9,114 matches
-
victima la picioare. Simte o putere supremă. Nu puteți face asta... O să neg totul... N-aveți nici o dovadă... — Am toate dovezile de care este nevoie, i-o tăie ea. Pe Angel și pe-o altă fată care este gata să mintă și să afirme că i-ați dat răspunsurile la test. E supărată pe dumneavoastră și o să mintă. Ce zice ea nu-i adevărat, dar vor fi două fete cu declarații asemănătoare. Noi, detectivii, numim chestia asta coroborare, Rra. Judecătorilor le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
dovadă... — Am toate dovezile de care este nevoie, i-o tăie ea. Pe Angel și pe-o altă fată care este gata să mintă și să afirme că i-ați dat răspunsurile la test. E supărată pe dumneavoastră și o să mintă. Ce zice ea nu-i adevărat, dar vor fi două fete cu declarații asemănătoare. Noi, detectivii, numim chestia asta coroborare, Rra. Judecătorilor le plac coroborările. Le numesc dovezi similare. Colegii dumneavoastră de la Facultatea de Drept v-ar putea spune totul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
de acolo. Se opri și se uită la Mma Ramotswe. — Ăsta-i adevărul, Mma, zise Ranta. Nu l-am ucis. V-am spus adevărul. Mma Ramotswe dădu din cap a încuviințare. — Știu, îl liniști ea, îmi dau seama că nu mințiți. Făcu o pauză. — N-o să spun nimic poliției. V-am promis asta și nu-mi calc cuvântul. O să-i spun, însă, mamei ce s-a întâmplat, cu condiția să-mi promită că nu se duce la poliție. Cred că o să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
Mma Ramotswe scutură din cap. Nici o grijă. N-or să vă facă necazuri. — Și declarația? insistă el. A celeilalte fete. O veți distruge? Mma Ramotswe se ridică în picioare și se îndreptă spre ușă. — Declarația aceea? — Da, declarația fetei care mințea în legătură cu mine. Mma Ramotswe deschise ușa din față și se uită afară. Domnul J.L.B. Matekoni stătea în mașină și ridică privirea când văzu ușa deschizându-se. Păși pe alee. — Ei bine, domnule doctor Ranta, spuse ea liniștită, cred că sunteți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
deschise ușa din față și se uită afară. Domnul J.L.B. Matekoni stătea în mașină și ridică privirea când văzu ușa deschizându-se. Păși pe alee. — Ei bine, domnule doctor Ranta, spuse ea liniștită, cred că sunteți un bărbat care a mințit multă lume, în special, zic eu, femei. Acum vi s-a întâmplat ceea ce nu cred că vi s-a mai întâmplat vreodată. Ați fost mințit de-o femeie și ați mușcat momeala. N-o să vă placă asta, dar așa o să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
Ei bine, domnule doctor Ranta, spuse ea liniștită, cred că sunteți un bărbat care a mințit multă lume, în special, zic eu, femei. Acum vi s-a întâmplat ceea ce nu cred că vi s-a mai întâmplat vreodată. Ați fost mințit de-o femeie și ați mușcat momeala. N-o să vă placă asta, dar așa o să învățați și dumneavoastră ce înseamnă să fii manipulat. N-a existat nici o fată. Străbătu aleea și ieși pe poartă. El rămase în prag, urmărind-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
mai dezgropat în public cele întâmplate în urmă cu zece ani. Dar își avea și ea îndoielile în privința conștiinței lui și reflectă că s-ar putea să nu-i fie câtuși de puțin recunoscător. Cât despre propria-i conștiință: îl mințise și recursese la șantaj. Făcuse asta doar pentru a obține o informație pe care n-ar fi putut-o căpăta pe altă cale. Și, din nou, se punea problema spinoasă a scopurilor și a mijloacelor. Oare-i corect să faci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
privire abătută. — Nu știu ce să zic... Oswald se va mânia dacă o să spun ceva... Mma Ramotswe o întrerupse. — Oswald știe și e de acord. Atunci de ce nu-i spune el? ripostă Carla, dintr-o dată furioasă. El a făcut-o. Eu am mințit doar ca să-l acopăr. Mma Ramotswe dădu din cap înțelegătoare. — Da, fu ea de acord. Este vina lui, dar nu-i un om bun. Nu poate dărui nimic femeii aceleia, nici altcuiva, de altfel. Astfel de oameni nu sunt capabili
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
