, economia locală este aproape falimentară. În al doilea rând, efectele aderării la Uniunea Europeană și investițiile străine nu s-au făcut simțite în orașe ca Borșa, spre exemplu. În acest caz, migranții care vin din regiuni dezavantajate și se gândesc să investească în localitățile proprii au de-a face cu un paradox, pentru că de fapt efectele aderării la Uniunea Europeană se pot observa doar în creșterea prețurilor și în banii trimiși acasă de

[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
alți migranți, și nu în crearea de oportunități economice locale. Aderarea la Uniunea Europeană și politicile de sus în jos înseamnă pentru România atât investiții străine și relocări de producție din vestul Europei, cât și facilitarea migrației (momentul 2002). De asemenea, migranții români trimit constant dinspre Vest spre Est sume foarte mari de bani pentru economia românească. Ceea ce rămâne însă paradoxal este că, în afară de a influența consumul și a micșora tensiunile locale, în cazul Borșei, cele două procese, politicile de sus în

[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
două procese, politicile de sus în jos implicate de aderarea la Uniunea Europeană și practicile transnaționale ale transmigranților români, nu au aproape nici o legătură una cu cealaltă. Concluzii În acest studiu am argumentat faptul că pentru a înțelege practicile transnaționale ale migranților români, sunt necesare studierea modului în care se structurează mediul de migranți români în Milano, și urmărirea riscurilor și a oportunităților cu care se confruntă migranții în Italia și în România. În acest sens, am prezentat succinct principalele caracteristici ale

[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
Concluzii În acest studiu am argumentat faptul că pentru a înțelege practicile transnaționale ale migranților români, sunt necesare studierea modului în care se structurează mediul de migranți români în Milano, și urmărirea riscurilor și a oportunităților cu care se confruntă migranții în Italia și în România. În acest sens, am prezentat succinct principalele caracteristici ale mediului de migranți români din Milano, locurile de întâlnire și socializare ale migranților (ținând și de emergența locală a „identității românești”), precum și principalele tipuri de practici

[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
români în Milano, și urmărirea riscurilor și a oportunităților cu care se confruntă migranții în Italia și în România. În acest sens, am prezentat succinct principalele caracteristici ale mediului de migranți români din Milano, locurile de întâlnire și socializare ale migranților (ținând și de emergența locală a „identității românești”), precum și principalele tipuri de practici transnaționale (sau translocale) ale borșenilor. De asemenea, datorită multitudinii de practici transnaționale, înțelegerea acestora trebuie contextualizată în funcție de caracteristicile locale din România, în cazul studiat, schimbările economice și

[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
riscurilor directe și indirecte ce provin din ilegalitatea existentă în mediile de migranți români. Direct, situația de migrant ilegal implică insecuritate cotidiană și soluția cea mai bună de maximizare a securității este trimiterea banilor în România. Indirect, chiar în situația migranților legali, există multe riscuri generate de ilegalitate, prin caracterul speculativ și incert al mediului de migranți sau prin competiția dintre muncitorii legali și ilegali pe piața de muncă 31. În plus, odată ce o investiție este realizată, într-o casă, spre

[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
și există argumente atât pentru a continua investiția din România, cât și pentru a munci în Italia. În plus, statusul legal și oportunitățile de muncă din Italia nu sunt indeterminate sau necondiționate. Datorită structurii de costuri și beneficii din gospodăriile migranților și a mediului de migranți din Milano, o întoarcere în boscheți este oricând posibilă. În acest sens, a păstra legătura cu localitatea de origine (în cazul Borșei) poate fi privit în aceeași logică a minimizării riscurilor. În al doilea rând

[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
în boscheți este oricând posibilă. În acest sens, a păstra legătura cu localitatea de origine (în cazul Borșei) poate fi privit în aceeași logică a minimizării riscurilor. În al doilea rând, pentru a înțelege dinamica deosebită a practicilor transnaționale ale migranților români și sumele mari de bani trimise către România, o atenție deosebită trebuie orientată către experiența inițială de migrație și efectele statusului ilegal asupra migranților și asupra mediului de migranți. Este, de asemenea, de urmărit faptul că practicile transnaționale ale

