7,435 matches
-
fenomenul creșterii masive urbane - Conferință internațională Habitat ÎI din Istanbul, Turcia, ținută în 1996, sub egida ONU, având ca tematica orașele, în urma căreia a fost adoptat documentul numit Agenda Habitat - Perioada 1997-2002, în care a fost elaborată, în 2000, Declarația Mileniului sub egida ONU și în care au fost identificate obiectivele prioritare pentru o dezvoltare urbană durabilă - Adoptarea, în 2001, de către AG. ONU, a Declarației privind Orașele și Alte Așezări Umane în Noul Mileniu, document care a reafirmat angajamentele și principiile
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
care a fost elaborată, în 2000, Declarația Mileniului sub egida ONU și în care au fost identificate obiectivele prioritare pentru o dezvoltare urbană durabilă - Adoptarea, în 2001, de către AG. ONU, a Declarației privind Orașele și Alte Așezări Umane în Noul Mileniu, document care a reafirmat angajamentele și principiile fundamentale stabilite de state cu ocazia conferinței Habitat ÎI. Prin acest act s-a consacrat împuternicirea autorităților locale, a organizațiilor non-guvernamentale și a altor actori non-statali în găsirea de soluții privind domeniul așezărilor
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
de ani, ba nici o sută n-a rezistat barbarul bolșevism. Numai că și învingătorul acestuia, zglobiul, pofticiosul, intrepidul capitalism are despre natură convingerea - de fapt așa-i convine - că se pretează la o exploatare crescătoare în proporție geometrică. La începutul mileniului trei se vorbește de moartea naturii cu o anume înfricoșătoare naturalețe. Că lovită în miez natura are tot ce-i trebuie ca să-i demonstreze omului că, oricât ar părea de curios, și el e o părticică a ei, că ucigând
Bătrânul și ploaia by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11199_a_12524]
-
pe bătrăn, cum pentru fiecare om ce-și dă sfârșitul lumea se termină. Știe că nu e așa, că nu în această înserare se va despărți de sine, pe genunchi ține deschisă cartea la fila unde scribul de acum patru milenii vestea pieirea grabnică a mărețului Egipet, ars de secete, muncit de revolte, pierdut din mâini de faraon, uitat de zei, pe când moravurile se degradau până la excese de necrezut, iar lumea se umplea de tâlhari, asasini, parlamentari. Cu patru milenii în
Bătrânul și ploaia by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11199_a_12524]
-
patru milenii vestea pieirea grabnică a mărețului Egipet, ars de secete, muncit de revolte, pierdut din mâini de faraon, uitat de zei, pe când moravurile se degradau până la excese de necrezut, iar lumea se umplea de tâlhari, asasini, parlamentari. Cu patru milenii în urmă nu se mai putea trăi. Sub papuc, ziarul despăturit anunță, cu litere mari pe prima pagină: calamitățile vor dura până în anul 2035. Ai erei noastre, desigur. Ni se promit seisme, uragane, tornade, inundații catastrofale, inimaginabile secete făcând turnee
Bătrânul și ploaia by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11199_a_12524]
-
decisiv la crearea Uniunii Europene în 1992. Rezultă că situațiile interne de criză nu au acționat asupra interesului general european, Franța fiind alături de Germania, motorul Uniunii. În timp ce experiență coabitării nu s-a mai repetat la începutul celui de-al treilea mileniu, în România, țara având un regim constituțional cu multe similitudini, Constituția în vigoare a introdus, prin extinderea mandatului prezidențial la 5 ani, în mod indirect, un calendar al alegerilor care conduce mai mult la efectele negative ale coabitării decât la
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
lui Radu Vasile nu trăda existența vreunei fărâme de talent literar și nimeni nu s-a iluzionat cu gândul că volumele sale (semnate cu pseudonimul Radu Mischiu sau cu numele real) ar fi susceptibile să revoluționeze literatura română în pragul mileniului III. Chiar și în puținele momente în care se vorbește despre aceste cărți, ele sunt date ca exemplu menit să ilustreze un caz de vanitate exacerbată prin care un om, altminteri onorabil, ajunge să se pună într-o situație destul de
"Păcatele tinerețelor" by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10656_a_11981]
-
Român ori Samuel Bruckner-Silviu Brucan - iar azi, EBELE și “anastasele”, “tălmăcenii” și “botișii”, “ialomițenii” și “tineii” (toți având, în spate, pe “baciul isăresc”, pe Cel cu Ochi de Sticlă!) . Da, noi, subsemnatul, dăm mărturie că ultimii ani, cei din “noul mileniu”, inseamna desfășurarea, cu deplin succes (nici inițiatorii lui nu sperau la așa “hal” de success... la conștiințe atât de obediente și handicapate/lipsite grav, de orice rest de morală!) - la toate nivelurile învăța mântului actual, a acțiunii “Impostura națională și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