ceva carne pe el! Mai sunt și niște zgârciuri... a, uite, și-un sfert de portocală, poate și-o felie de salam și vreo două măsline umplute... și pâine... - ...tu-le muma lor... - Și eu traduceam toate astea... Să nu mint, totuși! Mai rămăsese cineva neatins, un Hans cu papion violet la gât și urechi lăbărțate, absolut imobil, insensibil, cu aer de SS-ist în vacanță, pe care-l bănuiesc că ascunde sub pat tot felul de cătușe, biciuști și zgărzi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
tot așa... Nu-s bisericos, mă meliță nevasta, că nu merg la slujbă decât la Înviere, atunci aprind lumânarea și cânt „... cu moartea pre moarte călcând”, că-s păcătos. Da, sunt, înjur, am preacurvit, acum m-a iertat Domnul, am mințit, am furat de la fabrică, dar n-am omorât pe nimeni. N-am luat gâtu’ la nimeni... De ce-ar trebui să mă duc să-i spun popii în biserică ce-am făcut? Ce știe burduhănosu’ ăla și nu știu și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
dinții, spune unde-a ascuns cățeaua de sor-ta copilul, ce-ați făcut eu el?” „N-a avut copil, n-a avut, poate a avut ceva în ea, dar s-a scurs, nu era copil, să mă bată Dumnezeu dacă mint...” se bocea Roșcovana. Undeva, mai încolo, să fie între al doilea și al treilea bloc?, poate unde sunt acum dugheana cu haine la mâna a doua și librăria aceea întunecoasă, puțind a mucegai, cu tăvițe cu otravă granule, lângă rafturi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
Ce comportament e acesta? Inadmisibil! Ca și când nu l-ar fi auzit, Maxențiu mi se adresează: - Spune-mi, te rog, dragul meu Voievod, rahații cu ochi au voie să se exprime? - Au, scumpe Maxențiule, e garantat prin Constituție... nu pot să mint. - Bine, dacă zici tu... Eu am încredere-n tine, respect drepturile cetățenești. Poftim, tovarășe Lenin, nu te rușina, vino și te exprimă! Plenar! Dragi spectatori, însuși tovarășul Lenin, convertit la critica literară, și-a părăsit pacea sarcofagului și a venit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
de ejaculat. „Io am ajuns mai departe! Ba io! Ba io! Ba iooo... Ba io, să mor io dacă nu io... Am și avut de trei ori! Ba io am văzut-o și pe Getuța dezbrăcată.... Fugi de-aici, că minți! Punem pareu că nu?” - ...mă sperii! Tresare lângă mine, zvârluga, mă cuprinde și-i simt dinții în umăr. - Sau ar trebui să mă simt privilegiat? Să mă umflu puțin în pene? - Ei, nu-s eu Zâna Zânelor, nici iarbă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
printre alegători. E îmbrăcat lejer, tinerește, proaspăt tuns. Are o figură optimistă. Din coșul pieptului vine căscatul, forțând diafragma. - Nu se mai poate, dom’le! E-o bătaie de joc! I-ai văzut aseară la talk-show? I-ai văzut cum mint cu nerușinare? Deștepții de la opoziție au fost totuși prea moi, nu le-au încolțit cum ar fi trebuit pe canalii... Dar Andru a fost bun! A venit cu documentele la el, cu date, cifre, a bătut cu pumnul în masă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
putea să nu bage de seamă schimbarea petrecută În atitudinea prizonierei sale, schimbare pe care o percepea chiar prin intermediul pielii ei În clipa În care o poseda. Logic vorbind, nu era În măsură să-și dea seama cînd o femeie mințea sau cînd țipa de plăcere, dar era perfect capabil să priceapă, mai bine ca oricine altcineva, cînd Îi era cuiva silă de el și observase - avea certitudinea asta - că cel puțin ea se obișnuise cu prezența și contactul lui. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
de la tine, cred că e mai bine să fiu singur... Dădu din cap. Nu vreau să mai trec din nou prin dilema dacă să ucid sau nu un copil... Nu vreau să zămislesc monștri, nici să-mi fac iluzii absurde mințindu-mă pe mine Însumi atunci cînd Îmi imaginez că o femeie ar putea ajunge să mă iubească... Poate că tu erai cea care lipsea pentru a mă face să mă simt În stare să-mi asum realitatea deplină a ceea ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
Asta e clipa În care te voi ucide, spuse. CÎnd am ajuns și sînt În siguranță... Făcu o pauză. Dar Înainte de asta, spune-mi un lucru: era băiat sau fată? Iguana Oberlus ridică din umeri: - Nu știu, zise, și nu mințea. Nu m-am uitat decît la fața lui. Se auzi o bubuitură și căzu pe spate, cu pieptul străpuns de un glonț. Carmen de Ibarra - niciodată nu avea să mai fie, pentru nimeni, Niña Carmen, și nici măcar Carmen de Ibarra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