[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
minimizării riscurilor. În al doilea rând, pentru a înțelege dinamica deosebită a practicilor transnaționale ale migranților români și sumele mari de bani trimise către România, o atenție deosebită trebuie orientată către experiența inițială de migrație și efectele statusului ilegal asupra migranților și asupra mediului de migranți. Este, de asemenea, de urmărit faptul că practicile transnaționale ale borșenilor, generate de migrația foarte puternică din ultimii ani, sunt puțin instituționalizate pot fi concepute mai degrabă ca un spațiu al unor practici neinstituționalizate și

[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
de investiții. Dacă statul comunist a limitat mișcarea de capital și de oameni (Verdery, 2004), în perioada postsocialistă, mobilitatea oamenilor se realizează cel mai adesea în lipsa aproape totală a politicilor statului. În cazul statului italian, lipsa politicilor de control al migranților români are cauze mai complexe. Statul italian ar putea să construiască politici de control al migrației ilegale venite din estul Europei, dar în practică acest lucru este mai complicat 32. Pe de o parte, sunt motive economice legate de dezvoltarea

[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
practică acest lucru este mai complicat 32. Pe de o parte, sunt motive economice legate de dezvoltarea secorului secundar din Italia și de nevoia de forță de muncă, pe de alta parte, problema controlului migrației ilegale din Italia privește atât migranții veniți din estul Europei, cât mai ales migranții ilegali care vin dinspre mare. În fine, aderarea României la Uniunea Europeană și ridicarea regimului vizelor pentru cetățenii români fac ca migranții români ilegali să fie mai greu de controlat. De altfel, statul

[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
de o parte, sunt motive economice legate de dezvoltarea secorului secundar din Italia și de nevoia de forță de muncă, pe de alta parte, problema controlului migrației ilegale din Italia privește atât migranții veniți din estul Europei, cât mai ales migranții ilegali care vin dinspre mare. În fine, aderarea României la Uniunea Europeană și ridicarea regimului vizelor pentru cetățenii români fac ca migranții români ilegali să fie mai greu de controlat. De altfel, statul român nu are nici un interes să limiteze aceste

[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
de alta parte, problema controlului migrației ilegale din Italia privește atât migranții veniți din estul Europei, cât mai ales migranții ilegali care vin dinspre mare. În fine, aderarea României la Uniunea Europeană și ridicarea regimului vizelor pentru cetățenii români fac ca migranții români ilegali să fie mai greu de controlat. De altfel, statul român nu are nici un interes să limiteze aceste practici, iar statul italian nu o face în afara politicilor de legalizare și integrare. Cu alte cuvinte, practicile transnaționale ale borșenilor se

[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
für Weltgesselschaft. Pentru oportunitatea de a realiza propriul proiect de doctorat, sunt recunoscător profesorilor mei din cadrul Facultății de sociologie de la Bielefeld, în special profesorului meu coordonator, prof. Joanna Pfaff-Czarnecka. De asemenea, pentru realizarea cercetării de teren din Milano sunt recunoscător migranților români care mi-au tolerat prezența, adesea inoportună; mulțumesc în special acelora care mi-au acordat încrederea lor. Însemnând printre altele studiul integrării pe piețe de muncă, mobilizare politică, diasporă emergentă, etc. Spre exemplu, în Salvador, la nivelul anului 1998

[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
Aceasta era în general costisitor pentru nivelul de venituri din România. O viză sau o trecere cu călăuze putea costa până la 2.500 de mărci germane sau între 1.500 și 2.000 de euro după aceea. Informații cantitative asupra migranților din Borșa nu există, dar din punct de vedere calitativ, mulți locuitori consideră că majoritatea tinerilor sunt în Italia și mulți au plecat după 2002. Aceasta se datorează prețurilor foarte mari de închiriere din Milano. Spre exemplu, în zona centrală

[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
pot veni bande organizate și îi pot deposeda de bunuri. Cu toate că în Italia numărul de migranți ilegali este substanțial, nu există prea multe politici care să atenueze dificultățile existente, în afara sanatoriilor, care sunt politici constante de regularizare și legalizare a migranților ilegali. În cazul femeilor din România, strategia este oarecum diferită; mai ales în cazul borșenilor, nu am întâlnit femei care să treacă prin etapa de părăseală, ci venind la aranjamente clare. În cazul femeilor venind din Ucraina și din Republica Moldova