adesea v-am tot spus. acum, că sunt pe țărmul nimănuia și în burduf nu mai am vin și timp, îmi cânt cu ochii-n zare ale-lui-ia, ca un pirat ce pleacă spre Olimp... POEM COSMETIC simpatică cerneală-i demodata. Mileniul, suspectat c-ar fi ocult, le dă la scribi o șansă fără pată și toți poeții scriu la modul smult. un înger a scăpat din colivie. să vezi scandal prin pajii-n cozondraci! chiar Dumnezeu drăguțul și Ilie i-au
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
sensul. de nu arestam sfinți și creatorul va da de-a berbeleacul universul. mai cade un bolid extraterestru. se-aude semnul cert al altor vieți da-n univers nu e globalizare și-i și mai grav: acolo nu-s poeți. mileniul meu terestru nu e fraier. ne dă soluții mari că axioma: să scriu cu aer pe hârtii de aer, așa ne DIXIT papă de la Romă. dar despre ce gândim n-avem idee. semințele-ndrăznelii-s foarte plate. prin somnul rațiunii
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
mijloacele se schimbă! (Să citam un singur poem, fie el cel care dă titlul, Provizii de soare: „Totuși niște provizii de soare / Autentice că frânghiile de circ / Ne-ar trebui / Nu știi cum e vremea mâine / Să fie urmașilor / În mileniul următor / Să ne-ncingem cu ele / La nivelul inimii / Până murim / Apoi centura s-o punem / Tot spre răsărit / Nu vom mai putrezi / Va fi cea mai bogată / Hrană de faraon / Până când urmașii / Vor găsi soare pe masura / Și vor
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
în fața ofițerului stării civile, la căsătorie, emițând un ,nu zic nu", salvator. Din păcate abundă împrejurările când trebuie să riști doar cele două sunete indicând starea pozitivă sau negativă în acea dualitate care dă bătaie de cap filosofilor de bune milenii... N-ai terminat de apăsat pe clapele celor două litere și te-ai și trezit într-o tabără. Iar aceasta poate fi tocmai cea perdantă, pe punctul de a fi, spre binele public, trecută prin foc și sabie. Puteai fi
Da, da, da și nu, nu, nu by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10896_a_12221]
-
ar fi să mă refer la Cioran - poți fi admiratorul marilor filozofi ai omenirii și, simultan, al unui descreierat primitiv precum Zelea-Codreanu. Cum, Mircea Eliade fiind, te adapi la tezaurul cunoașterii universale și, totodată, devii apologetul legionarismului. Trăind la începutul mileniului al treilea, și nu în anii '30 ai secolului trecut, cred că marele pericol al lumii în care trăim este comunismul. Această ideologie demonică e departe de a-și fi epuizat întreaga putere de seducție. E drept, bărbile lui Marx
Umbra "instructorului C. C." by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10897_a_12222]
-
Ion Simuț Valorile secolului al XIX-lea românesc nu sunt nici acum, la începutul mileniului III, pe deplin elucidate pentru noi. Operele unor mari scriitori sau istorici plutesc în nori de incertitudini. Există cel puțin trei cazuri dificile de restituire integrală a operei, din motive de diversitate a domeniilor de desfășurare și din pricina marii întinderi
Șantierul unei ediții by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10947_a_12272]
-
Ioan Lăcustă Stimulat de sugestiile inimosului realizator de emisiuni la postul Radio România Cultural, Eugen Lucan, recitesc unele romane din deceniile trei-patru ale veacului trecut. Despre care și vorbesc pe post, cu gândurile unui lector din acest prag de nou mileniu. Scrieri dintr-o perioadă benefică pentru proza românească, atunci apărând, după cum bine se știe, cărți și autori care au fundamentat romanul modern de la noi. Scrieri care, bună parte dintre ele citite în anii tineri, mi-au modelat sufletul, mi-au
Cărți uitate by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/10976_a_12301]
-
Ipoteza prezentată de autor este că aceste diferențe nu au o conotație personală ci filosofica. Demersul autorului este acela de a nu se poziționă în apărare niciunuia dintre cei doi filosofi deoarece, desi concepțiile lor sunt departe de interesele noului mileniu, personalitățile lor continuă să fie importante pentru spațiul cultural italian. Coordonatorii acestui număr și-au propus să aducă în atenția publicului interesat o serie de contribuții menite să prezinte mai multe informații asupra climatului intelectual existent în primele decenii ale
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