șed pe-un vas de veceu și, cu regularitatea picăturii chinezești, las să-i cadă în gura Plumbago supradoze de Valium. Chestia cu Valiumul, zice fata Brandy, e că nu alungă durerea, dar cel puțin nu te mai scoate din minți faptul că te doare. Dă-i bătaie, zice Brandy și deschide gura ca un pește. Chestia cu Brandy e că are o toleranță așa de mare la medicamente că-ți poate lua o veșnicie s-o omori. Plus că e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
eșarfa Hermès și-și eliberează tot părul, arătând bine, mușcându-și buzele, umezindu-și buzele cu limba doar în caz că Manus se trezește. — Cu tipii frumușei, zice Brandy, e de obicei mai bine să le dai barbiturice. Cred c-o să țin minte asta. Îl trag pe Manus până ce șade în portbagaj cu picioarele atârnând peste bara de protecție. Ochii lui Manus, cei de-un albastru electric, palpită, clipesc, palpită, se mijesc. Brandy se aplecă mai aproape ca să-l studieze mai bine. Fratele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
zic. Cineva le tot dădea telefoane anonime. Fotograful zice: — Putem opri lanțul? Directorul de imagine zice: — Numai dacă putem opri oamenii să mănânce carne. Mai aveam câteva ore până să luăm o pauză pe bune, și Evie zice: — Cineva a mințit poliția? Băieții care se ocupă de porci ne aruncă ocheade, iar unii sunt destul de drăguți. Râd și-și freacă rapid sus-jos furtunurile sclipitoare și negre din care ies aburi. Flutură limba la noi. Flirtează. — Apoi Shane a fugit de acasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
zice Brandy, am ars toate hainele, până la ultima, pe care le întinsese mama pe frânghia de uscat rufe. Brandy știe de mine - sau nu știe. Își varsă sufletul sau mă ia peste picior. Dacă știe, s-ar putea să mă mintă în legătură cu Manus. Dacă nu știe, bărbatul pe care-l iubesc e-un prădător sexual revoltător și înfiorător. Unu din doi, fie Manus, fie Brandy, mă minte cu nerușinare, pe mine, care aici sunt culmea virtuții și adevărului. Manus sau Brandy
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
varsă sufletul sau mă ia peste picior. Dacă știe, s-ar putea să mă mintă în legătură cu Manus. Dacă nu știe, bărbatul pe care-l iubesc e-un prădător sexual revoltător și înfiorător. Unu din doi, fie Manus, fie Brandy, mă minte cu nerușinare, pe mine, care aici sunt culmea virtuții și adevărului. Manus sau Brandy, nu știu pe care să-l urăsc. Eu și Manus sau eu și Brandy. N-a fost oribil, dar n-a fost iubire. Capitolul 26 Trebuia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
mi-au mâncat fața. Nimeni n-a bănuit vreodată adevărul. Adevărul e că am intrat puțin în panică după aia. I-am lăsat pe toți să creadă ce nu trebuia. Viitorul nu e-un loc bun unde să reîncepi să minți și să trișezi. Nimic din toate astea nu-i vina altcuiva în afară de mine. Am fugit pentru că reconstruirea mandibulei era o tentație prea puternică de-a mă întoarce înapoi, de-a juca din nou jocul ăla, jocul de-a fi frumoasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
scîncetele nevestelor de negustori din cine știe ce fund de Moldovă ori Oltenie, și asta era o cale pentru a mai scăpa de o ladă, inspectînd pivnițele umede, beciurile năruite, unde, eventual, s-ar putea face un depozit pentru zile negre, vorbea, mințea, și nu mințea, fiind întotdeauna nerușinat pentru că îi era greață de munca lui și totuși zîmbea zi și noapte, pînă la urmă s-a simțit fericit cu adevărat pentru că Mihail găsise de cuviință să-l integreze definitiv Serviciului. L-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
negustori din cine știe ce fund de Moldovă ori Oltenie, și asta era o cale pentru a mai scăpa de o ladă, inspectînd pivnițele umede, beciurile năruite, unde, eventual, s-ar putea face un depozit pentru zile negre, vorbea, mințea, și nu mințea, fiind întotdeauna nerușinat pentru că îi era greață de munca lui și totuși zîmbea zi și noapte, pînă la urmă s-a simțit fericit cu adevărat pentru că Mihail găsise de cuviință să-l integreze definitiv Serviciului. L-a integrat și l-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]