[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
din Ucraina și din Republica Moldova, situația este diferită. Oricum, acest lucru nu înseamnă că toate prieteniile sunt instrumentale, dar că mare parte au acest caracter. Astfel, dacă pe piață se oferă salarii de până la 6-7 euro/oră, antreprenorii pot oferi migranților ilegali 4 euro/oră. Din cauza condițiilor proaste în care trăiesc și a nevoii de bani, migranții ilegali acceptă aceste salarii. În cazul subînchirierii apartamentelor, beneficiile sunt mai mari. Un apartament închiriat la un număr mare de migranți ilegali poate aduce

[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
sunt instrumentale, dar că mare parte au acest caracter. Astfel, dacă pe piață se oferă salarii de până la 6-7 euro/oră, antreprenorii pot oferi migranților ilegali 4 euro/oră. Din cauza condițiilor proaste în care trăiesc și a nevoii de bani, migranții ilegali acceptă aceste salarii. În cazul subînchirierii apartamentelor, beneficiile sunt mai mari. Un apartament închiriat la un număr mare de migranți ilegali poate aduce 800-900 de euro/lună și poate fi subînchiriat cel puțin dublu. De multe ori, migranții practică

[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
bani, migranții ilegali acceptă aceste salarii. În cazul subînchirierii apartamentelor, beneficiile sunt mai mari. Un apartament închiriat la un număr mare de migranți ilegali poate aduce 800-900 de euro/lună și poate fi subînchiriat cel puțin dublu. De multe ori, migranții practică succesiv câte 4-5 munci diferite care necesită specializare scăzută. În același timp, mulți migranți au muncit în vechea industrie socialistă și se pot adapta relativ ușor la cerințele pieței italiene de muncă slab calificată. Interviu, asociație caritabilă italiană. Deși

[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
Deși este foarte greu de generalizat acest lucru, deoarece practicile migratorii sunt foarte diversificate, totuși aceasta pare să fie tendința cel mai des întâlnită pe teren. Referitor la atitudinile politice, este interesant de notat faptul că o mare parte dintre migranții legali au atitudini critice la adresa autorităților române și sunt recunoscători autorităților italiene pentru faptul că le-au permis rămânerea în Italia. Astfel, muncind opt ore pe zi timp de cinci zile pe săptămână, un muncitor poate să obțină în jur

[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
au permis rămânerea în Italia. Astfel, muncind opt ore pe zi timp de cinci zile pe săptămână, un muncitor poate să obțină în jur de 1.100-1.200 euro. Prin supramuncă, poate ajunge la 1.800-1.900 de euro. Uneori, migranții muncesc și câte 14 ore/zi, și de multe ori pot atinge o medie de 11-12 ore/zi, inclusiv sâmbetele. Mai mult decât atât, există căsătorii mixte și relații de prietenie între italieni și români. Nu există practic un criteriu

[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
de 11-12 ore/zi, inclusiv sâmbetele. Mai mult decât atât, există căsătorii mixte și relații de prietenie între italieni și români. Nu există practic un criteriu clar de selectare și control al ofertelor de muncă, ci doar încrederea pe care migranții trebuie să o aibă în ce spun unii și alții. Aici mă refer la localitățile mici de la periferia orașului. „Milioane și miliarde de borșeni”, cum se zice adesea (L.T.). Oficial sunt 18.000 de români în regiunea Milano. Informația este

[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
se zice adesea (L.T.). Oficial sunt 18.000 de români în regiunea Milano. Informația este valabilă pentru anul 2004 (Caritas, 2004), dar numărul de migranți ilegali poate să fie mai mare. Din experiența proprie de cercetare, o mare parte dintre migranții români aveau un status ilegal. În realitate, lucrurile sunt mai complicate și nu se petrec tot timpul astfel. Oricum însă, căsătoria cu migranți este o tendință importantă. Aici mă refer la acest comportament nu în legătură directă cu riscurile din

[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431

diferite, alternative asupra unui lucru este abilitatea cea mai sănătoasă, cu rolul protector cel mai ridicat pentru funcționarea socială și emoțională a unei persoane. În ultimele decenii, mediul de afaceri european a experimentat o mai mare participare a femeilor, minorităților, migranților, persoanelor mai în vârstă și a diferitelor naționalități pe piața muncii. Treptat, devine aparentă schimbarea compoziției forței de muncă până la managementul de top. Apariția acestor grupuri ca și cumpărători și clienți prezintă de asemenea noi provocări. O diversificare în creștere

Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]