motiv, existentă sindicatelor. Problema este că nici în în România precomunistă nu existase realmente o tradiție sindicală; din rațiuni discursive având obiective atât interne, cât și externe, o astfel de tradiție, subsumata continuității existențiale a poporului român timp de două milenii, trebuia creată 12. În calitate de producători și totodată de proprietari ai bunurilor produse în RSR, muncitorii aveau nevoie de sindicate pentru a își putea beneficia de pe urma drepturilor, dar și a obligațiilor care le reveneau. La fel ca în cazul accepțiunii leniniste
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
pentru vecie) presupune, cu necesitate, o inițiere. Adică o trecere prin moarte. Și personajul pirandellian Henric al IV-lea este un exemplu bun (de dat, nu de urmat). Cum știm, el joacă un rol ce îl precedă cu aproape un mileniu. La început (cu mult mai înaintea primei scene arătate în piesă, prin urmare illo tempore), e chiar nebun, crezîndu-se, cu adevărat, reîntruparea acelui personaj istoric. Pe urmă, alege recluziunea impusă de acel dublu rol (de personaj istoric reînviat și de
Despre alegeri, timp și mărturii by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/11014_a_12339]
-
celor ce le dăduse un nume și-și legaseră destinul de cremenea lor rezistentă. O viață de om, șaptezeci de ani, unul mai mult, unul mai puțin - ca viața. Dar ce înseamnă o viață de om într-o vârstă de milenii, care, în ciuda tuturor vicisitudinilor naturii și istoriei, mai ales ale istoriei, s-a continuat îndărătnică și proaspătă, puternică și curată ca frunza pe arbori, ca iarba în glie, ca doina pe fluier. în chiar intersecția aceasta unde mă aflu este
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
salvează astăzi fiecare poate vom pune dop la evoluții să nu mai curgă znaga rațiunii probabil că-ntr-un cerc de substituții vom face rugi circumvoluțiunii... ADIO... patrie dragă mâine plec la război am să mă întorc la sfârșit de mileniu cu o lacrimă sălbatică în glas și trist ca o floare pălită de geniu între timp voi ucideți speranțele și dați foc la toate pușcăriile Pământul a-ncremenit în rotire și mai rodesc pe dealuri doar viile v-am lăsat în
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
imnul vechi - fără refren am aflat că v-ați mutat în cimitir și că-l părăsiți uneori - cu permis și am citit în presa de pe-aici că terrienilor - așa v-a fost scris mă iertați că-s cu-n mileniu în față pe-aici oamenii procreează la strung nu la tot pasul găsim chioșcuri de rai și nici gologanii nu prea ne ajung când v-am zis adio eram un soldat acum înțeleg că vă sunt departe dacă veți afla
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
valah (vlah) / valahi (vlahi), fapt demonstrat în studiile / lucrările din ultimele decenii, astfel: în etnonimul Pelasg - care a evoluat în contemporanul Valah / Vlah, desemnând: „cei mai vechi și cei mai înțelepți oameni albi ai pământului (Europei)“ - se evidențiază, în petrecerea mileniilor, următoarea lucrare a legilor fonetice: oclusiva explozivă, bilabială, surdă, p-, din Pelasg, cu atestare mai întâi la Carianul Herodot, în Istorii (I, 57, II, 50 / 52, 56, IV, 145, V, 26, VI, 136 / 140, VIII, 44 etc.), în orizontul anului
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
acest sens. Structura poemului are suficiente elemente de modernitate, conținând destule incizii narative. [...] Speculativ, într-un cadru larg (poemele reușite ideatic și estetic), se pot încadra în sintagma filosofie a naturii...» . Mulțumire mărului revelator de gravitație știut (de-aproape două milenii și jumătate) și de Platon de Atena, cu privire la zalmoxian-dacica artă a busuioc descântecului și a cicatrizării unei adânci răni de sabie, în vreo zece-cincisprezece minute, chiar și în teatrul de război (și nu-i vorba de epopții regi-zei-medici de Sarmisegetusa
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
dau glas... Limbajul cărunt, îndrăgit, din bătrâni Născut-a-n durere valențe sublime: Idealuri târzii, foc lăuntric mocnit și slove spre timpul ce vine... IZVOARE de ISTORIE Din caierul mare al vremii Istoria strânge fuior, Scriind pe fir alb, de milenii, Hrisov, cu hrisov, din izvor... Din file de vechi manuscrise Sigilii vorbesc cu viu grai; în inimi cuvintele scrise și țara, cu mândrul ei plai. Românii vorbind de-a lor fapte Istorie, dor împletesc și fulgere-n cerul de noapte
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
cinstesc cu prețul vieții și nețărmurit te apăr, TU, grai al ființei noastre Până-n vremuri legendare ! Scris-ai pe azur imagini De titani căliți, din stâncă și-ai durat din caldul sânge Rădăcini de magmă-adâncă. Peste secole te-nalță Vechi milenii ce-au trecut; Limbă dulce, plai de glorii, Calm, prin vifor renăscut ! POEȚILOR VĂCĂREȘTI Pe strada mea cresc umbre mari de tei și păsări prinse-n trilul muzical, Grădinile smălțate - un pocal... Pe strada cu inscripția de Trei. Duioase, se
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]